Tag: cazare

  • Povestea tristă a staţiunii româneşti care a fost cândva perla turismului european şi care acum a ajuns într-o situaţie îngrozitoare. Cine sunt oamenii care vor să o readucă la viaţă

    Ape minerale cu efecte terapeutice, zeci de unităţi de cazare – mare parte nefuncţionale – şi o istorie bogată în spate. Este ceea ce a rămas dintr-o staţiune care ar fi putut aduce de zeci de ori mai mulţi turişti străini decât o face în prezent. Ar fi putut. Timpul n-a avut însă răbdare şi a măcinat, puţin câte puţin, staţiunea Băile Herculane, până aproape de pierzanie. Dar nu-i totul pierdut, şi-au spus curajoşii care au găsit oportunităţi de dezvoltare, aşa că, de ceva timp, locul a început să renască din propria cenuşă. Încet, dar sigur.

    În împrejurimile staţiunii Băile Herculane sunt cunoscute în prezent 16 izvoare naturale cu apă termominerală, înşirate de-a lungul râului Cerna, care traversează oraşul cu 5.000 de locuitori. Despre apele sulfuroase de la Herculane se ştie că, de-a lungul timpului, au dovedit că pot vindeca boli atât interne, cât şi externe, de la artroze la boli de piele, afecţiuni gastrice, oftalmologice, respiratorii sau sechele posttraumatice. Factorii naturali pot fi folosiţi fie în scop preventiv, fie în scop terapeutic.

    Dar nimic din toate acestea nu se poate întâmpla fără un program investiţional amplu, care să creeze un mediu turistic atractiv pentru cei care ajung la concluzia că apele de la Herculane le pot face bine. Staţiunii îi trebuie infrastructură, îi trebuie posibilităţi mai multe de petrecere a timpului şi o atractivitate constantă tot timpul anului, nu doar în vârful de sezon.

    Azi, o plimbare prin staţiunea Băile Herculane e ca şi cum ai răsfoi o carte veche, un manual care le-a fost de folos bunicilor sau străbunicilor pe băncile şcolii, dar care a sfârşit aruncat în podul casei. Poveştile localnicilor încep, invariabil, cu „Aici, cândva, veneau turiştii străini cu probleme de sănătate” sau „Aici erau hotelurile neîncăpătoare în timpul sezonului de vară”. Toate au fost cândva, pe vremuri, de mult. Azi, hoteluri întregi stau în paragină, cu geamuri sparte şi uşi ferecate, iar clădiri istorice cu detalii fascinante de arhitectură stau să se prăbuşească. Au mai rămas ca martori doar localnicii care au trăit şi vremurile de glorie ale staţiunii.

    „Să mergeţi în centru să vedeţi, acolo e frumos. Aşa, pe lângă ruine, n-aveţi mare lucru de admirat”, spunea prieteneşte un locuitor din staţiune, ieşit la plimbare într-o duminică rece de noiembrie. La fel de rece ca staţiunea.

    În Herculane există astăzi 66 de unităţi de cazare, cu o capacitate de 4.476 de locuri. Dintre acestea, 3.193 se găsesc în cele 13 hoteluri, spun proprietarii din staţiune.

    Tot ei mai arată că, în 2018, în Herculane s-au cazat peste 140.000 de turişti, un record al staţiunii în ultimele două decenii. Minimele istorice au fost atinse în anii 2009 şi 2010, când numărul turiştilor nu a depăşit 5.000 pe an. Pentru 2019, estimările arată că numărul se va apropia de 170.000. Au fost făcuţi paşi înainte, dar nu e suficient.

    Pionierii

    Printre curajoşii care au investit în Herculane se numără familia Băzăvan din Craiova, care este responsabilă de peste 400 dintre cele aproape 3.200 de locuri de cazare disponibile în hotelurile din staţiune.

    „Obişnuiam să venim aici cu părinţii în copilărie, aşa că am văzut cât de căutată era zona cândva. Ani mai târziu, când ne-am reîntors, am găsit totul în paragină. Atunci am decis să cumpărăm noi un hotel şi să-l renovăm pentru a-l redeschide”, povesteşte Marius Băzăvan, care, alături de fratele lui, Florin, ţine în mâini hotelurile Diana şi Afrodita din Băile Herculane.

    Marius avea 22 de ani când a hotărât să se dedice redeschiderii hotelului Diana. Coordonaţi şi susţinuţi permanent de părinţi, cei doi fraţi au făcut ceea ce nu mulţi îndrăzniseră să creadă că se mai poate face. „Am pornit cu un buget care s-a terminat mai repede decât plănuiserăm. Până la finalizarea primului hotel (Diana – n. red.), bugetul programat a crescut de două ori şi jumătate. Am apelat la credite bancare şi încă nu ne-am amortizat investiţia. Sperăm să facem asta în următorii doi ani”, spune Florin Băzăvan.

    Hotelul Diana a fost repus în funcţiune în 2011. Un an mai târziu s-a deschis ceea ce este astăzi Afrodita Resort & Spa, un complex care, pe lângă hotel, include saune, o sursă proprie de apă termală sulfuroasă şi zone destinate tratamentelor de recuperare şi prevenţie. Investiţia în cele două hoteluri a ajuns, în cele din urmă, la 10 milioane de euro.

    „În prima iarnă, am avut şase cazări. Pe atunci (în 2012 – n. red.), în Herculane toate spaţiile de cazare se închideau pe perioada iernii, de aceea oamenii nu erau obişnuiţi să vină aici în lunile acelea”, îşi aminteşte Marius Băzăvan.

    Ei au fost deschizători de drumuri, iar lor le-au urmat şi alţii. Uşor-uşor, staţiunea a ajuns la un nivel decent.

    Afrodita Resort & Spa face parte din grupul Bacolux, deţinut de fraţii Marius şi Florin Băzăvan. Pe lângă hotelurile Diana (trei stele) şi Afrodita (patru stele) din Băile Herculane, în grup mai sunt incluse hotelul Craioviţa din Craiova şi pensiunea Bacolux din Buşteni. Împreună, acestea au peste 1.000 de locuri de cazare şi 350 de angajaţi. Grupul Bacolux a fost înfiinţat în 1994 ca un business de familie. Primul hotel deschis a fost cel din Craiova, căruia i-au urmat, în 2011, hotelul Diana (preluat şi redeschis), iar apoi hotelul Afrodita. La finalul anului trecut, în cadrul hotelului Afrodita a fost deschis centrul spa Herculum, o investiţie de 2,5 milioane de euro, iar acum proprietarii lucrează la o zonă de divertisment pentru copii.

    Mânaţi de inconştienţă

    La opt ani distanţă de la deschiderea primului hotel din Herculane, cei doi fraţi Băzăvan spun că nu curajul, ci inconştienţa i-a mânat în luptă. „Investitorii nu vin aici, pentru că investiţia nu se amortizează foarte repede. Nimeni nu vrea să cumpere o clădire în ruină, să aştepte un an şi jumătate, poate chiar doi, până să primească autorizaţia de construcţie, să construiască încă patru-cinci ani şi abia apoi să deschidă. Şi totuşi, staţiunea trebuie să renască, peisajele sunt foarte frumoase, resursele naturale şi aerul ionizat sunt elemente foarte valoroase pentru dezvoltarea oraşului”, spune Florin Băzăvan.

    Anul acesta, pentru prima dată în perioada săbătorilor, multe rezervări la Afrodita Resort & Spa sunt pentru perioada 23 decembrie – 3 ianuarie, adică oamenii vor să stea mai mult timp în Herculane, nu doar trei-patru zile, ca până acum. Şi ponderea turiştilor străini e mai mare, ajungând acum la 14-15%, faţă de doar 2% în urmă cu opt ani. „Mai avem câteva proiecte pe care vrem să le dezvoltăm în Băile Herculane şi la care lucrăm în prezent. Unul dintre ele este un spaţiu de divertisment. Ne-ar mai trebui însă angajaţi. Avem 260 de oameni la hotelurile din Herculane, dar am mai avea nevoie de încă cel puţin 15%”, spune Florin Băzăvan.

    Cei doi fraţi antreprenori spun că, dincolo de investiţiile private, turismul balnear are nevoie şi de o colaborare mai bună între Ministerul Sănătăţii şi cel al Turismului, pentru a încuraja oamenii să meargă la tratamente în astfel de staţiuni, unde se ajunge, de regulă, cu trimitere de la medicul de familie. Turiştii care vin să-şi trateze diverse afecţiuni trebuie să respecte indicaţiile clare ale medicului de familie şi ale medicilor din staţiune.

    De altfel, circa 40% dintre turiştii care se cazează la Afrodita Resort & Spa se duc pentru tratamente recomandate de medici, iar restul aleg să meargă acolo pentru relaxare. Media de vârstă a celor care se cazează în complex este de aproximativ 40 de ani. Preţurile variază în funcţie de sezon, de tipul camerei şi de alte criterii, dar în medie şapte nopţi de de cazare în complex costă circa 200 de euro pentru o cameră dublă, potrivit unei simulări de rezervare făcute pe site.
    Pentru toate hotelurile din grupul Bacolux, familia Băzăvan estimează o cifră de afaceri de 7,3 milioane de euro în 2019, în creştere faţă de cele 6 milioane de euro obţinute anul trecut. Businessul creşte şi, odată cu el, creşte şi staţiunea Băile Herculane. Mai trebuie să crească doar interesul investitorilor şi al autorităţilor.

  • Povestea oamenilor care au renunţat la viaţa în aglomeratul şi poluatul Bucureşti pentru a se muta în munţi. În ce au transformat aceştia un sat cu doar doi locuitori, aflat în unul dintre cei mai sălbatici munţi din lanţul carpatic

    Gura Milii este un fost cătun de oameni de la munte, obişnuiţi cu traiul dur, în armonie cu natura, în judeţul Buzău. Este „fost”, pentru că acum nu mai locuieşte nimeni acolo permanent. Cu o excepţie. De fapt, două. Familiile Dincă şi Flesariu, care au pus în comun bani şi eforturi pentru a ridica Ferma de sub Penteleu, o oază de linişte departe, departe de lumea dezlănţuită.

    La Ferma de sub Penteleu, denumită astfel pentru că şi-a găsit locul chiar la poalele Muntelui Penteleu, mulsul caprelor este o adevărată plăcere pentru turişti la orele serii. Restul timpului şi-l ocupă cu ateliere de olărit, tâmplărie, fierărie, arte populare, plimbări pe munte cu căruţa, mers cu caprele la păscut… şi lista continuă.

    Când nu fac drumeţii sau mountain bike pe cărările Muntelui Penteleu, se pierd în visare în spaul tradiţional, adică un ciubăr cu apă caldă. Când nu se înduplecă soarele pe plaja amenajată pe malul râului Bâsca Mare, îşi încălzesc mâinile la un foc de tabără. Nicio secundă nu trece fără rost la fermă. Istoria locului a început să se scrie acum mai bine de un deceniu. Totul începea în vara anului 2009, când Valerica şi Alexandru Dincă erau în căutarea unui loc liniştit în care să se retragă din când în când departe de stresul zilnic al Capitalei şi al afacerilor lor de pe atunci. Şi l-au găsit.

    Un colţ uitat de lume, în Munţii Buzăului, nu departe de oraşul Buzău, de unde se trage Alexandru. Aşa au ajuns în fostul cătun Gura Milii, care mai avea doar doi locuitori permanenţi la acea vreme, cuibărit de-a lungul râului Basca Mare de la poalele Muntelui Penteleu – chiar dacă nu cel mai înalt, dar cu siguranţă unul dintre cei mai sălbatici munţi din lanţul carpatic, spun Valerica şi Alexandru Dincă.

    „După venirea pe lume a primului nostru copil, Toma, am extins proprietatea şi am înfiinţat o mică fermă de capre şi o grădină de legume, din dorinţa de a-i asigura fiului nostru cea mai bună hrană sănătoasă şi naturală la care puteam visa. Nu ştiam, la acea vreme, că ceea ce a început ca un hobby şi ca o încercare de a le oferi celor dragi tot ce-i mai bun va reuşi, încet-încet, să ne acapareze viaţa cu totul”, povesteşte familia Dincă.

    Când a venit pe lume şi cel de-al doilea copil, Cezar, s-a extins nu doar familia, ci şi proprietatea, iar mica fermă de capre a tot crescut. Înainte să-şi dea seama, aveau peste o sută de capre, porci, găini, raţe, vaci şi au început să împartă produsele fermei cu prietenii. Următorul pas a fost dezvoltarea unor spaţii de cazare. „Urmând stilul tradiţional ţărănesc, integrându-se în peisaj, luând tot ce este mai bun de la natură, dar dându-i înapoi cel puţin la fel, am construit, treptat, 15 unităţi de cazare. Acestea au venit împreună cu un restaurant tradiţional, unde oaspeţii îşi pot alinta simţurile cu mâncare specific românească, gătită cu ingrediente naturale şi mult, foarte mult suflet.”


    Pentru ca experienţa tradiţională să fie completă, Valerica şi Alexandru Dincă au colectat şi recondiţionat echipamente şi unelte vechi şi au înfiinţat ateliere meşteşugăreşti.


    Pentru ca experienţa tradiţională să fie completă, Valerica şi Alexandru au colectat şi recondiţionat echipamente şi unelte vechi şi au înfiinţat ateliere meşteşugăreşti. Tot ca să diversifice experienţele de la fermă, au amenajat un spa în stil rustic – ciubărul cu apă caldă şi sărată -, dar şi o saună uscată, de unde panorama asupra fermei nu lasă de dorit. „La un moment dat, Ferma ajunsese într-un punct în care complexitatea ei devenise covârşitoare pentru noi. Anul 2016 a fost momentul în care doi prieteni, familia Flesariu – Cristina şi Dan – s-au alăturat Fermei ca parteneri.

    Ne cunoscusem şi devenisem prieteni în 2009, la Gura Milii, când am cumpărat prima parcelă de teren.” Înainte de acel moment-cheie, ambele familii îşi trăiseră vieţile şi carierele în paralel în Bucureşti, fără să ştie una de alta. Valerica şi Alexandru Dincă aveau o firmă de colectare şi reciclare deşeuri industriale, Cristina Flesariu era parteneră la o firmă românească de executive search, iar soţul ei, Dan, făcea carieră în domeniul imobiliar. „În Gura Milii, am avut plăcerea şi onoarea de a-i cunoaşte şi de a fi vecini cu ultimii doi locuitori, Nea Ionică şi Tanti Vica, oameni simpli, de nădejde, dintr-o bucată, cum se spune.

    Au fost vremuri când Gura Milii a avut o viaţă economică mai tumultoasă. A existat şi o mocăniţă care trecea pe aici, în drumul său de la Nehoiu la Comandău, în special pentru transportul lemnelor. De fapt, actualul drum forestier pe care se face accesul la ferma noastră este fosta linie de mocăniţă. La Comandău mai există încă planul înclinat pe care întorcea trenul la capăt de linie, o construcţie inginerească clasificată ca monument.”

    Copilăria de la ţară a Valericăi şi a lui Alexandru Dincă a fost cea care i-a călăuzit în amenajarea Fermei de sub Penteleu, care, mai mult decât fermă, este un complex cu mai multe imobile. Casa Mare este prima casă de vacanţă, cea care i-a adus, de altfel, în Gura Milii, iar Casa Maramureşeană, Casa Tâmplarului, Casa Olarului sunt alte unităţi de cazare individuale tematice. În total, sunt 16 unităţi de cazare şi o a 17-a în curs de finalizare.Totul a fost construit din aproape în aproape, în funcţie de resurse şi de idei, iar investiţiile nu s-a oprit niciodată, nici măcar acum. De pildă, când au ajuns acolo, cei doi proprietari ai Fermei de sub Penteleu nu găsiseră nici curent electric, aşa că singuri a trebuit să se ocupe de toată infrastructura necesară.


    Valerica şi Alexandru Dincă, fondatori Ferma de sub Penteleu: „La un moment dat, Ferma ajunsese într-un punct în care complexitatea ei devenise covârşitoare pentru noi. Anul 2016 a fost momentul în care doi prieteni, familia Flesariu – Cristina şi Dan – s-au alăturat Fermei ca parteneri. Ne cunoscusem şi devenisem prieteni în 2009, la Gura Milii, când am cumpărat prima parcelă de teren.”


    „Tarifele variază de la 45 de euro pe noapte pentru Căbănuţă – cea mai mică unitate de cazare, o căsuţă cochetă pentru două persoane, până la 150 de euro pe noapte pentru Casa Tâmplarului – cea mai mare şi mai luxoasă unitate de cazare, o casă individuală cu living şi dormitor la parter şi cu un dormitor matrimonial cu şemineu şi terasă la mansardă, sau 320 de euro pe noapte pentru Casa Mare – fosta noastră casă de vacanţă, cu patru dormitoare foarte spaţioase.” La aceste tarife se adaugă cel de pensiune completă, de 45 de euro pe zi pentru un adult. Anual, peste 500 de familii ajung la Ferma de sub Penteleu să se relaxeze, iar unele revin chiar de mai multe ori pe an.

    Printre turişti, se regăsesc şi oameni din Israel, Marea Britanie, Franţa, Ucraina sau ţările nordice. Anul 2020 a fost însă cu certitudine al românilor, pentru că restricţiile internaţionale au ajutat foarte mult turismul intern. „Dacă cele trei luni de lockdown au conturat o perspectivă în cel mai bun caz gri pentru industria noastră, am reuşit să ne mobilizăm şi să creăm cadrul şi procedurile necesare pentru a oferi oaspeţilor siguranţa sanitară, imediat ce am redeschis, în luna iunie. Putem spune că, în zece luni de activitate, am reuşit să recuperăm mare parte din pierderile din prima parte a anului, astfel încât am închis anul 2020 cu rezultate apropiate de 2019, ce-i drept, şi cu trei unităţi de cazare în plus.” Valerica şi Alexandru Dincă, împreună cu partenerii lor de business, îşi doresc acum să consolideze tot ce-au realizat de-a lungul ultimului deceniu, apoi nu exclud o extindere a proiectului pe acelaşi amplasament. Dar nu vor să ajungă la mai mult de 20-25 de unităţi de cazare. De ce? Pentru că esenţele tari se ţin totuşi în sticluţe mici.

    Casa Mare este prima casă de vacanţă, cea care i-a adus, de altfel, în Gura Milii, iar Casa Maramureşeană, Casa Tâmplarului, Casa Olarului sunt alte unităţi de cazare individuale tematice.

  • Locul superb aflat la câteva minute de Braşov, dar care nu este o staţiune de pe Valea Prahovei. Preţurile sunt aproape cu jumătate mai mici decât la cazările din Sinaia sau Predeal

    Pentru iubitorii de natură care s-au săturat de aglomeraţia din staţiunile de pe Valea Prahovei există câteva opţiuni mai puţin populare, dar  care încep să atragă din ce în ce mai mulţi turişti, în contextul în care românii caută să se relaxeze  în vacanţe în ţară în vremuri de pandemie.

    Pornind din nordul Braşovului, spre Sfântu Gheorghe (Covasna), există o serie de localităţi numai bune de vizitat într-un weekend. Aici se află diverse facilităţi de cazare aflate în mijlocul naturii care oferă multiple metode de petrecere a timpului în aer liber. Majoritatea localităţilor de aici sunt vechi aşezări săseşti, aşa că să nu vă miraţi dacă găsiţi aici şi denumirile în limba germană a acestora şi curăţenia specifică satelor bavareze.

    Sânpetru: la doar 10 minute de Braşov, se află satul săsesc Sânpetru (în dialect săsesc Pittersbarch, Pitersbarχ, în germană Petersberg, Petersdorf, Petersburg). Aici pot fi pot fi vizitate biserica evanghelică, biserica ortodoxă, rezervaţia naturală „Dealul Lempeş” şi se poate practica planorismul la Aeroclubul Iosif Şilimon. Curenţii ascendenţi ce se formează în jurul dealului Lempeş oferă condiţii prielnice acestui sport, potrivit informaţiilor găsite la o primă căutare online.

    Hărman: În dialectul săsesc Huntschprich, în germană Honigberg, numele localităţii înseamnă „Muntele mierii“, iar o plimbare dinspre Braşov spre aceasta cu maşina la apus oferă argumentul incontestabil că acesta este cel mai potrivit nume. Dincolo de privelişte şi de culorile numai bune pentru poze, aici se află şi o bisercă fortificată impresionantă.

    Bod: Mai demult Bota (în germană Brenndorf), există încă din perioada neolitică. În 1241, satul a fost ars de tătari, după ce mai înainte avusese de suferit din pricina năvălirilor cumane. Din această cauză, saşii i-au zis „Brenndorf” („Satul ars”). În 1889 a luat fiinţă Fabrica de Zahăr Bod, odatã cu ea înfiinţându-se şi Colonia Bod, o aşezare de mai multe blocuri în jurul fabricii în care îşi aveau locuinţele lucrătorii de la fabrică.

    CITITI MATERIALUL INTEGRAL AICI 

  • Se anunţă dezastrul din turism: 15.000 de unităţi de cazare şi restaurante nu se vor mai deschide niciodată

    Patronii din industria de turism şi HoReCa spun că primesc doar promisiuni, dar acestea nu sunt puse şi în practică.

    Industria turismului şi HoReCa se află într-unul dintre cele mai dificile momente din ultimii ani, iar multe întreprinderi din acest sector economic riscă falimentul. Circa 15.000 de unităţi de cazare şi restaurante îşi vor închide definitiv pentru turişti.

    „Ce se întâmplă din punct de vedere al antreprenorilor, din 40.000 de unităţi care funcţionează în ţară, probabil aproape 15.000 nu se vor mai deschide niciodată, adică 13.000 de antreprenori nu vor mai avea afaceri care să aibă angajaţi  şi care să livreze taxe şi impozite în această ţară”, spune Daniel Mischie, în cadrul unei conferinţe de presă organizate de Federaţia Patronatelor din Turismul Românesc, la care au participat şi alte organizaţii patronale din turism pentru a face un apel către autorităţi pentru sprijinirea industriei.

    Cel mai afectat sector al businessului este cel de business, care se luptă cu greu să supravieţuiască având în vedere că în marile oraşe hotelurile au un grad mediu de ocupare de 20%, un nivel la care hotelierilor le este destul de dificil să menţină businessul în picioare.

    „Hotelurile din oraşe sunt cele mai afectate, acolo unde gradul mediu de ocupare nu a depăşit 20%, iar 20% deja înseamnă pierdere fără discuţie, nu are cum să ţină businessul în picioare mai departe, are nevoie de un grad de ocupare de minim 35-40%, altfel pierde mii şi zecii de mii de euro”, spune Mohammad Murad, preşedintele FPTR.

    Reprezentanţii patronatelor din turismul românesc au spus în cadrul conferinţei de presă că au existat multe promisiuni din partea atuorităţilor cu privire la sprijinul pentru această industrie, dar lucrurile nu s-au concretizat încă.

    Guvernul a adoptat măsura pentru acordarea de sprijin financiar pentru companiile din domeniul turismului, adică structuri de cazare, structuri de alimentaţie şi agenţii de turism, a căror activitate a fost afectată de criza pandemică, vor primi sub forma unor granturi 20% din scăderea cifrei de afaceri din 2020 raportat la 2019. În ordonanţa de urgenţă care reglementează această măsură de sprijin, este prevăzut faptul că întreprinderile vor primii banii abia în vara acestui an, ceea ce înseamnă că ar fi prea târziu pentru multe întreprinderi din industrie.

     

  • Cum au ajuns nişte case vechi de 120 de ani, care amintesc de bătătura bunicilor de la ţară, să fie transformate într-o afacere de succes

    Ramona, Vasile, Elisabeta, Ana, Nela, Zenovia. Sunt nume ale membrilor din familia Florea, dar şi denumirile caselor pe care le-au strămutat în ultimii 14 ani pentru a da formă unui adevărat muzeu al satului în miniatură, drept în centrul oraşului Gura Humorului. Vechi de 120 de ani, strămutate lemn cu lemn, casele amintesc de bătătura bunicilor de la ţară, din vremuri care sunt aşa de îndepărtate, că parcă nici n-au fost vreodată.

    Primele rânduri din cronologia proiectului La Roată s-au scris în 2007, cu două clădiri de cazare modernă – Nela şi Ramona – şi o casă tradiţională – Zenovia. Proprietarul de atunci, Constantin Florea, iubea tot ceea ce înseamnă tradiţia şi datinile bucovinene, iar dorinţa lui a fost să creeze un spaţiu ca o oglindă a Bucovinei de acum un secol. Când el a încetat din viaţă, a rămas să ducă pasiunea mai departe Ramona Florea, fiica lui. Şi cea care dă numele uneia dintre case.

    „Astăzi, cele cinci case tradiţionale ale pensiunii sunt case autentic bucovinene, strămutate din localităţi din zonă, renovate şi pregătite pentru a găzdui turişti”, spune Ramona Florea, tânăra de 34 de ani care are grijă ca ansamblul La Roată să reprezinte Bucovina atât în ţară, cât şi peste hotare.

    Cele două hectare pe care se întinde complexul sunt o extindere a plaiurilor natale ale Ramonei, iar turiştii care ajung acolo spun, pe bună dreptate, că ar fi un sat în miniatură. Pentru că se află pe una dintre colinele oraşului Gura Humorului din judeţul Suceava, un loc care, în trecut, se numea Roata şi era un punct potrivit din care se putea observa întregul oraş, proiectul familiei Florea a împrumutat denumirea.


    Ramona Florea, proprietar al proiectului turistic La Roată din Gura Humorului: „Până la implementarea sistemului de vouchere de vacanţă în România, turiştii noştri erau în proporţie de 60% străini şi doar 40% români. Acum procentul s-a inversat, exceptând anul 2020, când turiştii noştri au fost exclusiv din România.”


    Complexul constă astăzi în cinci case cu condiţii de cazare rustică – Elisabeta, Anastasia, Dumitru, Vasile şi Zenovia -, dar şi alte patru case, unde cazarea este mai degrabă modernă – Ana, Nela, Ramona şi Olga.

    „Sursa de inspiraţie pentru locul «La Roată» o reprezintă însăşi viaţa de zi cu zi, îndeletnicirile şi obiectele de care bucovinenii de acum 100 de ani se foloseau pentru a-şi duce traiul. Cele cinci case tradiţionale au venit cu o foarte importantă moştenire arhitecturală şi s-a păstrat cât de mult a fost posibil din materialele şi obiectele cu care acestea erau dotate. Nu s-a lucrat cu designeri sau arhitecţi”, explică Ramona Florea.

    Mai bine de un milion de euro au fost necesari pentru ca visul să devină realitate, investiţiile fiind făcute gradual – la fel cum au crescut şi proiectul, şi pasiunea – din 2007 încoace, din fonduri proprii. Astăzi, circa 2.000 de vizitatori trec anual prin curtea pensiunii La Roată, clasificată la trei margarete.

    „Până la implementarea sistemului de vouchere de vacanţă în România, turiştii noştri erau în proporţie de 60% străini şi doar 40% români. Acum procentul s-a inversat, exceptând anul 2020, când turiştii noştri au fost exclusiv din România.”
    Străinii veneau în principal din ţări europene ca Germania, Marea Britanie, Spania, Republica Moldova, Italia, dar şi din ţări din afara continentului european. Printre ele – Japonia, Noua Zeelandă sau Africa de Sud. Pentru o noapte de cazare, turiştii plătesc între 250 de lei şi 600 de lei, sumă în care intră şi micul-dejun. În total, sunt disponibile 25 de spaţii de cazare, fie ele duble, apartamente sau case tradiţionale.

    „Anul 2020 a fost unul pe atât de bun şi productiv pe cât putea să fie, dat fiind contextul mondial pe care l-am traversat. În perioada 15 martie-31 mai, pensiunea a fost închisă, iar în celelalte luni
    ne-am bazat pe disponibilitatea şi posibilităţile de a călători exclusiv ale turiştilor români. Datorită lor şi pentru toţi iubitorii de autentic, povestea La Roată continuă.”

    Dincolo de cazare în sine, La Roată înseamnă şi o curte imensă, de două hectare, o minifermă, o sală de conferinţe, livadă cu meri şi cam ce ar mai putea face viaţa în provincie nu doar idilică, ci şi confortabilă, într-un secol al neliniştii şi grabei.

    „Atracţiile zonei sunt din belşug: La Roată se află la trei kilometri de Complexul Turistic Ariniş – cu pârtie de schi, telescaun, tiroliană, parc de aventuri, trasee montane –, la patru kilometri de Mănăstirea Voroneţ, la 35 de kilometri de Cetatea Sucevei şi Muzeul Satului Bucovinean şi pe lungimea unui cerc care leagă între ele alte puncte de interes importante ale Bucovinei: Mănăstirea Humor, Moldoviţa, Suceviţa, Arbore, Muzeul Oului – Vama, Mocăniţa Huţulca, localitatea Marginea cu a ei ceramică neagră, Salina Cacica”, spune Ramona Florea.

    Impasul prin care trece acum turismul peste tot în lume este un bun prilej pentru antreprenori să se gândească la modalităţi de a inova, iar Ramona Florea a profitat şi ea de această perioadă pentru a veni cu noi idei. Aşa că planul pe termen scurt este să dezvolte şi mai mult serviciile pe care le oferă turiştilor, cu forme de răsfăţ precum saună sau ciubăr, în aceeaşi notă cu aerul tradiţional pe care îl respiră – şi îl inspiră – întregul proiect.

  • Noua tendinţă, şcoala de lux la distanţă

    Chiar dacă nu pot merge la şcoală alături de colegi, copiii tot nu scapă de lecţii, iar şcoală se poate face oriunde, motiv pentru care hotelurile şi alte structuri de cazare de lux vin cu oferte în consecinţă, scrie CNN.

    Acestea îmbie potenţialii clienţi cu sejururi pe durata unui semestru şcolar, părinţii care pot lucra departe de birou având de ales între apartamente sau căsuţe, în timp ce pentru copii există programe educaţionale care includ sport, ore de limbi străine sau de desen. În Mexic, de exemplu, un hotel care se pregăteşte să se deschidă la începutul următorului an şcolar, Conrad Punta de Mita, va avea în ofertă şi cursuri de gătit preparate mexicane sau despre tradiţiile locale. Eden Roc Cap Cana din Republica Dominicană pune la dispoziţia familiilor care aleg un sejur de cel puţin 20 de zile lecţii de limba spaniolă şi pian, incluse în preţul care porneşte de la 35.000 de dolari. Cei care doresc pot închiria o vilă cu câteva dormitoare, care vine cu valet, bucătar personal şi spaţiu suficient pentru copii să se joace în aer liber.

    În Uruguay, complexul Estancia Vik din localitatea Ignacio îmbie familiile care vor să plece de acasă o perioadă mai lungă cu terenuri de tenis, piscină, sală de jocuri, teren de polo şi colaborează cu şcolile internaţionale din ţară pentru a le asigura profesori copiilor.

    Prin alte părţi se oferă şi educaţie ecologică, copiii fiind duşi în excursii care le permit să descopere natura şi să înveţe cum o pot proteja.


     

  • Descoperă România altfel. Într-un vechi sat săsesc, două cazări ce amintesc de viaţa transilvăneană de odinioară

    ♦ În satul Criţ din judeţul Braşov, antreprenorii au investit sute de mii de euro pentru recondiţionarea unor vechi case săseşti pentru a le deschide publicului.

    Într-un vechi sat săsesc situat în inima Transilvaniei, două cazări ce amintesc de viaţa tradiţională de pe meleagurile transilvănene aşteaptă turişti ce doresc să se relaxeze şi să lectureze la lumina şemineului. Criţ, judeţul Braşov, un sat aflat între Sighişoara şi Rupea, reprezintă destinaţia potrivită pentru cei care vor să afle mai multe despre traiul pe care îl duceau odinioară oamenii din Transilvania, având o biserică fortificată încărcată de istorie.

    În satul Criţ, antreprenorii au decis să investească sute de mii de euro pentru recondiţionarea unor case săseşti vechi pentru a putea deschide uşile turiştilor doritori.

    Este cazul celor două pensiuni La Hansi şi Casa Criţ 164, care reprezintă două cazări care păstrează aerul încă viu al vieţii transilvănene.

    Pensiunea La Hansi a fost deschisă pentru turişti în anul 2017 şi are în componenţa sa două case mari unde se pot caza circa 13 persoane. „Casele părinteşti ale unui prieten de-al meu care a plecat din ţară încă din anii ’90. Numele pensiunii vine de la prietenul meu pe care îl cheamă Hansi. El era foarte supărat că 17 ani nu a stat nimeni în case şi s-au degradat foarte tare şi atunci am simţit o nostalgie către ţară, a fost un moment de nostalgie. Eu am încercat să ţin spiritul caselor, Criţul era un sat săsesc de unde au plecat marea majoritate a oamenilor în Germania şi m-am gândit să rămână în spiritul locului. În una dintre case am o grindă din 1670“, explică Ioan Lazăr, proprietarul La Hansi.

    Antreprenorul spune că la momentul achiziţiei celor două case nu avea în plan punerea lor în ciurcuitul turistic, având în vedere că în 2006, anul achiziţiei celor două gospodării, turismul rural nu era deloc dezvoltat la noi în ţară, iar românii nu erau dornici de a practica un astfel de turism.

    Ioan Lazăr spune că achiziţionarea celor două case a costat circa 35.000 euro, dar restaurarea lor a fost mult mai costisitoare ajungând la circa 100.000 euro.

    „Noi am avut noroc că am o echipă cu care am lucrat la restaurarea pieselor de mobilier, lucrez cu oamenii mei având o experienţă în spate. Acest lucru ne-a ajutat foarte mult şi din punct de vedere financiar“, spune Ioan Lazăr.

    În mod normal, vizitatorii care călcau pragul La Hansi erau în proporţie de 80% străini, dar din cauza pandemiei şi a restricţiilor impuse de către diferite state, străinii au fost într-un număr foarte mic anul acesta în România. Totuşi, lipsa străinilor a fost compensată de turiştii români, care au reprezentat 90% din totalul turiştilor din acest an.

    „Anul acesta am avut mulţi turişti care au venit să muncească de la Criţ, au venit cu familia, dar munceau. Am avut cazuri de oameni care au stat chiar şi două săptămâni“, explică proprietarul La Hansi.

    Preţurile pentru o noapte de cazare în una din camerele pensiunii costă circa 60 de euro, conform site-ului de rezervări online travlocals.com.

    Aceeaşi nostalgie vieţii transilvănene din vremurilor de odinioară se regăseşte  şi la Casa Criţ 164, care păstrează încă parfumul unei vieţi tradiţionale şi simple. Casa săsească a fost restaurată în întregime, de la faţadă până la detalii interioare, cu materiale şi metode tradiţionale, pentru a păstra aerul original al caselor construite în urmă cu 200 de ani. Capacitatea Casei Criţ 164 este de opt oaspeţi ce se pot caza în patru camere.

    Capacitatea Casei Criţ 164 este de opt oaspeţi ce se pot caza în patru camere

     

     

     

  • Un loc DE BASM din România. Cum arată cel mai mare parc de agrement din ţara noastră care este la doar 3 ore de mers de Bucureşti – GALERIE FOTO

    În ultimii ani, antreprenorii din peisajul turistic local se întrec în a găsi locuri şi idei originale pentru a porni noi huburi turistice în regiuni mai puţin cunoscute, departe de hiperaglomeratele staţiuni de pe litoral sau de pe Valea Prahovei.  Unul dintre aceste businessuri este ZagaZaga, un complex de lux născut într-o zonă mlăştinoasă din Delta Siretului, în care turismul era, până acum, inexistent.

    „Suntem iubitori de apă şi de tot ce ţine de Delta Dunării. Am vrut astfel să o aducem cât mai aproape de casă, aşa că am construit de la zero tot ce se vede astăzi în Delta Siretului. Înainte nu existau canalele pe care turiştii se plimbă astăzi cu bărcile, înteaga zonă era acoperită de mlaştină”, povesteşte Camelia Dobrişan, acţionar în companie.

    „ZagaZaga a fost încă de la început şi continuă să fie o provocare pentru noi toţi. Din păcate nu am reuşit să deschidem atât de repede pe cât ne-am dorit şi acest lucru s-a simţit în venituri. ZagaZaga este un business integrat, tot ce producem în cadrul fermei se vinde direct consumatorului la cherhana şi la restaurantul piscinei”, detaliază ea una dintre provocările care s-au ivit pe parcurs.

    Complexul este situat în Delta Siretului, pe limita dintre judeţele Vrancea şi Galaţi, în satul Doaga, „un loc pe care putem să îl numim acasă. Ne-am născut şi am crescut în această zonă”, spune Dobrişan. Primii turişti au venit anul trecut, însă lucrările au început încă din 2014, cu o investiţie iniţială de 5 milioane de euro fără TVA.

    „Am apelat la fondurile europene, prin Programul Operaţional pentru Pescuit (POP), cu sprijinul CEC Bank. Fondurile au fost doar pentru partea de piscicultură. Am realizat ferma de sturioni, dragarea lacurilor şi am construit canalele”, explică ea.

    În prezent, complexul se întinde pe o suprafaţă totală de 82 de hectare şi cuprinde 41 de bungalouri mobile (care pot acomoda fiecare o familie cu doi adulţi şi doi copii), 11 bungalouri plutitoare cu aceeaşi capacitate de cazare, 26 de iurte (fiecare iurtă având capacitate de cazare pentru doi adulţi şi un copil pe un pat suplimentar), o cherhana, un hambar pentru evenimente private şi corporate, un parc de aventură cu trasee în copaci şi tiroliene amplasate pe malurile lacurilor din interiorul parcului de agrement, o piscină şi două terenuri de tenis.

    Întregul complex este unic, spune Dobrişan: „Te poţi deplasa de la recepţie până la bungalou sau cherhana cu barca, fiecare bungalou are propriul ponton”. 

    Capacitatea maximă de cazare a complexului este de 200 de persoane, iar preţurile sunt cuprinse între 53 şi 89 de euro / noapte pentru bungalouri şi între 40-53 de euro / noapte pentru iurte, modificându-se în funcţie de sezon dar şi de organizarea diferitelor festivaluri la locaţie, de pildă „cel mai mare festival de blues din România, Focşani Blues Festival”, organizat în 2019 în cadrul complexului.

    Lista activităţilor care se pot desfăşura pe parcursul şederii la ZagaZaga cuprinde: plimbări cu barca pe canalele şi lacurile din complex, pescuit sportiv, plimbări cu bicicleta, căţărări şi trasee în parcul de aventură, acces la piscina cu apă sărată, plimbări cu căruţa, vizitarea fermei de animale, tenis, excursii la mausoleul de la Mărăşeşti şi la mănăstirile din jur şi degustări de vinuri la cramele din apropiere.

    Clienţii ZagaZaga au vârste cuprinse între 2 şi 80 de ani şi sunt, cu preponderenţă, corporatişti sau familii. „Am organizat anul trecut multe team buildinguri. Corporatiştii cu venituri peste medie preferă să îşi organizeze evenimentele la noi în complex. În weekenduri cei mai mulţi turişti sunt familiile cu copii.

    De asemenea, şi pescarii ne vizitează foarte des. Iar celebra şedinţa foto de după nuntă, trash the dress, este organizată săptămânal la noi în complex – cuplurile vin pentru peisajele superbe, pentru apusurile romantice, dar şi pentru cinele liniştite pe malul lacului sau pe ponton.” Anul trecut s-au cazat la ZagaZaga câteva mii de turişti, „dar au fost foarte mulţi cei care ne-au trecut pragul pentru o zi, doar pentru activităţile din complex, aşa că putem spune, fără a fi lipsiţi de modestie şi fără exagerare, că vizitatorii au fost de ordinul zecilor de mii”, spune Dobrişan. Cei mai mulţi clienţi care au optat şi pentru cazare sunt din Bucureşti şi din vestul ţării, în timp ce pentru toate celelalte activităţi din cadrul complexului vizitatorii sunt din judeţele limitrofe: Bacău, Vaslui, Brăila şi Buzău.

    Deşi ZagaZaga ar fi trebuit să îşi deschidă porţile anul acesta încă din luna martie, răspândirea pandemiei de COVID-19 i-a forţat pe reprezentanţii afacerii să amâne primirea turiştilor. „Am amânat deschiderea acestui sezon cu trei luni, ceea ce pentru noi înseamnă foarte mult, fiind un business sezonier, cu funcţionalitate între lunile martie şi noiembrie. Angajaţii au fost în şomaj tehnic. Am fost nevoiţi să facem investiţii majore pentru a putea respecta normele de igienă şi siguranţă impuse, dar ştim că sănătatea şi siguranţa clienţilor noştri sunt cele mai importante.”

    În 2019, complexul a funcţionat cu 60 de angajaţi, însă anul acesta, în plin sezon, echipa se va mări cu alte 40-50 de persoane. În perioada imediat următoare reprezentanţii afacerii au bugetat o investiţie de 1,2 milioane de euro, sumă care va fi direcţionată spre dezvoltarea serviciilor şi diversificarea activităţilor.

    „Un prim plan de dezvoltare este acela de producţie, procesare şi vânzare a peştelui în restaurantele şi magazinele proprii. Vom dezvolta totodată întregul complex, a cărui capacitate de cazare va creşte de la 200 de locuri la 800.” Pe listă este trecută, de asemenea, şi dezvoltarea unei componente de agroturism: o stână şi o microfermă de animale cu iepuri, păsări, cai şi vaci în care turiştii să poată participa efectiv la activităţile specifice. „În acest moment există deja la ZagaZaga o livadă în care  începând de anul viitor, turiştii vor găsi mere, prune, caise, zmeură sau căpşuni.”
    Am întrebat-o pe Camelia Dobrişan dacă se ia în calcul deschiderea unui nou complex similar în altă regiune, iar răspunsul său a fost ferm: „Nu, ZagaZaga este un concept unic în România şi aşa va rămâne”. Tocmai de aceea, adaugă ea, businessul nu are niciun competitor. „În zona Deltei Siretului nu există turism; turiştii care ajung la ZagaZaga vin datorită campaniilor noastre de promovare.

  • Pandemia face ravagii. În trei luni de vară 28 de unităţi de cazare şi-au încetat activitatea

    Un număr de 28 de unităţi de cazare şi-au încetat activitatea comercială ca urmare a cererii de radiere a operatorului economic în lunile iunie, iulie şi august ale acestui an conform datelor Ministerului Economiei. Multe dintre unităţile de cazare care şi-au închis activitatea în vara acestui an erau din oraşe precum Bucureşti, Constanţa sau Cluj Napoca, dar şi din localităţi mai mici.

    În luna iunie opt unităţi de cazare şi-au încetat activitatea ca urmare a depu­ne­rii cererii de radiere de către operatorii eco­nomici. Luna cu cele mai multe ra­dieri a fost luna august când 11 companii ho­te­liere şi-au încetat acti­vi­tatea.

    Piaţa hotelurilor din România, estimată un­deva la peste 5 miliarde lei anual, este printre cele mai afectate de pan­demia de COVID-19. Un tablou al im­pactului creizei asupra sec­toarelor din eco­nomie, realizat de Banca Na­ţională a Ro­mâniei în iunie, men­ţiona sectorul HoReCa ca fiind printre cele mai afec­tate, alături de sec­torul agenţiilor de turism, de industria ser­viciilor re­crea­tive, de transport rutier şi de activităţi sportive.

    Printre cele mai cunos­cute unităţi hoteliere care şi-au întrerupt acti­vitatea se numără şi hote­lurile Ibis Gara de Nord, Palatul Parlamentului din Bucureşti, dar şi ho­te­lu­rile Ibis din Sibiu şi Cons­tanţa, dar în cazul lor, uni­tăţile au fost închise pen­tru renovare după ce cola­bo­rarea dintre Radu Enache, proprietar al lan­ţului Con­tinental Hotels şi grupul Accor, cel care deţine bran­dul Ibis, a încetat.

    Din porto­foliul reţelei func­ţionau doar patru ho­te­luri sub brandul Ibis, însă ele au fost închise şi vor trece printr-un proces de renovare şi rebran­du­i­re.

    Cele 4 hoteluri vor fi rebranduite astfel: hotelurile Continental Forum Bucureşti şi Continental Forum Constanţa vor funcţiona sub un standard de patru stele, în timp ce MyContinental Bucureşti şi MyContinental Sibiu vor reprezenta noul brand de trei stele.

    Oficialii Continental Hotels spuneau recent că rebrandingul acestor hoteluri este o provocare, dar şi o oportunitate, într-o perioadă nu tocmai prielnică în turism, din cauza pandemiei.

    Grupul Continental numără 13 unităţi hoteliere, dintre care 12 active sub brandurile Continental, Hello Hotels şi, până la 1 iulie, Ibis, cu un total de peste 1.850 de camere. În 2019, compania Continental Hotels a avut afaceri de 142,6 milioane de lei, în creştere cu 13% comparativ cu anul precedent. Profitul net a fost de 12,2 milioane de lei, iar numărul mediu de angajaţi a fost 797.

    Compania este deţinută de Conti Hotels Investment (cu un pachet de 74% din acţiuni), împreună cu SIF Transilvania (9%), R.E.D. Group (7%), Fundaţia Elias (4%), Andrei Pop (1%) şi alţi acţionari.

    Continental Hotels este una dintre cele mai mari companii hoteliere din România, alături de ANA Hotels (familia Copos), complexul Radisson Blu şi Societatea Companiilor Hoteliere Grand (care deţine hotelul de cinci stele JW Marriott din Capitală).

     

  • Cazare la mare de la 45 de lei pe noapte în luna septembrie, prin programul „Litoralul pentru toţi”

    Românii care merg la mare în luna septembrie se vor putea caza cu tarife reduse, care încep de la 45 de lei pe noapte, în cadrul programului „Litoralul pentru toţi”, lansat de Federaţia Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR).

    Potrivit unui comunicat al FPTR, programul oferă tarife cu până la 65% mai mici faţă de cele din vârful de sezon.

    Aflat la a 37-a editie, în programul „Litoralul pentru toţi” s-au înscris 49 hoteluri din toate staţiunile de pe litoral, care pun la dispoziţia turiştilor un număr de aproximativ 3.600 de locuri pe noapte. Aceste locuri vor fi vândute atât prin agenţiile de turism partenere şi revânzătorii lor, cât şi direct de către hoteluri.

    Reprezentanţii FPTR susţin că, chiar dacă în acest an sezonul estival a început mai târziu, iar costurile de operare s-au majorat cu 25%, majoritatea hotelurilor care s-au înscris în program menţin aceleaşi tarife nemodificate de 8 ani. La fel ca anul trecut, sejururile pot fi achitate şi cu vouchere de vacanţă. Preţurile încep, potrivit federaţiei, de la 45 de lei/noapte.

    „Ne aflăm într-un an deosebit de greu pentru turismul românesc, acest sector de activitate fiind cel mai afectat în urma apariţiei pandemiei de SARS-CoV-2 în ţara noastră. A trebuit să facem faţă nenumăratelor provocări şi schimbări, deloc uşoare, pe care apariţia noului coronavirus le-a impus, fiecare operator din turism făcând eforturi deosebite pentru ca toţi turiştii să se simtă în siguranţă şi să se bucure cu adevărat de vacanţă, în pofida restricţiilor. Astfel, la sfârşitul unui sezon dificil, considerăm că avem obligaţia de a face toate eforturile pentru a prelungi sezonul estival, oferind turiştilor oportunitatea să petreaca un sejur la malul Mării Negre”, a declarat Dragoş Răducan, prim-vicepreşedintele executiv FPTR.

    Federaţia Patronatelor din Turismul Românesc este singura federaţie patronală cu reprezentativitate legala la nivel de ramură, având în componenţă un număr de 5.344 de societăţi comerciale din turism, cu 73.752 de angajaţi şi cu o cifră de afaceri cumulată de peste 5 miliarde de euro.