Tag: carte

  • Cea mai bună carte de business pe care am citit-o nu este despre succes, ci despre eşec, greşeli, trădări şi luptele între acţionari

    Cea mai bună carte de business pe care am citit-o în 2019 este „Povestea de la colţul mesei”, în care Cătălin Mahu, proprietarul lanţului de restaurante La Mama, îşi povesteşte viaţa şi mai ales istoria acestui brand.
    Probabil că este cea mai bună carte de business pe care am citit-o în ultimii zece ani.
    Într-o lume în care toţi vor să povestească despre succes, despre strategii de business, despre idei geniale, despre leadership, Cătălin Mahu vine cu o sinceritate extraordinară şi povesteşte versiunea lui despre celebra ruptură din spatele lanţului La Mama, atunci când Dragoş Petrescu şi Daniel Mischie au plecat cu oameni, idei, locaţii şi au înfiinţat lanţul concurent City Grill.

    Aeastă carte ar trebui să fie predată în şcolile de business din România şi la cursurile de antreprenoriat.
    Fiecare afacere, fiecare succes, fiecare brand creat are în spate o poveste care, dacă ar fi spusă în realitate, s-ar da la o parte toată aureola succesului.
    Toată lumea spune că în România educaţia financiară este la pământ, că educaţia antreprenorială de-abia acum începe şi că 30 de ani sunt prea puţini pentru o clasă de business adevărată.
    Dar dacă dincolo de succes patronii, antreprenorii, oamenii de afaceri, managerii nu vorbesc şi despre greşeli, despre eşecuri, cei care vin din spate şi din lateral nu au de unde să înveţe.
    În decembrie, la conferinţa ZF Afaceri de la zero organizată în Bucureşti în parteneriat cu Banca Transilvania, i-am întrebat pe cei aproape 200 de mici şi mijlocii antreprenori din sală cine ar vrea să vorbească despre eşec şi despre greşelile pe care le-au făcut în business. Nu s-au ridicat mai mult de cinci mâini.
    Antreprenorii nu prea vor să vorbească despre acest lucru având în vedere că în România insolvenţa, falimentul, greşeala sunt încă taxate.
    Octavian Radu, patronul Diverta şi al multor alte afaceri, unele de succes, altele mai puţin, spune că a pierdut zeci de milioane de euro în business şi ar putea să vorbească ani întregi despre acest lucru. Sper să o facă, pentru ca măcar viitorii antreprenori să nu o ia de la capăt. Şi să greşească mai puţin.
    Economia şi businessul din România au nevoie de exemple pozitive, de antreprenori şi companii care au crescut de la zero şi au ajuns undeva sus, dar, la fel, există nevoie de bibliografie în privinţa greşelilor pe care aceştia le-au făcut.
    Business Magazin va încerca să aducă în prim-plan greşelile pe care le-au făcut antreprenorii români în cariera lor de business, pe care acum pot să le povestească cu detaşare şi fără încrâncenare.
    Multe dintre prieteniile care apoi se transformă în asocieri în business ajung în final la despărţiri crâncene, cu cuţitele pe masă, cu lungi procese în tribunale şi cu o energie irosită din motive de orgoliu, de ambiţie etc. Dar până la urmă acestea sunt şi calităţile care duc un business înainte.
    Alegerea oamenilor cu care să lucrezi este poate mult mai importantă de la un anumit nivel încolo decât câştigul pe care poţi să-l obţii. Sigur, un antreprenor nu poate face nimic decât dacă vrea să rămână un PFA.
    M-aş bucura dacă antreprenorii din România – mai mari şi mai mici – şi-ar deschide porţile businessurilor lor şi ar povesti despre succes, dar şi despre greşeli, eşecuri, trădări şi despărţiri.
    Până atunci, vă recomand să citiţi cartea lui Cătălin Mahu, „Povestea de la colţul mesei”. Poate fi una dintre cele mai bune investiţii în educaţia antrepreorială pe care puteţi să le faceţi.
     

  • 1 din 100 de oameni sunt psihopaţi. Te numeri printre ei? Întrebarea care circulă în online al cărei răspuns ţi-ar spune dacă gândeşti ca un psihopat

    Potrivit presei internaţionale, 1 din 100 de oameni sunt psihopaţi. De asemenea, se crede că 1 din 5 lideri de afaceri au tendinţe psihopatice, potrivit unui profesor de psihologie citat de CNBC. Alte studii spun că 21% din cei care conduc afaceri sunt psihopaţi. O poveste care circulă în mediul online, citată de autorul Kevin Dutton în cartea „Înţelepciunea psihopaţilor”, îi îndeamnă pe cititori să ofere un răspuns care să le spună dacă au tendinţe psihopatice sau nu.

    „Circulă o poveste pe internet care sună cam aşa. În timpul funeraliilor mamei sale, o femeie cunoaşte un bărbat pe care nu îl văzuse niciodată şi se simte atrasă de el în mod misterios. A crezut că este sufletul ei pereche şi s-a îndrăgostit pe loc. Însă când s-au încheiat funeraliile a uitat să îi ceară numărul de telefon şi nu a mai fost chip să îi dea de urmă. Câteva zile mai târziu, femeia şi-a ucis sora. De ce?”, întreabă autorul Kevin Dutton în cartea „Înţelepciunea Psihopaţilor”. El îşi îndeamnă cititorii să dea un răspuns posibil.

    Autorul oferă apoi răspunsul: „În eventualitatea în care aţi gândi ca un psihopat, răspunsul corect este: pentru că spera ca bărbatul să apară din nou la înmormântarea surorii ei”. Dutton oferă o clarificare apoi: „Bineînţeles că nu înseamnă că aţi gândit ca un psihopat. Ca multe lucruri pe care le găseşti pe internet, şi această poveste conţine la fel de mult adevăr precum contul de profit şi pierderi al lui Bernie Madoff (cel mai mare escroc de bursă din lume N.Red.).”

  • Studentul care a demonstrat că şi din cărţi se pot face bani: a investit într-o afacere 50.000 de euro, iar acum cărţile lui generează venituri de 1 milion de euro

    Responsabilităţile vieţii de student m-au făcut să conştientez utilitatea şi raritatea cărţilor pe care oamenii le au în biblioteci, dar de care nu mai au nevoie. Aşa că mi-am dat seama că aş putea să pun în circulaţie aceste cărţi”, spune Victor Patrichi.
    Pornind de la principiul că achiziţia unei cărţi second-hand este benefică, deoarece presupune reutilizarea unei ediţii deja tipărite, în loc să încurajeze tăierea unor copaci pentru a crea un lucru nou, Victor Patrichi a investit, în 2012, aproximativ 50.000 de euro, mai întâi pentru a dezvolta site-ul Târgul Cărţii, apoi pentru a instala rafturile din magazinele fizice. Acum reţeaua numără două depozite şi trei anticariate – unul pe Strada Doamnei (între Piaţa Universităţii şi Piaţa Unirii), unul pe bdul. Magheru (în apropiere de Piaţa Romană) şi unul pe bdul. I. C. Brătianu (în apropiere de Piaţa Universităţii), sub numele Bookoteca, acesta din urmă fiind un anticariat de carte exclusiv în limba engleză.
    „Buna funcţionare (a afacerii – n. red.) este meritul unei echipe de peste 50 de persoane”, spune antreprenorul.
    În 2018, businessul său cu anticariate i-a adus o cifră de afaceri de 1,1 milioane de euro, cu un profit de 304.000 de euro. Faţă de anul anterior, 2017, veniturile au fost în creştere cu 28%. Cărţile vin, în cea mai mare parte, din rândul celor care vor să le vândă, fiecare dintre anticariate având postat permanent mesajul „Cumpărăm cărţi”.
    „Ne-am propus ca, în ciuda faptului că tehnologia acaparează tot mai mult viaţa cotidiană, să arătăm că, de fapt, nici cartea nu se lasă mai prejos. Niciun gadget nu poate înlocui plăcerea răsfoirii unei cărţi sau mirosul de tipar şi de timp al unei lecturi. În acest sens, ne-am propus mutarea Bookotecii într-un spaţiu mai mare, pentru a pune la dispoziţia cititorilor din Bucureşti şi mai multe cărţi de la edituri internaţionale de prestigiu.”
    În acelaşi timp, Victor Patrichi vrea să dezvolte şi magazinul online cu numele Bookoteca, astfel încât cărţile second-hand în limba engleză să ajungă în număr şi mai mare la cititorii din toată ţara. Şi volumele vândute de Târgul Cărţii pot fi cumpărate şi online.
    „De asemenea, ne-am mai propus să fim prezenţi cu Bookoteca la cele mai importante târguri de carte din ţară pentru a face cunoscut brandul şi a familiariza cititorii cu cărţile noastre.”
    În ceea ce priveşte cele două anticariate sub numele Târgul Cărţii, Victor Patrichi şi-a propus o creştere de 20-25% a businessului în următorul an, dar şi mărirea echipei de angajaţi.
    Cine sunt cumpărătorii? Atât cititori de ocazie, pasionaţi de răsfoitul paginilor şi de senzaţia hârtiei sub degete, cât şi studenţi, pensionari ori revânzători. O carte în anticariatele Târgul Cărţii costă, în medie, între 10 şi 12 lei, în vreme ce cărţile în limba engleză, de la Bookoteca, au preţuri cuprinse între 2 şi 20 de lei. „O carte care provine din biblioteca unui cititor va fi întotdeauna mai ieftină decât una dintr-o librărie, iar acest fapt reprezintă o uşurare pentru o persoană care are la dispoziţie un buget redus”, spune antreprenorul.
    Există însă şi excepţii, iar una dintre ele nu e deloc de neglijat. Cea mai scumpă carte din anticariatele lui Victor Patrichi este „Summa catholicae fidei contra gentiles”, care costă aproximativ 8.500 de euro, fiind una dintre cele mai cunoscute cărţi semnate de filosoful Toma d’Aquino, tipărită într-o ediţie anterioară celei comandate de Vatican în 1640 pentru ajutorarea misionarilor.
    Din volumele care-şi găsesc locul pe rafturile anticariatelor lui Victor Patrichi fac parte, de asemenea, şi alte ediţii princeps sau cărţi cu autograful autorului, în cazul cărora preţurile ajung şi la câteva mii de euro. 


    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.


    Lucrativ – spaţiu pentru evenimente şi de co-working (Bucureşti)
    Fondatori: Diana Goanţă, Dan Achim
    Investiţie iniţială: 60.000 de euro
    Prezenţă: bd. Pache Protopopescu din Bucureşti


    Old Skipper – producţie de brăţări de inspiraţie nautică (Piatra Neamţ)
    Fondator: Bianca Constantin
    Cifră de afaceri în 2018: 62.000 de euro
    Prezenţă: online, reţeaua de cafenele Okfea, aeroportul internaţional Henri Coandă


    Isart – hub cultural (Bucureşti)
    Fondatori: Alexandru Simion Boeriu, Radu Drăguşin
    Investiţie iniţială: 10.000 de euro
    Prezenţă: Piaţa Romană din Bucureşti


    MeşteriLocali.ro – platformă pentru meseriaşii din construcţii şi cei care au nevoie de ei
    Fondatori: Dorian Lupu, Regina Ichim, Eduard Ichim
    Investiţie iniţială: 2.000 de euro
    Prezenţă: online, platformă dedicată pieţei din România


    În picioarele goale – loc de joacă pentru copii (Bucureşti)
    Fondatori: Raluca Velcu, Anda Gavrilă
    Investiţie iniţială: 60.000 de euro
    Cifră de afaceri în sezonul de vară: 7.000 – 10.000 de euro
    Prezenţă: zona Titan din Bucureşti

  • Ce afacere şi-a făcut fosta soţie a lui Ion Ţiriac jr. A ajuns la afaceri de 1 milion de euro din vânzarea de haine la mâna a doua

    Antreprenoriatul nu lipseşte de pe cartea de vizită a Ilenei Lazariuc, cunoscută mai degrabă pentru activitatea sa din lumina reflectoarelor. Cum şi-a transformat propria garderobă într-o afacere ce se îndreaptă spre venituri de 1 milion de euro? 

    „Consumatorul român are încă idei preconcepute legate de cumpărarea unor obiecte deţinute anterior de altcineva şi chiar de ideea de revânzare a propriei garderobe”, spune Ileana Lazariuc, fondatoarea Dwome, un magazin exclusivist pe ale cărui rafturi se află haine prepurtate de la branduri celebre.

    Numele Ilenei Lazariuc, fiica actriţei Anastasia Lazariuc, nu era asociat cu antreprenoriatul până nu demult. Originară din Republica Moldova, a debutat la vârsta de 15 ani ca fotomodel şi, după ce a făcut parte dintr-o formaţie muzicală, s-a lansat şi în lumea filmului. Ulterior, în 2009 s-a căsătorit cu Ţiriac jr., fiul celui care până de curând era cel mai bogat om din România, divorţând acum doi ani în secret.

    În decembrie 2014 a intrat în lumea antreprenoriatului şi conduce Dwome, despre care spune că este „provocarea unui business luxury de nişă care se află încă la început în România”.

    „Ideea a pornit din dressingul meu, care devenise neîncăpător, dar cunoşteam de ceva timp acest model de business din alte ţări”, povesteşte ea.

    În ultima perioadă, piaţa magazinelor second-hand s-a dezvoltat considerabil, dar nu şi cea a magazinelor second-hand de lux. Ileana Lazariuc consideră că prin educaţie şi informare putem forma mentalitatea consumatorului român atunci când vine vorba de a purta haine care au fost date mai departe de deţinătorii anteriori.

    „Piaţa magazinelor second-hand de lux este încă la început şi cu siguranţă se poate dezvolta mult mai mult. Prin mai multă informare şi renunţarea la false concepţii, putem ajunge şi noi la nivelul de dezvoltare a acestui business de pe alte pieţe. Potenţialul este foarte mare”, spune ea.

    Lazariuc mai observă că principala dificultate întâlnită în piaţă de retailerii de haine second-hand este „reticenţa clientelei de a cumpăra produse pre-owned, încă ne luptăm cu preconcepţiile”. O altă problemă se leagă de piaţa produselor contrafăcute: „Avem o echipă specializată în selecţia, evaluarea şi autentificarea produselor”.

    În 2018 şi în primele nouă luni din 2019, Dwome a avut afaceri de 750.000 de euro. În această perioadă, circa 1.500 de clienţi şi furnizori au trecut pragul magazinului fizic din Bucureşti sau au cumpărat prin magazinul online, care oferă livrare în toată ţara, dar şi în afara ei. „Oriunde în lume”, spune fiica actriţei Anastasia Lazariuc.

    Cei care trec pragul magazinului sunt preocupaţi de zona de fashion şi „cumpără întotdeauna inteligent”, potrivit Ilenei Lazariuc. Cât despre consumatorul român în general? „Este foarte preocupat de imaginea sa, de tendinţe şi de fashion în general. Însă faţă de cel din afară, are încă idei preconcepute legate de cumpărarea obiectelor prepurtate şi chiar de ideea de revânzare a propriei garderobe.”

    Gama de produse şi branduri pe care Dwome o oferă este foarte largă şi cuprinde produse al căror preţ începe de la 50 de euro şi ajunge până la 10.000 de euro, în cel din urmă caz fiind vorba de produse exclusiviste: „Practic ne adresăm oricărui buget”.

    Magazinul se concentrează în acest moment în primul rând pe creşterea numărului de clienţi, atât pe plan local, cât şi în afara ţării, dar mai ales pe creşterea în online a businessului.
    Pe de altă parte, Ileana Lazariuc afirmă că ecologizarea este un alt aspect pe care retailerii de haine trebuie să îl ia în calcul, în contextul în care industria modei consumă şi poluează. „Reciclarea şi salvarea resurselor trebuie să devină şi pentru noi o prioritate, iar moda consumă foarte multe resurse”, spune ea.

  • Tânăra din Bârlad care şi-a investit toate economiile într-o carte

    „Am plecat de la o convingere personală: fericirea începe cu mine, deci doar învăţând să mă iubesc pe mine voi reuşi să-i iubesc pe cei din jur şi implicit viaţa. Plecând de la a explica modul în care funcţionează iubirea în relaţia bărbat – femeie, am creat ebookul «Iubirea celor singuri», o carte cu viziunea iubirii”, spune Oana Rotaru.

    Ebookul este o extensie a blogului personal al tinerei, unde abordează de asemenea subiecte legate de dezvoltare personală. Proiectul cărţii electronice s-a născut în 2018, iar lansarea a avut loc în 2019.

    „Investiţiile au fost la nivelul timpului personal, resursă pe care o consider având rolul cel mai valoros, dar şi implicit prin site, imaginea produsului şi campania de promovare. Am investit o parte din banii economisiţi lucrând ca florist pe timpul verii – 800 de euro”, mai spune Oana Rotaru.

    În 2020, ea vrea să lanseze şi un audiobook, dar şi un program pe platforma online care să introducă publicul în sfera autocunoaşterii. Cea mai mare parte a cititorilor cărţii electronice sunt femei.

    „Targetul îl reprezintă persoanele cu vârste cuprinse între 18 şi 30 de ani, 60% este format din public feminin. În esenţă, cei care au avut deja contact cu blogul sunt şi cumpărătorii ebookului. Ideea de bază pentru care doresc să citească ceea ce scriu este dorinţa de a înţelege un sentiment pe care cu toţii îl trăim, dar dintr-o perspectivă diferită, a generaţiei tinere.”

    Ebookul cu titlul „Iubirea celor singuri” costă 5,99 euro şi se cumpără direct de pe site-ul Oanei Rotaru.

    Autoarea cărţii s-a implicat, de-a lungul timpului, în diverse proiecte şi iniţiative pentru dezvoltarea personală, a tinerilor sau ajutorarea familiilor cu potenţial scăzut de a susţine educaţia copiilor. Vreme de patru ani, începând din 2015, Oana Rotaru a lucrat pentru Mireasa Group Bârlad, un business în organizarea de nunţi.


    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero. În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.


    Chic Bijoux – producţie de bijuterii (Cluj-Napoca)
    Fondatori: Ioana Susan, Sorin Buiac
    Investiţie iniţială: 20.000 de euro
    Cifră de afaceri estimată pentru 2020: 650.000 de euro
    Prezenţă: online
    Afaceri de la zero
    Dezvoltare personală prin tehnologie 


    Wild Thing – organizare de excursii (Bucureşti)
    Fondatori: Paul Călin, Silviu Dragomir, Monica Călin
    Investiţie iniţială: 20.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2018: 50.000 de euro
    Prezenţă: excursiile sunt organizate în România şi în străinătate


    Creative Pill – creaţie de design pentru produse tehnologice (Bucureşti)
    Fondatori: Vlad şi Dragoş Iorgulescu
    Investiţie iniţială: 3.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2018: 500.000 de lei (109.000 euro)
    Prezenţă: în România şi în străinătate


    Fala Português – cursuri de limbă portugheză (Bucureşti)
    Fondator: Cristina Niţu
    Investiţie iniţială: 1.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2018: 18.000 de euro
    Prezenţă: Bucureşti (la Institutul Cervantes)


    Toppik – distribuţie de produse cosmetice pentru persoanele cu probleme de cădere a părului
    (Cluj-Napoca)
    Fondator: Ioan-Adrian Danciu
    Investiţie iniţială: 2.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2018: 100.000 de euro
    Prezenţă: online

  • Lanţul de librării Cărtureşti, controlat de Nicoleta Dumitru şi Şerban Radu, a deschis astăzi o unitate la Deva, ajungând la 32 de librării în toată ţara.

    Lansat în anul 2000, lanţul are 32 de spaţii, printre care Cărtureşti Carusel, inclusă în topul The Telegraph al celor mai frumoase librării din lume, Cărtureşti Verona, cel mai mare spaţiu dedicat lecturii şi ofertei de carte din Bucureşti sau Cărtureşti Modul, o librărie de cultură vizuală care aduce în plus o grădină interioară, o galerie de artă contemporană

    Cărtureşti s-a extins la finalul lunii august şi în afara ţării odată cu deschiderea unei librării-concept în Chişinău (Republica Moldova).

    În ultimii ani, lanţul Cărtureşti a bifat mai multe deschideri în provincie, ceea ce i-a asigurat creşterea constantă a afacerilor. Magazinele din afara Bucureştiului aduc aproape 40% în vânzările totale ale companiei, potrivit ultimelor date disponibile.

    Reţeaua Cărtureşti a reuşit să ajungă anul trecut la afaceri de 28 de milioane de euro.

    Cele mai mari zece reţele de librării din România au avut în 2018 afaceri cumulate de 331 de milioane de lei, cu 10% mai mult faţă de anul anterior, potrivit unei analize a ZF făcută pe baza datelor disponi­bile pe site-ul Mi­niste­ru­lui de Finanţe. Împreună, reţelele incluse în analiza ZF au 183 de librării funcţionale, cu aproximativ 20 mai multe faţă de vara anului trecut, după mai multe deschideri care au avut loc în ultimul an.

  • Cum poţi să cumperi o operă de artă la fel de simplu ca un suc

    Un artist britanic, Ryan Gander, s-a gândit însă la o soluţie mai bună, expunând în galeria londoneză Taro Nasu o instalaţie de artă care le vinde vizitatorilor diverse lucrări, scrie CNN. Instalaţia, gândită ca un automat pe modelul celor de sucuri sau snacksuri, a fost încărcată cu 125 de articole care costau 500 de lire (556 de euro) bucata. Printre operele de artă s-au numărat pietre frumoase colecţionate de artist, sculpturi în formă de ceasuri digitale, picturi şi o carte care nu poate fi citită, deoarece literele au fost înlocuite cu simboluri de forma pietrelor disponibile în automat, doritorii neputând alege ce să primească în schimbul banilor lor. 

  • Fondatorul unui start-up de un miliard de dolari dezvăluie numele cărţii care l-a învăţat să ajungă la succes

    Fondatorii unei afaceri sunt mereu siguri că deţin  ideea grozavă care va revoluţiona un domeniu de activitate.
    Comunicarea acestei siguranţe necesită însă mai mult decât pasiunea specifică antreprenorilor, observă jurnaliştii de la Business Insider.
    Henrey Ward, fondatorul şi CEO-ul Carta, o companie de management al proprietăţii evaluată la 1,6 miliarde de dolari, spune că o carte l-a ajutat să strângă investiţiile necesare afacerii. El a strâns capital în valoare de 448 de milioane de dolari de la investitori precum Andreessen Horowitz şi Lightspeed Venture Partners.


    Într-un material recent publicat de Business Insider, el a explicat că pentru realizarea unei prezentări sau a oricărui material care se leagă de comunicarea aspectelor legate de afacere în faţa unui public, este necesară crearea unei poveşti.


    „Să descoperi cum să fii mai concis, să îţi articulezi povestea despre ceea ce vrei să faci cât mai simplu şi curat ar putea fi cel mai important lucru pe care îl poate face fondatorul unei companii”, a spus Ward.
    El estimează că are 12-15 prezentări ale afacerii sale într-o săptămână. Foloseşte prezentările ca modalitate de a-şi finanţa afacerea, dar şi în recrutare.
    Pentru a face povestea unei afaceri „vandabilă”, este însă nevoie de abilităţi în acest sens.
    Pentru prima rundă de finanţare, spune că şi-a scris prezentarea ca pe un scenariu, a memorat-o şi a repetat-o de nenumărate ori. Acest efort i-a adus 7 milioane de dolari. Şi-a bazat tehnica pe cartea „Secretele prezentărilor lui Seve Jobs: Cum să fii grozav în faţa oricărui tip de public” (The Presentation Secrets of Steve Jobs: How to Be Insanely Great in Front of Any Audience).
    În cadrul acesteia, coach-ul axat pe comunicare Carmine Gallo, care a scris recent şi cartea (Talk Like TED), oferă o serie de tehnici şi exemple din analiza a realizărilor lui Jobs în 272 de pagini.

     

  • Povestea „Directoarei desculţe”, femeia care te învaţă cum să începi o afacere în care poţi lucra de acasă

    Barefoot Executive este şi numele site-ului pe care îl deţine şi a cărţii bestseller pe care a creat-o cu scopul de a ajuta oamenii să lucreze de acasă într-un mod profesionist.

    „Carrie Wilkerson a pornit la drum cu oportunităţile unei fete obişnuite, dintr-un oraş mic, capabilă să gândească dincolo de limite”, începe secţiunea About me (Despre mine) a site-ului său, care s-a dezvoltat de la un simplu blog, la un imperiu cu zeci de mii de abonaţi. Astăzi, Wilkerson este autoare a bestseller-ului Barefoot Executive, speaker internaţional, câştigătoare a numeroase premii pentru activitatea sa de consultant şi influencer în social media şi un invitat solicitat al posturilor de radio. De asemenea, a apărut la CNN, Fox Business News şi a fost numită de Forbes în topul influencerilor la segmentul small business (afaceri mici). Conform site-ului său, este şi consultant de marketing şi trainer în vânzări, lucrând cu cu clienţi precum Google, John C. Maxwell, Zig Ziglar etc. În anul 2009 a fost numită „cel mai bun om de marketing al anului”.

    Carrie Wilkerson are în spate o experienţă vastă ca reprezentant de vânzări şi consultant în afaceri. În prezent, aceasta îşi câştigă existenţa oferind sfaturi a peste 100.000 de bărbaţi şi femei, din experienţa sa ca „Barefoot Executive”. „Te poate învăţa cum să îţi construieşti afacerea de care ai nevoie şi cum să conectezi punctele „DE CE” şi „CUM. De asemenea, te va ajuta să îţi faci un plan prin care poţi obţine ceea ce îţi doreşti, conform condiţiilor tale, din propria casă, chiar şi desculţ, dacă asta vrei ””, arată descrierea de pe site-ul acesteia.

    Deşi a pus bazele mai multor afaceri în ultimii 19 ani, Carrie Wilkerson a crescut şi patru copii, cel mai mic fiind la grădiniţă, iar cel mai mare la liceu. Porecla de „Barefoot Executive” a primit-o cu ani în urmă, când era gravidă şi, cu toate acestea, conducea de acasă operaţiunile unei firme. „Cred că oricine îşi poate crea viaţa pe care o doreşte, menţinându-şi priorităţile intacte”, este motto-ul acesteia. 

  • Inspirată de o carte scrisă de un autor britanic, antreprenoarea de origine italiană Maria Sebregondi a transformat un material mai puţin cunoscutul în sursa unui imperiu de zeci de milioane de dolari.

    Maria Sebregondi, cofondatoare a companiei Moleskine, s-a născut şi a crescut în Italia. Mama sa a lucrat ca editor şi designer grafic. În 1995, Sebregondi a descoperit o descriere a agendelor din moleschin (material din bumbac care imită pielea – n.red.) într-o carte a scriitorului englez Bruce Chatwin. Inspirată de Chatwin, ea a scris unui magazin din Paris în încercarea de a îi convinge pe proprietari să-i vândă o sută de bucăţi de moleschin. Sebregondi a abordat apoi Modo & Modo, o mică firmă de design şi editare, pe care a consultat-o în ideea de a reînvia acest stil.
    Modo & Modo a început să producă agendele în 1997, dar compania a promovat ideea că produsul său a existat întotdeauna. În 1998, Modo & Modo producea 30.000 de agende pe an şi şi-a extins piaţa, distribuind produsele sale în întreaga Europă. Până în 2000, Modo & Modo SpA avea un birou cu un număr redus de angajaţi, dar care genera vânzări de 20 de milioane de euro în Milano. În 2004, agendele Moleskine au fost exportate în Japonia, iar de acolo a început distribuţia în Asia.
    În 2006, societatea cu capital privat Syntegra a cumpărat Modo & Modo, iar compania şi-a schimbat numele în Moleskine. Sebregondi, care a rămas consultant pentru companie, s-a alăturat Moleskine în calitate de director executiv. În 2007, ea a devenit director al capitalului de brand, influenţând modul în care marca este poziţionată şi percepută. De asemenea, gestionează proiecte de dezvoltare a mărcilor care implică crearea de reţele sociale, offline şi online.
    Sub proprietatea companiei Syntegra, Moleskine a început să-şi extindă linia de produse, adăugând nenumărate variante de agende standard, pixuri, penare şi altele în portofoliul de produse al companiei. În 1997, Moleskine nu avea nevoie de un catalog, deoarece vindea un singur fel de agendă; mai puţin de un deceniu mai târziu, catalogul Moleskine avea peste 200 de pagini.
    Până în iulie 2012, colecţiile Moleskine erau distribuite în 22.000 de magazine din 95 de ţări. În martie 2013, compania a anunţat o listare publică iniţială la Borsa Italiana.
    La sfârşitul lunii septembrie din anul 2016, grupul belgian de investiţii D’Ieteren a achiziţionat o cotă de 41% din Moleskine. După ce a lansat o ofertă publică de preluare a celorlalte acţiuni ale companiei, D’Ieteren a depăşit pragul de 95%, ceea ce îi conferă dreptul de a lansa o procedură pentru a obţine controlul deplin asupra Moleskine. Intenţia lui D’Ieteren era de a scoate Moleskine de pe bursa din Milano.
    La începutul anului 2018, compania a anunţat că va intra într-un nou domeniu şi va deschide cafenele Moleskine în marile oraşe precum Beijing, Londra, New York şi Hamburg. Prima cafenea a fost deschisă la Milano.