Va fi caniculă şi disconfort termic ridicat în Capitală de joi până duminică, se arată în prognoza specială pentru Bucureşti a Administraţiei Naţionale de Meteorologie.
De joi, de la ora 10.00, până duminică, la ora 21.00, în Bucureşti va fi val de căldură persistent şi disconfort termic ridicat, iar indicele temperatură-umezeală (ITU) va depăşi pragul critic de 80 de unităţi.
În general temperaturile maxime vor fi de 33-34 de grade, iar cele minime de 19-20 de grade.
Primarul Capitalei, Nicuşor Dan, a anunţat miercuri că a semnat dispoziţia de demolare pentru Cathedral Plaza, clădire construită în vecinătatea Catedralei Romano-Catolice de pe strada General Berthelot.
”Încă din ianuarie 2013, Primăria Capitalei a fost obligată, printr-o hotărâre judecătorească definitivă, să demoleze clădirea. Această obligaţie a fost însă ignorată de foştii primari Sorin Oprescu şi Gabriela Firea. Precizez că mai sunt de parcurs câţiva paşi administrativi până la începerea efectivă a lucrărilor de demolare. Cheltuielile cu demolarea vor fi suportate iniţial de municipalitate, iar finalmente vor fi recuperate de la proprietarul clădirii”, a spus Nicuşor Dan într-o postare pe Facebook.
Primarul Capitalei a adăugat că terenul pe care se află Cathedral Plaza ar urma să fie integrat ”armonios” în peisajul urbanistic al Bucureştiului, iar în acest sens are deschiderea de a colabora atât cu proprietarul, cât şi cu Primăria Sectorului 1.
Primarul Sectorului 1, Clotilde Armand, a comentat la postare că instituţia pe care o conduce are toată deschiderea de a colabora.
Clădirea de birouri Cathedral Plaza din centrul Capitalei a fost ridicată de miliardarul israelian Eyal Ofer, cu origini în România, prin intermediul firmei Millennium Building Development.
Primăria Sectorului 1 a dat autorizaţia de construcţie în 2006, în ciuda protestelor Arhiepiscopiei Romano-Catolice, care spune că lucrărilor vor afecta Catedrala Sfântul Iosif. În final, Arhiepiscopia a dat în judecată Millennium Building Development.
După mai multe perioade de pauză, lucrările la clădire au fost finalizate în 2011.
În 2011, Curtea de Apel Suceava decide că imobilul este construit ilegal. În 2012 Tribunalul Dâmboviţa a cerut Primăriei Municipiului Bucureşti să emită decizia de demolare a Cathedral Plaza.
Sentinţa a devenit definitivă şi irevocabilă în ianuarie 2013, în urmă deciziei Curţii de Apel Ploieşti.
Tot în 2012, Eyal Ofer a vândut Millennium Building Development grecului Ioannis Papalekas, unul dintre cei mai mari proprietari de birouri din Bucureşti la acel moment. Preluarea Cathedral Plaza a fost evaluată la 50 de milioane de euro, dar clădirea a rămas neocupată şi sub ameninţarea demolării.
Cei care vor să-şi ia o chirie în Capitală vor trebui să scoată din buzunar cel puţin 450 de euro. Preţurile pot ajunge şi la 1.000 de euro pentru segmentul premium al chiriilor, în funcţie de cât de bine este poziţionat, potrivit specialiştilor.
„În medie, preţul pentru două camere este de 550 euro pentru segmental classic al pieţei. Preţurile pentru apartamentele mai vechi ajung la 450 de euro. Pe piaţa premium preţul unei chirii variază de la 700 de euro şi poate să treacă de 1.000 euro, dacă vorbim de o locaţie bună” a spus Damian Şerban, Managing Director, R&D Advisers, în cadrul emisiunii de business ZF Live.
Virgil Popescu, ministrul Energiei, a anunţat luni locul unde va fi construită prima centrală modulară de mici dimensiuni din lume de către americanii de la NuScale.
“Am finalizat studiul de amplasament şi vă pot spune că primul proiect SMR (reactoare modulare de mici dimensiuni) va fi pe locul termocentralei de la Doiceşti. Trecem la designul proiectului”, a spus Virgil Popescu, ministrul Energiei.
România, alături de partenerul american NuScale, ar vrea ca în 2027-2028 să finalizeze construcţia primului SMR comercial, deşi varianta demo, de test, din SUA ar trebui să fie gata în 2029.
Angajamentul României de a dezvolta local reactoarele nucleare SMR realizate de NuScale vine în contextul în care autorităţile române s-au angajat la cea mai rapidă ieşire din zona de cărbuni, termenul asumat fiind anul 2032, mai devreme decât Germania sau Polonia.
La finalul anului 2020 a fost anunţat un acord România-SUA pentru centrala de la Cernavodă, suma care ar urma să fie investită în baza acestuia fiind de 8 miliarde de dolari. Acordul negociat în perioada 2019-2020 vizează dezvoltarea Unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă, retehnologizarea Unităţii 1, cooperarea în domenii precum reglementare, cercetare şi dezvoltare, schimburi între laboratoare de cercetare şi universităţi şi pregătirea personalului, potrivit informaţiilor cuprinse în expunerea de motive a documentului. Deşi acordul a dat de înţeles că prioritatea va fi centrala de la Cernavodă, în prim plan este acum dezvoltarea locală a SMR-ului NuScale. Nuclearelectrica subliniază însă că proiectele SMR şi Cernavodă nu sunt concurente, ci complementare.
Schimbarea dramatică a industriei româneşti după anii 1990 a dus la scăderea emisiilor de CO2 cu peste 65% la nivelul anului 2019, piaţa locală îndeplinind chiar şi acum ţinta asumată la nivel european privind reducerea emisiior de carbon până în 2030. Mai mult, România este una dintre puţinele state europene cu temele făcute la capitolul energie verde. Practic, dezindustrializarea brutală după anii 1990 a creat condiţiile pentru ca România să fie verde, chiar fără să îşi propună. În plus, România este una dntre cele mai verzi ţări în ceea ce priveşte parcul de generare de energie.
Primarul Moscovei a declarat luni că sute de mii de locuitori ai oraşului şi-ar putea pierde locurile de muncă, deoarece companiile occidentale îşi suspendă sau îşi retrag operaţiunile din Rusia, potrivit Business Insider.
„Conform estimărilor noastre, aproximativ 200.000 de oameni riscă să-şi piardă locurile de muncă”, a scris primarul Serghei Sobyanin într-o postare oficială pe blog.
În postare, Sobyanin a spus că Moscova a aprobat un program de sprijin pentru ocuparea forţei de muncă în valoare de 3,36 miliarde de ruble, sau aproximativ 41 de milioane de dolari.
Sobyanin a scris că în jur de 58.000 de angajaţi sunt aşteptaţi să beneficieze de program şi a subliniat că Rusia va oferi o alocaţie lunară pentru copii şi împrumuturi pentru întreprinderile mici şi mijlocii.
Comentariile lui Sobyanin vin în vreme ce preşedintele rus Vladimir Putin continuă să nege că sancţiunile occidentale au afectat economia Rusiei.
„Putem spune acum cu încredere că o astfel de politică (de sancţiuni) faţă de Rusia a eşuat”, a declarat Putin luni. “Strategia blitzkrieg-ului economic nu a funcţionat. Mai mult, iniţiatorii înşişi nu au putut scăpa de sancţiuni”.
Peste 750 de companii au anunţat public că îşi vor întrerupe temporar sau definitiv operaţiunile în Rusia, ca efect al declanşării războiului din Ucraina, potrivit Şcolii de Management din Yale.
Unele companii s-au angajat să continue să-şi plătească lucrătorii ruşi chiar şi în perioada când operaţiunile sunt închise în ţară, deşi nu este clar cât timp va dura acest sprijin.
McDonald’s a declarat că închiderea magazinelor din Rusia a adus pierderi peste 50 de milioane de dolari pe lună, deoarece compania îşi păstrează cei aproximativ 62.000 de angajaţi locali pe statul de plată. Unele dintre locaţiile McDonald’s au rămas, totuşi, deschise, a informat agenţia de ştiri de stat rusă RIA Novosti.
Postarea lui Sobyanin a indicat că Moscova se confruntă încă cu o listă lungă de crize. Autorităţile oraşului vor discuta în următoarele două săptămâni cum îşi va menţine capitala stocul de medicamente fără importuri şi cum îşi va menţine industria ospitalităţii pe linia de plutire, a scris primarul.
„Este multă muncă de făcut, ale cărei rezultate vor apărea abia peste câţiva ani”, a scris Sobyanin.
Dezvoltatorul imobiliar Hagag Development Europe îşi continuă planurile de extindere pe plan local şi achiziţionează o clădire veche de birouri situată pe strada Vasile Lascar numărul 5-7, aproape de Piaţa Rosetti şi Piaţa Universităţii.
Imobilul se desfăşoară la sol pe o suprafaţă care depăşeşte 1.000 de metri pătraţi şi afişează peste 6.000 de metri pătraţi construiţi de spaţii de birouri, dispuşi pe şapte nivele.
„Această nouă tranzacţie nu consolidează doar prezenţa noastră în România ca investitor pe termen lung şi dezvoltator activ de proprietăţi imobiliare, ci reiterează, în acelaşi timp, promisiunea Hagag Development Europe de a contribui la regenerarea şi modernizarea zonelor centrale prin reconversia clădirilor vechi, cu valoare istorică, culturală şi de patrimoniu. Mă bucur să văd cum, odată cu fiecare investiţie pe care o adăugăm în portofoliu, viziunea noastră pentru Bucureşti prinde din ce în ce mai mult contur .”, a declarat Yitzhak Hagag, co-fondator şi acţionar Hagag Development Europe.
Istoricul clădirii datează de mai bine de 75 de ani. Mai mult decât atât, zona Vasile Lascăr este recunoscută drept unul dintre cartierele reprezentative ale capitalei, relevante atât pentru identitatea istorică a capitalei, cât şi pentru cea culturală.
În ultimele trei decenii, Bucureştiul s-a confruntat cu un dezinteres notabil în ceea ce priveşte conservarea patrimoniului arhitectural din zonele istorice. Fie că discutăm despre demolarea sau neglijarea mai multor construcţii remarcabile, peisajul urban din centrul oraşului s-a deteriorat într-un ritm accelerat.
„Proprietatea noastră din strada Vasile Lascăr 5-7 nu este clasificată ca monument istoric, însă acest aspect nu o face mai puţin valoroasă. Parcela pe care este edificată şi împrejurimile sale sunt arii protejate, iar investiţia pe care o planificăm aici cu siguranţă că va aduce plusvaloare întregului cartier. Mai mult, am convingerea fermă că oricare vom decide că va fi destinaţia finală a viitorului proiect, acesta va avea un impact semnificativ asupra imaginii de ansamblu a zonei de centru a Bucureştiului.”, a adăugat Yitzhak Hagag.
Hagag continuă astfel să investească în imobile în zonele istorice ale Capitalei, ocolite până acum de investitori. Recent, Hagag a finalizat şi consolidarea clădirii de birouri de pe str. Tudor Arghezi 25, iar pe Calea Victoriei a transformat două clădiri istorice într-un proiect de birouri, respectiv într-unul rezidenţial de lux.
Stay Fit Gym, al doilea cel mai mare lanţ de săli de fitness din România după numărul de centre deschise, anunţă preluarea integrală a Neby Fitness, un centru din zona pieţei Domenii din Bucureşti.
Aceasta este prima tranzacţie de tip M&A realizată de Stay Fit Gym după intrarea în acţionariatul companiei a fondului de private equity Morphosis Capital, în decembrie 2021.
„Obiectivul nostru comun cu Morphosis Capital este ca Stay Fit Gym să se dezvolte accelerat prin deschiderea de noi centre de fitness atât în Bucureşti, dar şi în alte oraşe din România. Preluarea Neby Fitness face parte din planul nostru de extindere în Capitală, în zone în care există o nevoie de centre de fitness moderne”, spune Alexandru Lascăr, CEO Stay Fit Gym.
Odată cu această preluare, reţeaua Stay Fit Gym ajunge la opt unităţi în Capitală, centrul urmând să fie integrat complet în reţeaua companiei după investiţii de aproximativ 0,75 milioane de lei în renovare, spun oficialii companiei.
Potrivit acestora, antrenorii şi personalul administrativ din cadrul centrului vor deveni, de asemenea, parte a echipei Stay Fit Gym.
Stay Fit Gym, compania fondată de trei antreprenori români – Alexandru Lascăr (CEO), Marius Preodişteanu (head of expansion) şi Laurenţiu Lascăr (director operaţional) – în 2012, a fost prima achiziţie făcută de Morphosis Capital în domeniul sportului, o piaţă foarte fragmentată, unde există loc şi de consolidare şi de expansiune, conform datelor anunţate anterior de jucători.
Pentru anul 2021, Stay Fit Gym estimează o cifră de afaceri de aproximativ 10 milioane de lei, iar pentru anul curent are în vedere venituri de peste 15 milioane de lei.
De asemenea, anul acesta, cu sprijinul capitalului obţinut de la Morphosis Capital, compania are în plan să inaugureze până la zece centre proprii de fitness în Bucureşti şi în oraşe cu peste 100.000 de locuitori.
Potrivit DSP Bucureşti, marţi, incidenţa cazurilor de Covid în Capitală a ajuns la 34,29 la mie, în creştere faţă de luni, când a fost de 32,75.
Rata de infectare a crescut la peste 30 la mie duminică, iar din 1 februarie a depăşit valoarea de 20 la mia de locuitori.
Incidenţa cazurilor de Covid a depăşit vineri 14 la mie, în creştere faţă de ziua precedentă, când rata era de aproape 13.
Potrivit DSP Bucureşti, vineri incidenţa Covid în Capitală este de 14,11 la mie.
Joi, rata de incidenţă era de 12,79.
Incidenţa cazurilor de Covid în Capitală a trecut în 24 ianuarie de 10 la mia de locuitori şi de atunci creşte în fiecare zi.
Cea mai mare rată de infectare cu SARS-CoV-2 în Capitală a fost atinsă pe 22 octombrie – 16,54 cazuri la mia de locuitori.
Primăria Municipiului Bucureşti extinde reţeaua de transport în comun în cartierele Andronache şi Henri Coandă cu o nouă linie de transport în comun – 343, începând cu 15 ianuarie.
Noua linie de autobuz, rezultată din unificarea actualelor linii de autobuz 231 şi 343, va asigura pentru călători conexiuni cu alte mijloace de transport în comun, precum legătura cu linia de tramvai 21 şi staţiile de metrou Aviatorilor şi Aurel Vlaicu.
Linia 343 va funcţiona între terminalele „Fundeni” şi „Cartier Henri Coandă”, astfel: de la terminalul „Fundeni”, pe actualul traseu, până la intersecţia Şoselei Fundeni cu Şoseaua Colentina, apoi pe strada Gherghiţei, din Cartierul Andronache. De aici, autobuzele liniei 343 vor circula pe Strada Fabrica de Glucoză, Calea Floreasca, Radu Beller, Piaţa Dorobanţi, Calea Dorobanţi, Bulevardul Aviatorilor, Şoseaua Pipera, Strada Câmpul Pipera, terminal „Cartier Henri Coandă”, cu întoarcere pe acelaşi traseu.
Pe Strada Gherghiţei, linia 343 va opri in staţiile nou înfiinţate în acest scop.
Potrivit Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public Bucureşti-Ilfov (TPBI), decizia de înfiinţare a acestei linii face parte dintr-o serie de măsuri care au ca scop îmbunătăţirea transportului în comun prin extinderea reţelei către zone care în prezent nu beneficiază în mod direct de acest serviciu.