BusinessMagazin

Tag: capitala

  • Surpriză: Anunţul făcut de USR-PLUS pentru Primăria Capitalei. Pe cine vor susţine ca primar

    Preşedintele USR Dan Barna a declarat, în cadrul emisiunii „Gândurile lui Cristoiu”, că ar susţine ideea unui candidat unic al Opoziţiei pentru Primăria Capitalei, precizând că aceasta este miza reală a procesului.

    „E foarte clar că Nicuşor Dan e un om cu foarte bune şanse pentru Bucureşti. Ne gândim la procesul de competiţie. Mai e si Vlad Voiculescu. Nu s-a încheiat pentru că obiectul este să avem un candidat al Opoziţie şi trebuie să indentificăm candidatul cu cele mai mari şanse. Vrem să nu mai avem experienţa de la alegerile locale precedente. Miza reală a procesului este cum ajungem la mecanismul prin care să alegem candidatul unic al opoziţiei. Acela e obiectivul. În rest sunt paşi de făcut. PLUS şi-a desemnat un candidat, Vlad Voiculescu. USR e în procesul de a desemna candidat. Poate Niculor Dan. Întrebarea e facem competiţie sau facem un proces deschis, unde cel mai bine plasat candidat va fi nominalizat”, a afirmat Dan Barna.

    „O să vedem ce vom folosi, primies, dar obiectul este să avem cel mai bun candidat al opoziţiei”, a completat liderul USR.

    Întrebat dacă ALDE şi Pro România ar trebui să participe la această competiţie, acum că s-au anunţat ca partide opoziţie,, Dan Barna a răspuns: „De participat oricine poate să participe. Dar dacă ne uităm care sunt candidaţii cu şanse, nu sunt foarte mulţi în zona aceea”.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • De două ori „da” în HoReCa

    Adriana Dănilă şi Stelian Olaru au în spate studii economice şi au lucrat mai bine de un deceniu în domeniul consultanţei în management, cu diferiţi clienţi pe zone precum dezvoltare strategică, restructurări şi optimizări de procese, management de proiecte, fuziuni şi achiziţii sau sisteme de management şi analiză a costurilor. Au decis să intre în domeniul HoReCa deoarece îşi doreau să înceapă un business propriu, ca urmare a unei pasiuni şi idei mai vechi, dar şi a oportunităţilor de la momentul respectiv. „Ne-am dorit să avem un restaurant care să fie un loc de suflet pentru clienţii noştri, un loc pentru relaxare, conectare, experienţe plăcute şi chiar interesante”, spune Adriana Dănilă.

    Iniţial au intrat în afacerea cu restaurante prin preluarea, la sfârşitul anului 2015, a restaurantului Gram din Calea Victoriei, „moment în care am început implementarea conceptului şi strategiei noastre, ce a presupus schimbări majore atât în ceea ce priveşte spaţiul, cât mai ales a meniului, structurii echipei şi proceselor din spate”, explică antreprenoarea. Au investit în deschidere în jur de 100.000 de euro din economii proprii, „însă acesta a fost doar începutul. Ca în orice business, dar poate în special în domeniul HoReCa, este necesar să investeşti permanent pentru a păstra nivelul calităţii, dar şi ca o urmare firească a creşterii afacerii. Ulterior am mai investit aproape aceeaşi sumă în spaţiu şi în echipamente”, notează Dănilă; profitul a fost, de asemenea, reinvestit în menţinerea standardelor restaurantului. „Pe de altă parte”, adaugă ea, „şi cifra de afaceri s-a dublat în acest interval şi e firesc ca acest lucru să fie susţinut prin investiţii”, adaugă ea. Fiind un domeniu nou pentru amândoi, au ales să lucreze cu diverşi specialişti pe partea legală şi operaţională. Implementarea strategiei a durat câteva luni, însă stabilizarea proceselor şi a businessului în ansamblul său s-a întins pe parcursului unui an.  

    Anul trecut au deschis, cu o investiţie similară, un nou restaurant – Suento by Gram. Adriana Dănilă spune că Suento a venit ca o continuare firească a poveştii începute la Gram Bistro, din dorinţa ca după stabilizarea primului local să se extindă într-o direcţie complementară. Potrivit antreprenoarei, deschiderea noului local a mers însă mult mai uşor ţinând cont de experienţa acumulată în anii trecuţi, în special pe partea operaţională, precum formarea şi gestionarea echipei, conceperea meniului, selecţia furnizorilor sau definirea proceselor de lucru şi a sistemelor de control al calităţii.

    Reprezentanţii businessului preconizează că restaurantul Gram Bistro va încheia anul acesta cu o cifră de afaceri de 650.000 de euro, „bani ce vin preponderent din vânzarea regulată în local”. Antreprenorii spun că de ceva vreme au început să colaboreze şi cu câteva dintre platformele de food delivery prezente pe piaţă, veniturile din această activitate fiind însă sub 10%. „În ceea ce priveşte marjele de profitabilitate, trendul este unul clar descendent, ca urmare a creşterilor salariale semnificative, precum şi a creşterilor preţurilor la materiile prime, pe care am ales să nu le transpunem în general în creşteri similare către clienţii finali. Ne aşteptăm ca trendul să continue poate chiar mai accelarat pe termen scurt şi mediu în contextul pieţei muncii şi dificultăţii găsirii de oameni competenţi.” 

    Pentru anul acesta ei se aşteaptă la o creştere a veniturilor de 5-10% în cazul primei locaţii, „în contextul în care la Gram avem deja un grad destul de ridicat de ocupare, iar o creştere mai semnificativă ar putea să vină pe termen mediu şi lung mai degrabă din intrarea pe noi zone de business”. În schimb, în ceea ce priveşte noua unitate, veniturile estimate pentru acest an sunt de aproximativ 350.000 de euro, în creştere cu aproximativ 20% faţă de anul trecut; în cazul restaurantului Suento, pe lângă vânzarea regulată din local, o proporţie importantă din venituri, de circa 30%, este asigurată şi de evenimentele corporate şi private. „La Suento credem că există un potenţial încă mare de creştere, în special pe timpul zilei, şi ne dorim să ne consolidăm poziţia de spaţiu primitor pentru cei cu program flexibil, cei din industrii creative sau care au întâlniri în afara biroului”, spune Adriana Dănilă.

    Gram Bistro funcţionează cu 20 de angajaţi, iar Suento are o echipă de 14 persoane. În ceea ce priveşte modul de operare a celor două unităţi, modelele de business sunt similare, în sensul că ambele se bazează pe vânzarea în local şi într-o proporţie mult mai mică pe venituri din alte activităţi, precum livrări prin intermediul aplicaţiilor sau catering. „Locaţiile sunt însă diferite şi chiar complementare, în sensul că Gram este un spaţiu foarte vibrant, dinamic, la parterul unei clădiri de birouri din Piaţa Victoriei, cu o terasă urbană, mai micuţă, în timp ce la Suento am creat un spaţiu foarte primitor pe timpul verii, cu o gradină boemă şi umbroasă şi un interior intim şi elegant pentru restul timpului”, explică Adriana Dănilă. 

    Ea mai menţionează şi unele diferenţe impuse de natura spaţiului şi poziţionării. La Gram, de pildă, există meniul de prânz în timpul săptămânii, destinat celor care ies în pauza de masă sau vor să ia ceva rapid la pachet, în timp ce la Suento accentul în timpul zilei este pus pe un prânz mai relaxat, pentru persoane care vin la o întâlnire de business sau lucrează în afara biroului. De asemenea, spre deosebire de Gram, „un loc cu trafic intens şi meniu de prânz”, la Suento sunt organizate frecvent şi evenimente corporate de zi sau seară, precum lansări, conferinţe de presă sau workshopuri.În ceea ce priveşte poziţionarea din punctul de vedere al meniului şi serviciilor, aceasta este similară: „Ambele sunt localuri cu mâncare gustoasă şi o selecţie atentă de băuturi, preţuri corecte, într-un stil mai casual şi relaxant”.

    Marjele de preţ diferă între produse în funcţie de factori precum furnizorii, complexitatea meniului sau concurenţa. „Ca o regulă generală însă, materia primă reprezintă la noi în medie undeva la 40-45% din preţul unui produs, restul fiind reprezentant de costurile indirecte şi profitul aşteptat”, menţionează Dănilă. În restaurantul Gram, poziţionat la un nivel mediu din punctul de vedere al preţurilor, valoarea bonului mediu este de aproximativ 100 de lei, preparatele culinare variind între 25-35 de lei pentru salate sau paste făcute în casă şi 35-70 lei pentru preparate mai sofisticate. În ceea ce priveşte băuturile, reprezentanţii businessului spun că se concentrează îndeosebi pe producători locali, cu o selecţie amplă de vinuri româneşti şi beri artizanale, precum şi pe multe produse pregătite în casă, cum sunt limonadele. 

    La Suento, preţurile sunt similare, însă valoarea bonului mediu este în general mai ridicată, undeva la aproximativ 200 de lei, şi asta, spune antreprenoarea, pentru că este o locaţie unde lumea vine mai în tihnă, se stă mai mult şi de multe ori şi la ocazii speciale. Dănilă spune că meniul este gândit într-o direcţie cosmopolită, cu preparate reinventate şi un twist personal. „Cam toate produsele merg bine, mai ales că la fiecare schimbare de sezon am mai testat şi păstrat produsele populare.”

    Potrivit descrierii făcute de fondatoarea businessului, clienţii sunt, în ambele locaţii, persoane cu venituri medii şi peste medie, tineri, cu vârste cuprinse între 30-35 de ani, informaţi, educaţi şi implicit exigenţi în ceea ce priveşte serviciile şi experienţa de ansamblu, „ceea ce ne ajută şi pe noi să ne îmbunătăţim în permanenţă”, majoritatea clienţilor vizitând ambele restaurante. În timpul săptămânii Gram are zilnic circa 200-250 de clienţi şi undeva la 100-150 de clienţi în weekend, mulţi dintre aceşti fiind clienţi fideli. La Suento vara vin între 60 şi 100 de clienţi pe zi în timpul săptămânii, iar în weekend mai mult decât dublu, deoarece locaţia este plină pe întreaga durată a zilei. Pe timpul iernii, Suento înregistrează venituri mai scăzute, din cauza capacităţii mai mici a spaţiului din interior, de circa 50 de persoane.

    La nivel de competiţie, antreprenoarea spune că principalii concurenţi sunt localurile care oferă o experienţă similară celor două restaurante pe care le conduce. „Evaluăm astfel concurenţa din perspectiva segmentelor de clienţi cărora ne adresăm. La Gram, de exemplu, în timpul săptămânii, la prânz, concurenţa este una de proximitate, reprezentată de restaurantele care oferă opţiuni rapide şi de calitate de business lunch pentru angajaţii din clădirile de birouri din zonă. Seara în schimb, concurenţa este reprezentată de localuri la nivelul întregii zone centrale, iar în weekend concurenţa Gram este extinsă către localurile care oferă un brunch de calitate”, menţionează Dănilă.

    Reprezentanţii businessului spun că cea mai mare provocare în acest moment este una generală în întreaga industrie şi nu numai, şi anume dezechilibrul între cerere şi ofertă pe piaţa muncii. „De la sezon la sezon a devenit tot mai greu să găseşti personal profesionist şi dornic de a face treabă bună. Iar în momentul în care găseşti, provocarea devine să motivezi şi să păstrezi oamenii buni.” Antreprenoarea spune însă că la acest capitol au fost foarte norocoşi, iar echipele de bază au fost constante în ambele locaţii. „Încercăm în permanenţă să creăm în sânul echipei o comunitate, să promovăm buna înţelegere între colegi şi să transmitem esenţa lucrului în restaurante, şi anume: clientul să fie mulţumit, pentru a reveni şi pe viitor.” O altă provocare majoră, adaugă ea, este crearea unor procese şi controale care să asigure în mod constant o experienţă plăcută tuturor clienţilor, indiferent de momentul din zi când aceştia trec pragul uneia dintre unităţi. „Acest lucru acoperă nu doar calitatea mâncării şi a băuturilor, ci toate detaliile care fac parte din experienţa în locaţie – şi nu o dată, ci de fiecare dată.”

    În ceea ce priveşte planurile de extindere, cu toate că pentru anul acesta nu au bugetate investiţii în acest sens, Dănilă spune că „pe termen mediu ne dorim să continuăm extinderea localurilor într-un ritm sustenabil şi, desigur, complementar cu cele existente. Atenţia la detalii şi implicarea constantă sunt extrem de importante în acest domeniu, prin urmare şi ritmul de dezvoltare trebuie gândit astfel încât să se poată păstra valorile noastre cheie”.

  • Capitala economiei digitale din Europa Centrală şi de Est

    Astfel, evenimentul GoTech World – cunoscut pentru primele şapte ediţii ca Internet & Mobile World – se reinventează şi devine pentru două zile „casa economiei digitale din Europa Centrală şi de Est”.

     

     

    „Trăim într-o eră informaţională, în care interconectivitatea este cuvântul de bază în orice activitate: avem toate datele stocate în cloud, lucrăm în sisteme online, vorbim cu partenerii de business de la mii de kilometri depărtare prin videoconferinţe şi suntem înconjuraţi de dispozitive conectate prin IoT”, apreciază Alexandru Măxineanu, project manager al evenimentului GoTech World, cunoscut în ultimii şapte ani în România drept Internet & Mobile World, organizat de Universum Events.
    Apetitul pieţei din România pentru soluţii bazate pe cele mai noi tehnologii este în creştere în ultimii ani, începând de la inteligenţa artificială şi machine learning şi până la conectivitatea oferită de Internet of Things sau revoluţia adusă de soluţiile de tip Robot Process Automation (RPA) – unde o mână de români au creat chiar şi un unicorn, denumit UiPath.
    Creşterea „spectaculoasă”, aşa cum o numesc reprezentanţii GoTech World, care poate fi observată şi pe piaţa aplicaţiilor mobile pe fondul accesului rapid la internet mobil – încât ne îndreptăm spre era 5G – are nevoie de un catalizator şi de o scenă pe care să fie aduşi furnizorii de soluţii de tehnologie faţă în faţă cu cei care caută cele mai eficiente produse pentru businessurile lor.

    „Participanţii la GoTech World sunt profesionişti din companii locale şi multinaţionale, de nivel middle-management şi C-level, din domenii diverse şi pe diverse verticale operaţionale (HR, financiar, marketing, IT, vânzări, logistică etc.), dar şi antreprenori interesaţi de digitalizarea afacerilor lor. Pe scurt, pentru că transformarea digitală se întâmplă pe absolut toate verticalele de business şi fiecare departament dintr-o companie este implicat în acest proces, orice manager sau executiv din orice companie este binevenit la GoTech World”, explică Măxineanu.

    Evenimentul GoTech World este un concept care beneficiază acum de amploarea la care a ajuns Internet & Mobile World şi care aduce în faţa profesioniştilor din business prezenţi la Romexpo, în perioada 2-3 octombrie, şapte scene de conferinţe: Main Stage, IT Ops Stage, Digital & E-commerce Stage şi scenele PRO: MarTech Stage, Security Stage, Java Stage şi .NET Stage, unde experţi locali şi internaţionali prezintă conţinut util şi relevant pe subiecte de interes actual în digitalizare.

    „GoTech World este, în momentul de faţă, singura expo-conferinţă de business care pune la dispoziţia companiilor din România şi din regiune un mix unic de soluţii IT, business software, cloud, securitatea informaţiei, dispozitive şi soluţii de digital marketing şi e-commerce B2B şi informaţii relevante oferit de către speakeri internaţionali de renume, experţi de la companii de top la nivel mondial”, adaugă reprezentanţii evenimentului. 

    Pe lângă o serie de parteneri precum ING, NTT Data, UiPath sau Cognizant Softvision, în cadrul evenimentului vor fi prezenţi încă 80 de expozanţi, de la companii multinaţionale şi până la start-up-uri de tehnologie.
    Organizatorii au fost nevoiţi să propună conceptul GoTech World pentru că piaţa tehnologiilor s-a dezvoltat mult mai departe şi pe mai multe verticale decât acoperea cel anterior de Internet & Mobile World.

    „Încă din 2012, de când am pus bazele Internet & Mobile World, l-am gândit ca pe un eveniment de business menit să încurajeze adoptarea digitalizării în strategia de dezvoltare a companiilor. La momentul respectiv, conceptele de internet şi mobile erau în atenţia tuturor profesioniştilor, fiind sistemele în trend, pe baza cărora se dezvoltau cele mai multe tehnologii şi soluţii digitale pentru companii. De câteva ediţii, IMWorld nu mai este doar despre internet şi mobile, aşa cum a fost construit iniţial. În prezent, evenimentul îşi propune să accelereze procesul de digitalizare a companiilor, în acord cu obiectivele de business, oferindu-le cele mai potrivite soluţii şi informaţii de tehnologie pentru nevoile lor”, susţine Alexandru Măxineanu. „În acest sens, am simţit nevoia unui refresh de imagine a evenimentului. Deşi conceptele de internet şi mobile vor exista mereu în esenţa evenimentului nostru, ca platforme pe baza cărora s-au dezvoltat toate sistemele şi tehnologiile inovatoare ce guvernează astăzi activităţile de business, ne-am propus să fim cu un pas înainte, lansând un îndemn companiilor din România şi din regiune, şi de fapt, lumii întregi: Go Tech”, adaugă el.

    Faţă de începuturile din 2012, nivelul vizitatorilor s-a triplat, în timp ce numărul companiilor care vin ca expozanţi s-a dublat. Mai mult, de-a lungul anilor, scenele a ceea ce va fi cunoscut de acum drept GoTech World au văzut experţi internaţionali precum Neil Harbisson, primul cyborg recunoscut şi atestat de autorităţi, Siri Børsum, leader of digital transformation la Google, sau Ingela Nordenhav, director de digital marketing la Volvo Trucks, coordonator al campaniei de marketing B2B care l-a avut ca protagonist pe Jean-Claude Van Damme. „Am pornit în 2012 cu 3.300 de vizitatori, dintre care 1.100 de nivel CxO, şi am ajuns după 8 ani la 10.000 de vizitatori, dintre care 6.000 de nivel CxO. Totodată, cu fiecare ediţie din ce în ce mai mulţi expozanţi de soluţii digitale s-au arătat interesaţi să ni se alăture. Dacă în 2012, la prima ediţie, am pornit cu o zonă expoziţională în care îşi prezentau serviciile şi produsele 70 companii, anul acesta numărul expozanţilor s-a dublat, ajungând la peste 140 de companii”, explică reprezentenaţii businessului.

    Mai mult, organizatorii încearcă să contribuie la ecosistemul de formare de start-up-uri printr-un program de accelerare denumit acum Go StarTech. „Tot anul trecut, cu scopul de a încuraja accelerarea creşterii numărului de noi companii tech am dat startul unui program de accelerare a start-up-urilor, Go StarTech (anterior Startech Factory), care deja devine tradiţie în componenţa GoTech World. Programul se adresează start-up-urilor din domeniile IT&Tech şi se bazează pe o competiţie în cadrul căreia 20 de iniţiative antreprenoriale au şansa de a câştiga un stand gratuit în cadrul evenimentului. Dintre aceste companii, şapte finalişti vor avea şansa susţinerii unui pitch pe scena evenimentului, fiind evaluaţi de un juriu de profesionişti”. 

     

    UiPath

    Una dintre companiile de tehnologie care au fost în centrul atenţiei în ultimii ani este UiPath. Nu doar pentru că aduce una dintre cele mai căutate tehnologii emergente – Robotic Process Automation (RPA) – ci şi pentru că a avut un parcurs de business surprinzător, compania este căutată în prezent de mai multe businessuri care vor să îşi automatizeze procesele repetitive.

    „RPA este o tehnologie care se pretează tuturor industriilor, care a fost implementată cu succes până acum în sectoare precum cel financiar-bancar, telecom, HR, retail şi logistică, sectorul energetic şi aşa mai departe. În prezent, clienţii noştri cunosc mult mai bine beneficiile automatizării şi ne cer soluţii specializate care răspund problemelor lor de business specifice. De exemplu, o soluţie de automatizare lansată în 2019 care diferenţiază UiPath de alţi provideri de RPA de pe piaţă este cea destinată firmelor de avocatură sau departamentelor juridice din companii şi organizaţii din sectorul public. UiPath a dezvoltat roboţi software precum GDPR Robot, care facilitează respectarea criteriilor GDPR sau Conflict of Interest Robot, o soluţie versatilă pentru gestionarea cererilor de internal compliance”, explică Alex Mihailciuc, vicepreşedinte global al diviziei Presales în cadrul UiPath.

    Ce îi determină însă pe cei de la UiPath să vină la evenimentul GoTech World cu soluţiile lor? Apetitul jucătorilor activi în piaţa locală pentru astfel de soluţii este din ce în ce mai mare, încât compania are de 10 ori mai mulţi clienţi acum în România decât avea în urmă cu doi ani. „În România, piaţa s-a maturizat în ultimii ani, iar apetitul pentru RPA este în continuă creştere. De la 4-5 clienţi, cât aveam în 2017, am scalat la aproape 40 de clienţi în 2019, preponderent subsidiare ale companiilor multinaţionale, dar şi businessuri cu capital românesc. În prezent, avem clienţi din aproape toate sectoarele: bănci şi alte instituţii financiare, telecom, manufacturing, retail, petrol şi gaze naturale şi sectorul farmaceutic. Iar trendul rămâne unul pozitiv. Dintre ţările din regiune, doar Polonia depăşeşte România ca investiţie în soluţii de automatizare UiPath şi tehnologii colaterale, înaintea unor ţări precum Bulgaria, Serbia, Ungaria, Cehia, Slovacia, Moldova, Slovenia, ţările baltice ori Croaţia”, spune Mihailciuc.

    În acelaşi timp, el observă un trend interesant printre companii, şi anume că multe proiecte de RPA începute în piaţa locală pentru subsidiare ale multinaţionalelor s-au extins spre proiecte de scalare RPA la nivel global pentru respectivele companii.
    Până acum Japonia este pe primul loc la nivel de implementare a roboţilor software, într-o piaţă care are nevoie de roboţi ca să suplinească deficitele de candidaţi din piaţa muncii.

    „Deciziile de a implementa RPA au în spate factori precum creşterea productivităţii, a eficienţei forţei de muncă existente, degrevarea angajaţilor de povara proceselor repetitive, reducerea costurilor şi, nu în ultimul rând, transformarea digitală a businessului şi creşterea competitivităţii. Japonia, de exemplu, ţara unde UiPath a realizat cea mai mare implementare de roboţi software, e un model care se evidenţiază prin transformările majore pe care le-a adus la nivel de business şi volum de muncă al personalului companiilor. Acolo angajaţii lucrează în mod uzual 14-16 ore pe zi, iar automatizarea suplineşte multe ore de muncă umane într-un timp foarte scurt”, explică reprezentanţii companiei.

    După ce a reuşit anul trecut să devină primul „unicorn” fondat de români, compania a continuat să desfăşoare runde de finanţare, iar în aprilie 2019, o rundă seria D în valoare de 586 milioane dolari – în care au intrat investitori precum Coatue, Dragoneer sau Wellington – a adus o evaluare de 7 miliarde de dolari pentru UiPath, transformând-o în cea mai valoroasă companie de inteligenţă artificială din lume.
    Mai mult, compania a ajuns la peste 4.000 de clienţi şi a deschis noi birouri în Italia, Grecia, Israel, Elveţia, Rusia, Belgia şi Ucraina. De asemenea, UiPath are acum peste 3.200 de angajaţi care lucrează în 53 de birouri din 25 de ţări.

     

    NTT DATA

    Soluţii de clasificare a persoanelor şi a activităţii acestora pe baza tehnologiei de inteligenţă artificială, blockchain pentru vehicule autonome, automatizarea activităţilor repetitive prin RPA-uri, realitate augumentată dar şi alte soluţii clasice precum SAP sau ERP sunt doar o parte dintre soluţiile cu care compania NTT Data România, parte a grupului NTT, va veni la expoziţia de la evenimentul GoTech World desfăşurat la Romexpo.

    „Este primul an în care NTT Data România participă la GoTech World. Practic, dorinţa de participare vine în urma faptului că acest eveniment reprezintă cea mai mare expo-conferinţă B2B din estul Europei pe zona de IT şi soluţii digitale. (…) Există în România multe zone de business care sunt încă într-o fază incipientă a digitalizării, iar scopul nostru este să sprijinim acest demers de digitalizare cu cele mai noi soluţii şi servicii din domeniu”, explică Daniel Metz, CEO NTT Data România.

    În ceea ce priveşte evoluţia pieţei de soluţii software în România, reprezentanţii companiei susţin că nu există diferenţe semnificative de evoluţie între piaţa locală şi regiune.

    „Dacă ne uităm la nivel macro, diferenţele între nevoile şi evoluţia României faţă de alte ţări sau regiuni nu sunt semnificative. Nu există discrepanţe majore care să modifice substanţial strategia noastră de a aborda diverse pieţe. Singurele variaţii pe care le observăm sunt generate de momentul adopţiei anumitor soluţii, România şi regiunea Europei de Sud-Est fiind de obicei într-un eşalon secundar, pe de altă parte fiind furnizor de know-how şi resursă umană de înaltă calificare IT”, potrivit reprezentanţilor companiei.

    Astfel, reprezentanţii companiei consideră că România se înscrie pe o curbă de creştere similară cu ţările din regiune, iar nevoile din piaţă încep să fie mai rafinate şi mai complexe.

    De aceea, NTT susţine că va investi „foarte multe resurse” pentru pregătirea unor soluţii pe care le va livra pe piaţa din România, în timp ce va lansa un Centru Naţional de Excelenţă pentru iniţiativele de tip SAP. „În următorii doi ani vom investi foarte multe resurse în pregătirea echipelor noastre, în suita de produse proprii precum Clarvision ERP Suite, WinActor – soluţia proprie de RPA, IntraMart – soluţia proprie de BPM, dar şi în zona de integrare de soluţii software şi hardware precum şi în oferirea unui portofoliu complex de servicii de consultanţă”, notează CEO-ul companiei.

    NTT Data pariază în România următorilor doi ani pe tehnologii de automatizarea proceselor şi pe monetizarea volumelor de date într-un context economic global care împinge furnizorii de tehnologie să fie din ce în ce mai apropiaţi de businessul clienţilor. „Automatizarea şi managementul proceselor, securitatea datelor, monetizarea volumului uriaş de date şi facilitarea colaborării reprezintă zonele în care NTT Data România aduce experienţa dobândită pe piaţa locală şi internaţională, astfel încât printr-o abordare consultativă, de parteneriat, putem fi alături de clienţi în transformarea digitală.”

    Iar trendurile din piaţă şi apetitul în creştere se reflectă în businessul companiilor precum NTT Data şi forţează companiile de software să se reinventeze în mod constant.

    „Doar în primele 6 luni ale acestui an am înregistrat o creştere de 30% faţă de aceeaşi perioadă din 2018. Anul acesta dar şi următorul sunt caracterizaţi de reînnoirea, resetarea şi reinventarea modelelor noastre de business cu care operăm, în segmente de piaţă distincte. Creşterea din următorii ani se va baza pe abordări disruptive şi proiecte de amploare cu tehnologii de top. Un rol foarte important îl are extinderea activităţilor noastre în pieţele emergente dar şi accesarea proiectelor cu valoare adăugată semnificativă”, mai spune Daniel Metz.

     

    Cognizant Softvision 

    Printre companiile pe care le găzduieşte Romexpo la începutul unii octombrie în cadrul GoTech World se numără şi compania Cognizant Softvision – fondată de antreprenorul român Laurenţiu Russo în 1994 şi achiziţionată anul trecut de americanii de la Cognizant, într-o tranzacţie estimată de agenţia de presă Reuters la 550 de milioane de dolari.

    „Achiziţia Softvision de către Cognizant a creat una dintre cele mai puternice companii din lume în domeniul dezvoltării digitale şi un lider în dezvoltarea produselor software. Împreună, inovăm continuu în domenii precum machine learning, inteligenţă artificială şi Internet of Things pentru a crea soluţii cu impact global”, spune Vasilica Zuld, director de HR al companiei Cognizant Softvision.

    Ea crede că piaţa de IT din România este abia la început, iar ritmul anual de creştere se va păstra, ceea ce va duce la o dimensiune de patru ori mai mare decât în prezent.

    „În industria locală IT lucrau, la finalul anului trecut, aproximativ 110.000 de persoane, majoritatea angajate în centrele de outsourcing şi suport IT deschise de multinaţionale în ultimii ani. O creştere spectaculoasă, având în vedere că, în urmă cu 15 ani, industria de IT din România avea în jur de 10.000 de angajaţi. În condiţiile unui ritm anual de creştere cu 10% în acest sector, se estimează că în următorul deceniu numărul de specialişti IT din România va creşte de patru ori. De altfel, industria IT din România se plasează pe primul loc în topul celor mai profitabile investiţii ale companiilor din SUA, fiind recunoscută la nivel mondial pentru abilitatea de a vedea şi valorifica rapid oportunităţi de business”, notează reprezentanţii companiei.

    În acest context, businessul furnizorului de soluţii software şi consultanţă pe care îl avea deja compania Softvision ar putea fi amplificat de premisele oferite de Cognizant, un gigant cu venituri de peste 16 miliarde de dolari în 2018.

    „Achiziţia Softvision reprezintă un pas fără precedent în dezvoltarea globală. Softvision, companie fondată la Cluj-Napoca acum 20 de ani, deţinea un portofoliu de clienţi din Fortune 500 din industrii diverse precum servicii financiare, retail sau sănătate şi un background important în dezvoltarea de soluţii de transformare digitală, un jucător «pur» în sectorul de digital engineering, înregistrând constant creşteri anuale de 18%. De cealaltă parte, Cognizant, lider global în piaţa de software, a investit masiv în transformare digitală, înregistrând în 2018 venituri de 16,13 miliarde de dolari. Achiziţia creează premise de leadership în piaţa economiei digitale pentru Cognizant Softvision. Portofoliul global al Cognizant Softvision include clienţi tradiţionali, precum Groupon, Macy’s şi Mozilla, dar şi clienţi noi”, apreciază Zuld.

    Evoluţia pieţei de outsourcing din România cunoaşte o perioadă care depăşeşte orice aşteptări, iar reprezentanţii companiei citează studii conform cărora România este prima ţară din Europa şi a şasea din lume după numărul de profesionişti din domeniul IT.

    Mai mult, numărul mare de specialişti şi riscurile geopolitice reduse transformă România într-un pol foarte important pentru outsourcing.
    „România se numără, la ora actuală, printre cele mai atractive destinaţii din Europa Centrală şi de Est pentru furnizorii de servicii de business la nivel general şi cu precădere pentru cei din domeniul IT. Potrivit unor studii, România este prima ţară din Europa şi a şasea din lume după numărul de profesionişti care activează în domeniul IT. Numărul mare de specialişti şi toată această infrastructură, la care se adaugă şi riscurile geopolitice reduse comparativ cu ţările din regiune, reprezintă factori importanţi de decizie pentru companiile care aleg să se extindă pe piaţa românească, dar nu sunt singurii. România este un pol important şi dinamic de inovaţie digitală, distribuită foarte echilibrat la nivel naţional – Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi, Braşov sau Timişoara”, notează Vasilica Zuld.

     

    Keez

    În timp ce directorii şi profesioniştii din marile companii vor veni la expoziţia GoTech World pentru a-şi găsi noile soluţii pentru businessurile lor, nici start-up-urile şi IMM-urile nu sunt excluse din discuţie. Pe lângă soluţiile altor expozanţi care se pliază şi pentru companiile mici, start-up-ul românesc Keez aduce la eveniment un set de servicii pentru acest segment.

    Cu ajutorul platformei Keez, antreprenorii au „toată firma în buzunar”, aşa cum îi place fondatorului Daniel Mateescu să spună.
    „Venim la GoTech World pentru că acest eveniment, precum şi celelalte companii participante, toţi au în comun cu firma noastră câteva ingrediente cheie: digital, cloud, mobile, machine learning, inteligenţă artificială. Keez este un start-up românesc de tip AccountingTech care duce contabilitatea la nivelul cerinţelor de afaceri ale secolului XXI. Departamentele de tehnologie din firmă au adăugat aceste ingrediente cheie la serviciile de contabilitate pe care ecosistemul nostru de experţi contabili îl oferă, şi astăzi putem livra un pachet integrat de service & technology care revoluţionează felul în care antreprenorii se raportează la contabilitate. Astăzi, antreprenorii, cu ajutorul Keez, au toată firma în buzunar: toate documentele financiare şi contabile, rapoartele, toate sunt disponibile prin intermediul aplicaţiei Keez Mobile”, spune Daniel Mateescu, CEO al Keez.

    Este a doua ediţie a evenimentului la care participă start-up-ul înfiinţat în 2018, iar platforma are deja un portofoliu de peste 500 de clienţi.
    „La GoTech World vom arăta felul în care cei peste 500 de clienţi ai Keez îşi încarcă documentele, precum chitanţe sau facturi, prin intermediul telefonului lor în aplicaţia Keez chiar atunci când aceste documente sunt emise. Vom arăta vizitatorilor cum este generat automat procesul de înregistrare, încât ei nu mai trebuie să îşi colecteze documentele până la sfârşitul lunii şi să le livreze firmei de contabilitate cu care lucrau până la Keez”, transmit reprezentanţii start-up-ului.

    Businessul Keez a terminat anul 2018 cu o cifră de afaceri de 500.000 de euro la care a obţinut şi profit, încă din primul an de funcţionare.
    „Prima jumătate a anului 2019 arată foarte bine şi confirmă estimările noastre, potrivit cărora o să atingem venituri de 700.000 de euro anul acesta. În contextul în care reuşim să ridicăm o nouă rundă de finanţare, vom depăşi venituri de 1 milion de euro”, spune Mateescu.
    Control în timp real asupra afacerii prin rapoartele de management financiar, facturare instant, contabilitate în timp real, suport şi consultanţă reprezintă principalele beneficii pe care le oferă platforma Keez pentru clienţi. Cele mai căutate soluţii de către aceştia sunt accesate sub forma unui pachet de bază denumit Start, acesta fiind destinat firmelor cu maximum trei angajaţi şi 40 de documente lunare. În acelaşi timp, clienţii mai aleg pachetul Mini, care se adresează start-up-urilor.

    Planurile lui Daniel Mateescu sunt ambiţioase, acesta sperând să ajungă la toate firmele din România în viitor, bazându-se pe analiza trendurilor şi pe convingerea puternică conform căreia fiecare antreprenor are nevoie de tehnologie.
    „Serviciile Keez sunt apreciate de firmele de tehnologie, iar felul în care noi ne raportăm la tehnologie este punctul de plecare în conversaţiile pe care le vom avea în cadrul evenimentului. Toţi antreprenorii din tehnologie au telefoane mobile, toţi antreprenorii din tehnologie au nevoie de contabilitate. (…) Planurile noastre pentru viitor sunt simple, clare: sunt 650.000 de firme în România. Asta este ţinta noastră”, spune CEO-ul Keez.

     

    IT Smart Systems

    Anul 2019 aduce încă o oportunitate ce va fi în prim-planul discuţiilor de la GoTech World, după momentul 15 septembrie 2019 – termenul de implementare a directivei europene privind serviciile de plată în cadrul pieţei interne, cunoscută în piaţă ca PSD2.
    Astfel, jumătatea lunii septembrie a adus momentul în care băncile dau acces la conturile clienţilor prin API-uri (appilication program interface), ceea ce va deschide şi noi oportunităţi pentru companiile de tehnologie.

    IT Smart Systems vine la GoTech World cu trei soluţii principale din zona fintech-urilor, în contextul în care compania mizează cu pedala de acceleraţie la podea pe acest sector.
    Una dintre soluţiile cu care vine compania la expo-show se numeşte SmartPG. „Este un hub de plăţi, conform cu directiva europeană PSD2, care, spunem noi, accelerează inovaţia. Deoarece acest hub oferă API-uri standardizate şi unificate, care elimină barierele de conectare cu fiecare bancă în parte, însă deschide şi noi oportunităţi de creare şi implementare a altor acceleratori. SmartPG înglobează experienţa extinsă a IT Smart Systems in banking în general, dar şi de implemantare a PSD2 şi este aliniat cu standardele de securitate (NextGenPSD2 şi OpenBanking UK)”, explică Cristian Barbu, managing partner la IT Smart Systems.

    Celelalte soluţii pe care le aduce compania sunt SmartPay, un accelerator plug & play, care poate fi folosit ca soluţie sigură de eCommerce la plata online, şi Pay4Me, o soluţie de autorizare multiplă, rapidă de plată online – soluţia aceasta câştigând Hackathonul Institutului de Open Banking de la Londra în 2018.

    „Acestea sunt soluţiile oferite de Smart Fintech, le lansăm anul acesta tocmai în contextul modificărilor din domeniul financiar şi mizăm pe ele deoarece aşteptăm adopţia acestui tip de soluţii anul viitor, când PSD2 va reglementa în forţă serviciile financiare din UE şi Marea Britanie”, explică Cristian Barbu.

    Piaţa soluţiilor de tip fintech este încă la început în toată lumea, în special în România, după cum observă reprezentanţii companiei de tehnologie, însă ei cred că în următorii ani vom asista la o „creştere explozivă”, atât în ceea ce priveşte cererea, cât şi oferta.
    „Vedem în România un potenţial de inovaţie extraordinar, multe start-up-uri din ce în ce mai active de la care ne aşteptăm să creeze o piaţă dinamică, competitivă, inclusiv la nivel regional”, apreciază Barbu.

    Pe lângă aceste soluţii descrise, dezvoltate pe o platformă IBM denumită API Connect, compania mai are şi alte soluţii în portofoliul cu care potenţialii clienţi se vor putea familiariza în cadrul evenimentului.

    Pentru a lucra mai uşor cu aceste proiecte, IT Smart Systems a pus bazele start-up-ului Smart Fintech.
    „Deşi desprins din IT Smart Systems, un business deja stabilit pe piaţă, Smart Fintech este un start-up care a prins contur de curând şi care credem că are un potenţial foarte bun de creştere rapidă. Suntem încrezători că în cursul anului viitor Smart Fintech va trece din etapa de investiţie în cea de afacere profitabilă”, spun reprezentanţii companiei.

    Businessul IT Smart Systems înregistrează creşteri de la an la an, transmit oficialii, iar pentru 2019 estimează o creştere a afacerilor de 20% faţă de anul trecut. Compania are circa 100 de specialişti IT în două centre de dezvoltare situate la Bucureşti, respectiv Chişinău. 

     

    Reply Technology

    „Nu văd atât de multe companii care vin în România pentru inovaţie, pentru cercetare şi dezvoltare, ci pentru preţuri mai ieftine”, sesizează Andrea Allocco, general director şi partener al integratorului de sisteme Reply Technology, care va fi prezentă pentru prima dată la standurile de la Romexpo pentru GoTech World.

    El atrage atenţia că în contextul unei creşteri economice puternice şi al unei poziţii oarecum privilegiate pe care o ocupă România în prezent, inovaţia nu reprezintă un obiectiv principal la nivel de ţară, iar cele mai noi tehnologii, precum inteligenţa artificială şi machine learning, sunt mai mult caracteristice ţărilor care dau tonul inovaţiei.

    „Mă aştept ca în viitor piaţa din România să devină mai matură în tehnologii noi precum big data, inteligenţă artificială, cloud. Există cerere pentru asta aici şi acolo, sunt nişe, dar nu văd o cerere mare în piaţă. Vreau să văd că România creşte în aceste direcţii pentru că angajaţii, seniorii din companii vor să facă mai multe lucruri, dar piaţa nu este încă pregătită pentru ele. Nu sunt expert pe piaţa românească, deci ar fi nedrept să spun că nu e nimic, dar la clienţii noştri nu văd aceste tehnologii, deci probabil se discută despre asta dar încă nu le pun în aplicare”, spune Allocco.

    Reply Technology, parte a grupului Reply, care are peste 8.000 de angajaţi, este un integrator de sisteme care furnizează clienţilor expertiza pentru implementarea de soluţii software. Printre furnizorii de soluţii cu care lucrează compania se numără Microsoft, Java World, Amazon Cloud, Oracle, dar şeful companiei spune că se pliază pe nevoile clienţilor. 

    „În România lucrăm cu bănci. Lucrăm pe mobile banking sau pe partea de back, orice ţine de risk management, credit management. Asta facem în principal. Majoritatea lucrurilor pe care le facem sunt legate de banking, core-banking, front-end”, explică Andrea Allocco.
    Acesta spune că ar vrea să aibă o prezenţă mai importantă pe piaţa din România, încât compania sa lucrează cu mai multe companii internaţionale avansate ca apetit pentru astfel de soluţii, însă majoritatea dintre acestea activează pe piaţa locală.

    Cu toate acestea, italianul apreciază bazinul de talente al României în ceea ce priveşte sectorul IT, în contextul în care subsidiara locală are 62 de angajaţi şi mai caută încă 20 în 2019. „În ceea ce priveşte businessul am fi putut face mai mult, dar căutăm doar cei mai buni angajaţi. Avem mulţi seniori, peste 50% din total, dar avem şi juniori buni. Majoritatea angajaţilor sunt cu noi încă de la început din 2015, ceea ce înseamnă că avem o retenţie bună de personal.”

    Big data and analytics, cloud, soluţii CRM, soluţii de comerţ online, Internet of Things, plăţi mobile, securitate sau social media sunt doar câteva dintre tehnologiile pe care Reply Technology le poate integra şi pentru care companiile pot accesa consultanţă în cadrul GoTech World.
    Una dintre tehnologiile la care compania Reply Technology lucrează în acest moment este cea de quantum computing, care aduce o putere de calcul semnificativ mai mare decât orice a existat până în acest moment.

    Totuşi, reprezentanţii companiei Reply Technology consideră că piaţa din România nu este încă pregătită pentru o astfel de soluţie. „Ca şi companie noi lucrăm deja la quantum computing pentru unii jucători mari, internaţionali. În România poate vine într-un an această tehnologie, pentru că sunt multe companii mari care vin aici, dar în acelaşi timp ar putea dura chiar şi cinci ani până ajunge tehnologia aceasta aici.”

  • Motivul pentru care un parc din Bucureşti se va redenumi după un oraş din SUA

    Numele Parcului marchează începutul cooperării dintre Sectorul 1 al Capitalei şi Jersey City, din New Jersey.

    „Propunerea vine ca iniţiativă care să marcheze începutul cooperării dintre Sectorul 1 al Municipiului Bucureşti şi Jersey City, New Jersey din SUA, prin atribuirea denumirii oraşului-partener unei locaţii publice din faţa Ambasadei Statelor Unite ale Americii, respectiv Parcul Jersey City, care se numeşte în prezent Parcul Băneasa”, se arată în referatul de aprobare a proiectului.

    Cititi mai multe pe mediafax.ro

  • Zona din Capitală în care preţurile apartamentelor vor exploda

    Potrivit dezvoltatorilor imobiliari, locuinţele pot ajunge să fie mai scumpe cu circa 10-15% dacă în zonă se află spaţii verzi, astfel că investitorii ar putea beneficia de pe urma deschiderii acestui parc.

    Un parc de 20.000 de metri pătraţi ar urma să fie dezvoltat de Primăria sectorului 6 în apropierea mallurilor AFI Cotroceni şi Plaza, însă data deschiderii sale a fost amânată pentru perioada următoare, în condiţiile în care, în vara anului trecut, oficialii instituţiei spuneau că va fi dat în folosinţă până la sfârşitul lui 2018.

    „Acest lucru (deschiderea la 1 decembrie 2018 – n. red.) nu a fost posibil din cauza necesităţii parcurgerii tuturor procedurilor legislative şi a opririi lucrărilor în sezonul rece. În prezent, lucrările de amenajare la parcul din bulevardul Timişoara nr. 10 sunt în fază avansată de execuţie, aproape de finalizare, deschiderea acestuia pentru comunitate urmând să fie făcută în cel mai scurt timp posibil“, au răspuns reprezentanţii Primăriei sectorului 6, la solicitarea ZF.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Cine este antreprenorul care conduce un business de 5 milioane şi jumătate de euro de la ultimul etaj al celei mai înalte clădiri din România

    Anul trecut, cele cinci restaurante – Stadio, Social 1, Nor, Qreator şi Cişmigiu Bistro – conduse de Radu Dumitrescu au generat venituri totale de 5,5 milioane de euro, iar anul acesta antreprenorul se aşteaptă la venituri de 7,6 milioane de euro. Cu excepţia restaurantului Social 1, care operează sub firma Freen SRL, celealte patru unităţi sunt operate Freen Restaurant SRL, toate funcţionând sub umbrela Stadio Hospitality Concepts. 

    Dumitrescu povesteşte că este antreprenor de la 18 ani de când, după ce lucrase timp de patru luni ca şofer – singurul job din postura de angajat – a început să vândă pe cont propriu obiecte promoţionale: pixuri, brichete, calendare, agende personalizate. „Am luat pagini aurii, pentru că pe atunci nu prea existau mailuri, aşa că trimiteam faxuri cu oferta mea către companii. Aşa am început. Cumpăram de la nişte furnizori şi vindeam către companii.” În timpul facultăţii s-a mai asociat cu cineva şi a creat un nou business, bazat tot pe obiecte promoţionale. Făcuse însă şi o mică agenţie de producţie publicitară, „unde făceam orice, cum ar fi casete luminoase. Pentru vremurile alea – anii ’98-’99, era ceva SF”, îşi aminteşte el. 

    Ulterior a început să importe din Austria structuri de promovare de tip spider şi roll up. „Noi am fost primii din România care am vândut aşa ceva. Cei care le foloseau – companiile farmaceutice, multinaţionalele, aduceau de afară acest tip de produse pentru că nu aveau de unde să cumpere de aici, aşa că am deschis piaţa”, povesteşte Dumitrescu.

    În 2002-2003 s-a despărţit de partenerul său de business şi a mers singur mai departe, prin lansarea unui nou business: Rander, o tipografie de print de mari dimensiuni. A început cu o imprimantă de 10.000 de dolari şi, treptat, a ajuns la un parc de imprimante de 3 milioane de dolari.
    După câţiva ani a decis să intre şi în domeniul HoReCa, deschizând în 2011, cu o investiţie totală cumulată de 150.000-200.000 de euro, primul restaurant: Stadio Sports Bar, numit aşa deoarece l-a gândit iniţial drept un restaurant destinat clienţilor pasionaţi de sport, în italiană „stadio” însemnând „stadion”. „Am intrat în industria asta întâmplător, chiar dacă mă atrăgea, pentru că fiecare băiat îşi doreşte să aibă o cârciumă în care să vadă meciurile cu prietenii, de aici şi ideea de sports bar.” Iniţial a gândit restaurantul ca un bar de profil, unde clienţii puteau veni să urmărească evenimente sportive. „Voiam să facem un Hard Rock Cafe pe sport. L-am amenajat cu multe televizoare, am cumpărat foarte multe tricouri, haine, adidaşi, mingi purtate sau folosite de sportivi celebri, şi aşa că am creat o atmosferă în bar.”

    În 2013 a deschis, alături de un partener, un alt restaurant cu o capacitate de peste 400 de locuri la Cluj – Livada, în care spune că au investit între 500.000 şi 600.000 de euro. Un moment important în parcursul antreprenorial al lui Dumitrescu a fost în vara anului 2013 când, întorcându-se din Cluj, de la Livada, unde văzuse că oamenii stăteau la coadă la intrare, a mers la Stadio şi a găsit restaurantul gol. „Mi-am dat seama că aveam drept clienţi doar băieţi, cărora le plăcea foarte mult localul, dar care veneau doar la evenimentele sportive, însă nu şi cu soţiile sau cu iubitele, iar fetele singure, la fel, nu ieşeau acolo”. I-a sunat aşadar pe designeri şi le-a spus că trebuie să schimbe ceva, pentru că ideea de „sports bar” nu atrăgea suficienţi clienţi. A închis barul pe 1 august şi l-a redeschis, total schimbat, pe 2 septembrie, transformându-l din Stadio Sports Bar în Stadio – Restaurant cu atrium, cum a rămas şi în prezent. Investiţia în redecorarea restaurantului spune că a fost foarte mare, până la aproape 150.000 de euro, cât investise în primul an, la deschidere. „Într-o săptămână, două, au început să vină oamenii, am început să ne ocupăm şi de partea de marketing, de promovare.”

    După un an şi jumătate de la deschiderea restaurantului din Cluj-Napoca s-a hotărât să iasă din acţionariat, deoarece în primul rând se născuse fiica sa, iar călătoriile dese la Cluj nu îi permiteau să petreacă suficient timp alături de ea, dar şi pentru că a realizat că nu poate să ducă, în paralel, şi ambele restaurante, şi tipografia.

    În iarna anului 2014-2015 a extins restaurantul Stadio cu un spaţiu adiacent, unde anterior fuseseră birouri, mărindu-i capacitatea cu 55 de locuri, până la 240-250 de locuri (cu un maxim de 270 de locuri), exceptând terasa, care dispune de alte circa 40 de locuri. În 2015 a deschis un nou restaurant, în faţa Casei Poporului – Social 1. Numele l-a ales datorită amplasamentului din Bd. Unirii nr. 1, numit iniţial Bd. Victoria Socialismului, pornind de la ideea de a deschide un spaţiu de socializare, decorat cu elemente din perioada socialistă, care amintesc de acele vremuri. Restaurantul are 100 de locuri în interior şi alte 80 pe terasă.

    Un an mai târziu a decis să vândă şi tipografia pentru că „am simţit că piaţa aceea se duce într-o zonă în care nu mai voiam să fiu, în care nu mă mai regăseam”, povesteşte antreprenorul. Şi asta pentru că echipamentele pe care le folosea erau foarte scumpe, iar între timp apăruseră fondurile europene, „şi foarte mulţi dintre noii noştri concurenţi au luat foarte multe echipamente pe fonduri europene nerambursabile. În momentul în care piaţa are o ofertă foarte mare, cum apăruse în momentul acela, preţul scade. Am ajuns la un preţ foarte mic şi foarte apropiat de cost, de multe ori sub cost”. A doua problemă spune că a fost legată de termenele de plată, deoarece, în momentul în care clienţii au sesizat că oferta este foarte mare, au început să pretindă termene de plată mai mari. „La un moment dat, când am ieşit noi, se ajunsese la nişte termene de plată de 150 de zile, ceea ce este aberant, în afara oricărei idei de business. Noi nu eram bancă, să putem finanţa 150 de zile.”
    Cu toate că încă renta să rămână şi pe această piaţă, mai ales că, spune el, „eram printre cei mari, eram profitabili”, în acea perioadă începuse să se dezvolte foarte mult partea cu restaurantele, aşa că a trebuit să aleagă, „pentru că nu puteam face două lucruri total diferite în acelaşi timp.”

    În mai 2017, după o negociere de un an şi jumătate pentru spaţiu, a deschis restaurantul Nor, situat la ultimul etaj – etajul 36 – al celei mai înalte clădiri din Capitală şi din România, Sky Tower. Dacă în deschiderea celorlalte restaurante a investit în jur de 1.000-1.200 de euro pe metru pătrat, în acest preţ fiind incluse podeaua, mobilierul, tacâmurile, decoraţiunile, mirosul, lumina, aerul condiţionat, sunetul – tot ceea ce alcătuieşte experienţa pe care un client o are într-o locaţie, chiria sau produsele fiind calculate separat, în cazul restaurantului Nor lucrurile au stat diferit, investiţia înainte de deschidere ajungând undeva la 1-1,3 milioane de euro, „pentru că sunt foarte mulţi metri pătraţi iar regimul de înălţime al clădirii se supune unor alte reguli din punct de vedere legislativ”, explică antreprenorul.

    Cât despre clientelă, Dumitrescu spune că „la Nor avem zona de prânz în timpul săptămânii, unde vin mulţi oameni de business. Avem prânzul de weekend, când vin familiile, în general din trei generaţii – copii mici, părinţi şi bunici. E plin de familii. Şi mai avem cina, care este şi în timpul săptămânii, cu întâlniri de business dar şi de sărbătorit ceva, pentru că nu e un restaurant unde doar să te hrăneşti, să îţi rezolvi o problemă fiziologică.” În weekend, la cină, spune că sunt mai puţine întâlniri de business, în general vin cupluri, grupuri de prieteni sau familii fără copii pentru aniversări sau alte evenimente, precum cereri în căsătorie. Iar mic dejunurile în timpul săptămânii sunt de business şi în weekend de leasure, de familii.

    Antreprenorul povesteşte că a lucrat cam patru luni pentru a se alinia normelor ISU necesare pentru deschidere, datorită amplasamentului restaurantului, la 136 de metri înălţime. Şi, cu toate că Nor s-a deschis la scurt timp după ce intrase în vigoare legea anti-fumat, Dumitrescu spune că nu a întâmpinat probleme legate de asta, deoarece în momentul deschiderii legea fusese dată deja de două luni iar oamenii, chiar dacă mai greu, se obişnuiseră deja să nu mai fumeze în restaurante. „Oricum clădirea este green şi nu se fuma nici înainte de această lege. Oaspeţii au venit deja obişnuiţi.”

    Un alt proiect important în care Dumitrescu s-a implicat este un parteneriat semnat în toamna lui 2017 cu Phillip Morris, de a opera împreună spaţiul Qreator, unde compania deţine un concept store pentru ţigările electronice iqos. „Avem şi un bistro în interior, evenimentele le fac ei dar tot ce înseamnă partea tehnică a evenimentului – mâncare, băutură, oameni, curăţenie, este acoperită de noi.” Practic, managementul restaurantului este asigurat de echipa sa.

    Povestea lui Radu Dumitrescu pare să demonstreze că atunci când „te îndrăgosteşti” de industria aceasta nu te mai vindeci. Şi asta pentru că în 2018 a mai deschis un restaurant, Cişmigiu Bistro la etaj, amplasat la etajul şase al hotelului Cişmigiu, cu o investiţie de cca. 300.000 de euro, cu o capacitate de 160 de locuri şi o terasă de 35-40 de locuri. Potrivit lui Dumitrescu, cele cinci restaurante funcţionează cu o echipă de 250-270 de angajaţi şi înregistrează, zilnic, în jur de 2.000 de oameni, valoarea bonul mediu pe tot grupul fiind undeva la 80 de lei de persoană, cu o medie de 2,9 persoane la o masă, aşadar, cam 230 de lei/masă.

    Clientela este alcătuită în mare parte din corporatişti şi antreprenori. „La Nor vin în special antreprenori cu venituri mai mari sau corporatişti de la middle management în sus, pentru că au prânzuri sau cine de business. Oamenii de afaceri obişnuiţi vin aici sau în celelalte restaurante în special seara”, menţionează el. Profilul clien­ţilor diferă. La Stadio şi la Social 1 spune că e cam acelaşi – „oameni de 22-45 de ani, smart casual, care vin cu copiii, cu venituri medii-mari, studii superioare, în proporţie de 55-60% femei, oameni foarte atenţi la detalii şi care călătoresc foarte mult, cu interes pe partea de food, design şi experienţe frumoase”.

    În momentul de faţă spune că nu are un plan bine definit vizavi de deschiderea unui nou restaurant şi că ar lua în calcul o deschidere dacă ar găsi un spaţiu care să se potrivească cerinţelor businessului din punct de vedere al dimensiunii spaţiului, locaţiei, terasei, preţului. „Luăm în calcul extinderea şi în alte oraşe, dar nu e o prioritate în acest moment. E loc destul pentru restaurante în Bucureşti, cât şi în alte oraşe”, adaugă Dumitrescu. În prezent spune că se concentrează pe menţinerea clienţilor mulţumiţi, să aibă în continuare restaurantele la fel de pline ca acum, iar ca obiective interne menţionează creşterea bonului mediu şi vânzarea anumitor produse.

    Printre cele mai mari provocări cu care s-a confruntat de la intrarea în această industrie se numără, în primul rând, procesul de învăţare. „A durat un an şi jumate să învăţ, am dormit la propriu în restaurant ca să învăţ tot ce implică businessul acesta, pentru că nu ştiam nimic. Este foarte greu domeniul, lucrezi cu oameni, cu mâncare. Asta a fost prima provocare, în continuare apar lucruri noi din care trebuie să învăţ, e o luptă continuă.” Alte probleme pe care le-a întâmpinat au fost legate de materiile prime de o anumită calitate până la angajaţi de o anumită calitate. Spune însă că în ciuda faptului că în acest domeniu există adesea fluctuaţii mari de personal, în restarantele sale nu s-a lovit prea des de această situaţie. „Singurul lucru important nu este că sunt sau că nu sunt angajaţi, ci ce faci cu cei pe care-i ai. Este foarte important să ai nişte oameni care au grijă de ei. Angajaţii pleacă în general de la un loc de muncă nu neapărat din cauze financiare, ci pentru că nu se simt bine acolo. Noi, de exemplu, avem un om care numai cu asta se ocupă, vorbeşte cu ei. Dacă vorbeşti cu ei, dacă eşti corect şi îţi ţii promisiunile, nu vei avea probleme majore cu angajaţii.”

    În legătură cu schimbările din piaţă, Dumitrescu spune că în ultimii ani a observat o schimbare la nivel de aşteptări. „Pentru că în România, şi în special în Bucureşti se câştigă destul de bine, salariile fiind destul de mari, oamenii ies în afara ţării şi văd alte lucruri, alte restaurante, pot compara. Am observat că se aşteaptă un nivel calitativ mai mare decât înainte. Creşterea în calitate a restaurantelor e dată şi de clienţii care au cerut mai mult. Văd o schimbare foarte bună în design, sunt din ce în ce mai multe restaurante frumoase, din păcate sunt multe restaurante frumoase a căror bucătărie nu ţine pasul cu aspectul.”

    Cel mai nou proiect al antreprenorului, care s-a transformat, spune el, într-un adevărat hobby, este o platformă de rezervări pe care s-a gândit să o lanseze după ce a deschis Nor şi s-a lovit de foarte multe probleme din punct de vedere al managementului rezervărilor. „Aveam foarte multe rezervări şi ne-am gândit cum ar fi să creăm un sistem electronic, un sistem online de gestionare a rezervărilor. Şi aşa ne-a venit ideea să lansăm o aplicaţie de rezervări, cum e cea pentru taxiuri, care să nu aibă nicio legătură cu celălalt busienss. Pornind de la ideea aceasta am început să creionăm un sistem de rezervări care să conţină un website, o aplicaţie iOS, una Android, dar şi o aplicaţie care se pune în restaurante, aceasta fiind cea mai importantă, pentru că îi ajută pe reprezentanţii acestora să gestioneze foarte bine rezervările şi să ştie dacă au sau nu mese libere”, explică el.

    Dumitrescu spune că în jur de 30% din mesele unui restaurant se pierd deoarece, notând rezervările cu pixul, într-un caiet sau pe nişte hârtii, nu ai cum să gestionezi spaţiul la un nivel optim.

    A vorbit astfel cu o firmă de software, a finalizat aplicaţia în decembrie 2017, însă nu avea un nume. Pe parcurs însă a apărut oportunitatea de a cumpăra brandul Restograf, un site de recenzii pentru restaurante. „După ce l-am cumpărat am început să ne referim la aplicaţia noastră de rezervări drept Restograf. Am început să o dezvoltăm, pe parcurs ne-am dat seama că mai sunt necesare modificări şi am introdus-o în restaurantele noastre să vedem cum funcţionează.” Neoficial a lansat-o în urmă cu două luni, în iulie, având deja înscrise în jur de 185 de restaurante, urmând să o lanseze oficial luna aceasta.

    „Aplicaţia are două componente: cea de restaurante, de B2B, şi cea de utilizatori – B2C. Avem o echipă de vânzări care merge la restaurante pentru a încheia contracte, le implementează, le fac training, şi avem partea de marketing, care se ocupă de marketarea acesteia către potenţialii oaspeţi.” Antreprenorul spune că proiectul a fost extrem de bine primit de către cei din piaţă. „Toţi au înţeles că le este foarte utilă şi îi ajută să gestioneze partea de rezervări, să vadă dacă mai există cu adevărat loc, dacă mai au cum să bage încă o masă, să aibă clienţii care au trecut pragul restaurantului într-o carte de oaspeţi şi să ştie când au fost, de câte ori au fost. Până acum luau hârtia, o aruncau şi nu mai ştiau cine şi când a fost. Acum ai un istoric, îţi poţi nota preferinţele clienţilor, unde le place să se aşeze, ce alergii au, la a câta vizită sunt, de ce au mai venit, de ce nu au revenit, la ce oră se fac rezervările, dacă sunt făcute rezervări de proximitate, în ce zile se fac mai multe rezervări, ce eveniment vor să sebeze. Îţi dau foarte multe date despre restaurantul tău şi totodată îţi poţi face oaspeţii să se simtă foarte bine prin informaţiile pe care le ai despre ei, să îi saluţi pe nume când intră în restaurant. Statistici pe care nu aveai cum să le faci cu pixul, pe hârtie.”

    De asemenea, pentru a păstra şi ideea iniţială a site-ului, pe aplicaţie pot fi date reviewuri de către clienţii care au vizitat restaurantul făcând o rezervare prin Restograf, iar rezervările pot fi şi anulate tot de către clienţi. „După ce au vizitat restaurantul primesc un mail şi o notificare în care sunt rugaţi să facă o evaluare a restaurantului.” Dumitrescu spune că în general, 99% dintre recenziile restaurantelor sunt reale. „Dacă cineva spune că am reviewuri proaste pentru că are cineva ceva cu mine, nu este adevărat. Dacă ai mai mult de 100-150 de recenzii care spun acelaşi lucru într-o anumită direcţie e clar că aşa este”.

    Antreprenorul spune că acum vrea să meargă pe o zonă de live training, cu şedinţe de instruire care vor fi ţinute online pentru nou intraţii pe platformă. Restaurantele înscrise până acum sunt din Capitală, urmând ca la începutul lunii octombrie să mai includă restaurante din alte şase oraşe: Constanţa, Iaşi, Braşov, Sibiu, Timişoara şi Cluj. Dumitrescu vrea ca până la începutul anului viitor să acopere restaurantele de pe tot teritoriul României apoi să deschidă în ţările din jur: „în Ungaria şi în Bulgaria, apoi să continuăm cu fosta Iugoslavie, Austria şi Ucraina.” Pentru a intra în platformă reprezentanţii restaurantelor nu plătesc nimic, se plătesc doar rezervările care vin prin platforma Restograv. „E o taxă pe rezervare, extrem de mica, infimă”, precizează antreprenorul, comparând-o cu comisioanele platformelor de delivery, aflate la pol opus. „Există platforme de delivery care îţi scot oamenii din restaurant – e o mare problemă pentru proprietarii de restaurante, şi nu toţi îşi dau seama – te fac pe tine să rămâi în casă şi să nu mai ieşi la restaurant, şi după ce că scot oamenii din restaurant mai şi iau 30% comision pentru asta. Dacă cineva plasează o comandă de 100 de lei restaurantul plăteşte cam 30 de lei comision. Este un comision uriaş.”

    Acum, Restograf este principalul său focus. „Pentru că suntem la început vrem să facem ceva pe piaţa asta de restaurante, pentru că ştim ce probleme am avut noi, şi suntem convinşi că problemele pe care le-am avut noi cu restaurantele extrem de rezervate le au şi alţii din piaţă. Asta a şi fost ideea, că vrem să facem ceva pentru comunitate şi vrem să ajutăm piaţa să crească, bineînţeles făcând un business, că nu e nimic greşit în asta. Îmi doresc să revoluţionez piaţa rezervărilor, vreau să transform telefonul, pixul şi hârtia în ceva electronic.”

    L-am întrebat şi despre competiţie, însă mi-a spus că nu are competitori. „Sunt 3.000 de restaurante în Bucureşti. Nu văd în nimeni o competiţie. Cu cine să mă bat eu la etajul 36?”, mi-a răspuns amuzat.

    Cât despre el, Radu Dumitrescu este absolvent al Facultăţii de Management Turistic şi Comercial din cadrul Universităţii „Dimitrie Cantemir” din Bucureşti. Când pleacă în concedii spune că mănâncă orice, deoarece îi place să experimenteze lucruri pe care nu le ştie sau gusturi noi care poate pot fi implementate şi la noi. Îi place de asemenea să schieze, să petreacă timp cu fiica sa, „dar nu să facem lecţii!”, şi să citească cărţi de business, leadership şi dezvoltare personală sau biografii.

  • Vreme frumoasă, dar rece în acest sfârşit de săptămână. Care sunt zonele cu cele mai scăzute temperaturi

    ROMÂNIA, SÂMBĂTĂ

    SCAD TEMPERATURILE ÎN NORDUL ŢĂRII

    Vremea se răceşte în nordul ţării, unde temperaturile se vor apropia de cele normale aceastei perioade. În restul ţării vremea va fi caldă, cu cer variabil şi temperaturi maxime cuprinse între 19 grade în nordul Moldovei şi 32 de grade în sudul Olteniei.

    ROMÂNIA, SÂMBĂTĂ NOAPTEA

    CER VARIABIL, VÂNT SLAB ŞI MODERAT

    La noapte cerul va fi variabil, iar vântul va sufla slab şi moderat. În Carpaţii Orientali, Moldova, Maramureş, Crişana şi Transilvania sunt condiţii de ploaie. Temperaturile minime vor avea valori cuprinse între 4 şi 18 grade, cu cele mai mici valori în depresiuni, unde sunt condiţii ce ceaţă.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvernatorul BNR Mugur Isărescu, propus pentru titlul de cetăţean de onoare al Capitalei

    „În anul 2000, îndeplinind pentru un an mandatul de premier, a negociat cu Comisia Europeană şi a obţinut decizia de aderare a României la Uniunea Europeană, la 1 ianuarie 2007. În acest scop, a organizat şi a condus realizarea strategiei de dezvoltare a României pe termen mediu, cu participarea tuturor partidelor parlamentare, a Academiei Române a sindicatelor şi patronatelor, a societăţii civile (…) Reîntors la Banca Naţională în funcţia de Guvernator a promovat o politică monetar-valutară în sprijinul dezvoltării durabile a ţării şi a asigurat liberalizarea contului de capital la 1 septembrie 2006, decizie ce a însemnat practic trecerea la convertibilitatea deplină a monedei naţionale”, se arată în referatul de aprobare al proiectului.

    Potrivit sursei citate, Mugur Isărescu este promotor al renovării capitale a complexului imobiliar, istoric, cultural şi moral al BNR.

    „A sprijinit acţiunile de consolidare şi restaurare ale Palatului BNR, proces în care autofinanţarea s-a împletit strâns cu spiritul gospodăresc. În acelaşi context, este important să amintim de o altă perlă arhitecturală a Bucureştiului, Palatul Chrissoveloni, în proprietatea Băncii Naţionale din anul 1933, prin cumpărare, care şi-a păstrat de-a lungul deceniilor întreaga valoare funcţională şi artistică, fiind restaurată, conservată şi pusă în valoare prin grija şi implicarea Guvernatorului. De asemenea, Parcul cu Platani din Cartierul Cotroceni, aflat în patrimoniul BNR, care l-a cumpărat în vara lui 1946, este reprezentativ în tabloul parcurilor bucureştene, platanii constituind o atracţie a zone”, se mai arată în proiectul de pe ordinea de zi a şedinţei CGMB de săptămâna viitoare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

     

  • Vremea se răceşte începând de astăzi/ Regiunile în care sunt prognozate furtuni şi ploi abundente

    ROMÂNIA, MIERCURI

    VREME INSTABILĂ ŞI ÎN RĂCIRE

    Vântul va sufla cu intensificări în sud, în Transilvania, Moldova, Oltenia şi Muntenia, unde la rafală poate atinge 45 de km/h. Maximele termice vor fi cuprinse între 18 în Transilvania şi 30 de grade Celsius în Oltenia. .

    La noapte, cerul va fi variabil şi sunt condiţii de ploi izolate în zonele montane. Vântul va sufla cu intensificări locale iar minimele vor fi cuprinse între 8 şi 18 grade Celsius.

    BUCUREŞTI

    VREME ÎN RĂCIRE, AVERSE, VÂNT CU INTENSIFICĂRI

    În Capitală vremea se răceşte accentuat de azi, astfel încât maxima zilei va fi de 25 de grade Celsius. În a doua parte a zilei sunt prognozate averse şi descărcări electrice iar vântul va sufla cu intensificări cu viteze de 45 km/h.  Vremea se păstrează la fel şi mâine, iar vineri temperatura aerului va creşte până la 29 de grade iar şansele de precipitaţii vor fi reduse.

    LITORAL

    VREME INSTABILĂ

    Vremea se răcoreşte şi la malul mării, unde maxima nu mai trece de 27 de grade Celsius iar vântul va sufla cu intensificări. În a doua parte a zilei sunt prognozate şi ploi în averse şi descărcări electrice. La noapte cerul redevine senin iar minima va fi în jur de 18 grade Celsius.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Mobilitatea electrică prinde contur în Capitală

    Ştirile legate de traficul infernal din Capitală nu mai surprind pe nimeni: potrivit unui studiu publicat de Statista, Bucureştiul se află pe locul 11 în topul celor mai congestionate metropole din întreaga lume; un bucureştean pierde aproximativ 103 ore pe an stând în trafic doar pe traseul de acasă către muncă şi înapoi. Era firesc, astfel, ca piaţa locală de car sharing să câştige tot mai mulţi adepţi. Una dintre companiile care au mizat pe acest trend este Spark.
     
    Brandul Spark provine din Lituania, având la bază firma Spark Technologies; după lansări reuşite în Lituania şi apoi în Bulgaria, unde există deja peste 120 de maşini în circulaţie, compania a decis extinderea către o altă piaţă în care „electricele” au tot mai mulţi adepţi. „În România investiţia este încă la început, dar ne dorim să creştem flota cât mai repede, astfel încât să ajungem la un număr de peste 100 de vehicule în următoarele luni”, spune Iordan Tonchev, care ocupă funcţia de general manager al Spark România. Deşi nu au oferit cifre pentru România, reprezentanţii Spark spun că investiţiile la nivel regional s-au ridicat, până în prezent, la 10 milioane de euro.
     
    În momentul de faţă, pe piaţa din Bucureşti există două branduri care oferă servicii de car sharing: Get Pony şi BCR eGO. „Piaţa este însă foarte nouă şi nu putem discuta de o concurenţă între firme în momentul de faţă. Car sharingul este un serviciu mai nou pentru zonele noastre şi necesită timp şi eforturi comune pentru a-l putea promova”, spune Tonchev. „În momentul de faţă, flota care se va lansa pe piaţă este de 50 de vehicule, lansate treptat, ca să putem testa şi verifica toţi paşii din procesul folosirii serviciului.”
     
    În cazul maşinilor electrice, principala grijă a clienţilor este legată de autonomie. Mai mult, cum Bucureştiul nu are o infrastructură bine pusă la punct din acest punct de vedere, închirierea unei maşini electrice poate părea un pariu riscant. Iordan Tonchev spune însă că toate aceste lucruri au fost luate în calcul. „Avem o echipă dedicată, care se ocupă de întreţinerea maşinilor şi încărcarea acestora. Clienţii nu au obligaţia de a reîncărca maşinile. Totuşi, în cazul, în care bateria ajunge la un nivel critic, clientul va trebui să încheie cursa la o staţie de încărcare. Avem echipa de suport, care îi poate ajuta pe clienţii noştri să găsească cea mai apropiată staţie de încărcare, unde au voie să oprească cursa. Ce sugerăm clienţilor noştri este ca înainte să plece la o cursă mai lungă cu maşinile să ne contacteze, pentru a putea verifica gradul de acoperire pe traseul lor şi, astfel, să evităm situaţiile în care ei ar putea să rămână fără încărcare.”
     
    Tarifele din România sunt sincronizate să coincidă cu tarifele din celelalte două ţări în care compania activează, luând în calcul nivelul de echipare şi clasa maşinilor. În momentul de faţă, Spark propune bucureştenilor două modele de vehicule electrice: Nissan Leaf şi Renault ZOE. Pentru Nissan preţul este de 1,40 lei/minut, iar tariful pentru o zi este de 260 de lei; pentru Renault ZOE tariful este de 1,20 lei/minut, în vreme ce costul pentru întreaga zi se ridică la 215 lei. „Este important de reţinut că în aceste preţuri sunt incluşi 150 km, după care se adaugă şi o tarifare pe kilometru. Însă pentru folosirea maşinii în oraş considerăm limita zilnică că este suficientă”, notează Tonchev.
     
    În prezent, Spark acoperă în principal partea centrală a oraşului; pe măsură ce flota va creşte, spune Tonchev, compania va extinde şi raza zonei în care clienţii pot şi le este permis să ia sau să lase maşinile. „Pe măsură ce acest tip de servicii se adoptă, ar putea să ajute la traficul din oraşe”, crede general managerul de la Spark România. „Conform studiilor de caz efectuate, o maşină în regim de car sharing ar putea înlocui aproximativ 10 maşini convenţionale. Replicat la o scală largă, un serviciu de car sharing ar putea să ajute la diminuarea traficului din oraşe. În cazul maşinilor electrice, avem potenţialul de a ajuta şi mediul înconjurător.” Afirmaţiile sale se bazează şi pe faptul că maşinile electrice pot parca gratuit în parcările publice din Bucureşti.
     
    Numărul autovehiculelor electrice noi care s-au prezentat la Registrul Auto Român este cu 50% mai mare în primele 6 luni ale anului 2019 faţă de întreaga perioadă a anului 2018. În primele şase luni ale acestui an, 3.513 vehicule hibride noi şi 1.562 rulate s-au înregistrat în evidenţele RAR. În aceeaşi perioadă s-au înregistrat 1.503 vehicule electrice noi şi 97 rulate. În tot anul 2018 s-au prezentat la RAR 4.580 de vehicule hibride noi şi 2.377 rulate, 1.050 de maşini electrice noi, dar şi 110 rulate. Dacă în 2018 au venit la Registrul Auto Român 8.117 vehicule electrice şi hibride, în prima jumătate a acestui an numărul lor a ajuns deja la 6.675.
     
    La nivel global, automobilele electrice vor ajunge la 35% (41 milioane de unităţi) din vânzările totale în 2040. Mai mult de atât, scăderea preţurilor bateriilor va reduce costul unei maşini electrice sub cel al unei maşini convenţionale în 2025; astfel, o maşină electrică va putea fi cumpărată cu circa 22.000 de dolari (la valoarea din prezent) în 2040, conform unei cercetări a Bloomberg New Energy Finance (BNEF). Susţinute de o serie de factori, vânzările de maşini electrice sau plug-in ar trebui să crească accelerat după 2025. Printre aceşti factori se numără apariţia tot mai multor politici guvernamentale şi facilităţi fiscale, scăderea costului bateriilor şi reducerea cheltuielilor de întreţinere a maşinilor electrice. În concluzie, maşinile electrice ar trebui să devină mai ieftine decât cele pe combustie internă în următorii 5-6 ani.