BusinessMagazin

Tag: cafenea

  • Cel mai popular business în România

    Un tânăr emoţionat, cu părul creţ, îmbrăcat de stradă, cu tricou şi blugi, urcă pe o scenă de aproximativ trei metri pătraţi, amenajată într-unul dintre cele mai noi localuri din Capitală. Este înconjurat de alţi opt tineri, patru aşezaţi pe scaune, cu pahare de apă în faţă, iar alţi patru în picioare, în spatele lui. Cei opt poartă şorţuri şi studiază fiecare mişcare a protagonistului. După câteva secunde de concentrare, tânărul începe un spectacol ce implică zgomote, aburi şi un miros puternic de cafea măcinată. Se uită atent la cafeaua care se scurge din maşinărie, un fel de „cel mai recent model de iPhone din rândul automatelor de preparare a cafelei“.

    Toarnă apoi cu mişcări circulare lapte în cănile cu cafea. Cu feţe preocupate, cei patru care îl înconjoară iau notiţe pe clipboarduri după fiecare mişcare a sa, iar la final ceilalţi patru gustă din cafelele decorate cu frunze din spumă, proaspăt aranjate cu mâinile tremurânde ale tânărului. Expresia lor din timpul degustării seamănă cu cea făcută de oameni când efectuează operaţii matematice; urmează alte notiţe pe clipboarduri. Toată scena este filmată de audienţă. La final, izbucnesc aplauze. Spectacolul atipic se întâmpla în vara anului trecut, în cadrul unui concurs de barista, iar pe protagonist îl cheamă Adrian şi are 22 de ani. „A fost o curiozitate, dar cu timpul a devenit o pasiune – nu am vrut să dau la facultate, am vrut să fac ce îmi place. La început am învăţat din mers, apoi am făcut un curs în cafeneaua în care lucrez, iar acum încerc să învăţ în fiecare zi cât mai multe“, explică el pasiunea sa pentru activitatea de barista.

    Concursurile de acest tip au devenit din ce în ce mai răspândite pe plan internaţional şi, de aproximativ doi ani, şi în Capitală, odată cu popularizarea afacerilor cu cafenele. Să fii barista a devenit o profesie la care aspiră tot mai mulţi tineri, iar să deţii propria afacere în domeniu este un vis pe care mulţi şi l-au împlinit. Pe parcursul unui deceniu de la apariţia primelor astfel de businessuri, afacerile s-au „cernut“, iar obiceiul consumatorilor de a-şi bea cafeaua în oraş s-a revigorat. Piaţa cafenelelor este acum în faza de maturizare, evidenţiată mai ales de stratificarea acestei nişe – indiferent că vorbim despre dezvoltarea lanţurilor internaţionale, noile lanţuri ale antreprenorilor români, nişarea pe concepte de „on the go“ sau pe unităţi axate pe vânzarea cafelei de specialitate, adusă din cele mai îndepărtate colţuri ale lumii. Toate acestea alcătuiesc o felie consistentă din piaţa cafenelelor şi barurilor, estimată la circa 6 miliarde de lei şi în creştere direct proporţională cu evoluţia consumului. „Estimăm că piaţa totală a cafelei are un total de aproape de jumătate de miliard de euro. Totuşi lanţurile cafenelelor de brand reprezintă aproximativ între 20 şi 25% din aceasta, adică 100-130 de milioane de euro“, explică Mateusz Sielecki, managing partner al Starbucks în România şi Bulgaria. El estimează numărul de cafenele din lanţurile de brand la circa 90-100 de unităţi şi crede că se vor înmulţi în continuare, ajungând la 140‑150 în următorii doi ani.

    „Piaţa cafelei în România este estimată la circa 435 milioane euro în 2016, o valoare în creştere fată de anii anteriori, determinată de o putere de cumpărare mai mare a populaţiei, de eliminarea accizei în 2016 şi de dezvoltarea lanţurilor de cafenele în ultimii ani“, sintetizează evoluţia pieţei şi Diana Ionescu, manager în departamentul de consultanţă pentru management din cadrul PwC România. Ea observă cum consumul a scăzut după 2009, pe fondul crizei economice, s-a stabilizat din 2012 şi şi-a reluat tendinţa crescătoare în 2015. Astfel, volumele vândute în 2016 au fost mai mari cu 2% faţă de anul anterior. „Creşterea consumului a fost influenţată de avansul puterii de cumpărare, scăderea TVA şi eliminarea accizei, de îmbunătăţirea încrederii consumatorilor şi de apariţia cafenelelor de nişă“, afirmă Ionescu. Optimismul se leagă şi de scăderea preţului mediu al cafelei în 2015 sub influenţa scăderii cotei TVA de la 24% la 9%, dar şi de eliminarea accizei la cafea în 2016. Un argument în plus pentru dezvoltarea unei cafenele de către antreprenori este subliniată de Ionescu: „Adaosurile diferă semnificativ în funcţie de tipul localului, dar sunt în mod cert de ordinul a trei cifre“, explică reprezentanta PwC.

    Chiar dacă în prezent piaţa se bazează pe consumul de cafea acasă, pe când cea „out of home“ este marcată de preţurile relativ mari, potrivit specialistului de la PwC, în viitor creşterile din domeniu ar urma să vină graţie consumului din oraş, tendinţă care prinde amploare.

    Sonia Năstase, country business manager pentru divizia Nespresso a companiei din industria dulciurilor şi cafelei Nestlé Romania, a sesizat şi ea creşterile pieţei: „Piaţa de cafea a crescut constant în ultimii ani, atât în volum, cât şi în valoare. Peste 90% dintre români beau cafea acasă sau în oraş în mod regulat. Consumul de cafea continuă să aibă şi va avea încă mult timp de acum înainte foarte mult loc de creştere.“

    Country managerul Nespresso România (companie care se adresează consumatorilor, partenerilor HoReCa şi companiilor cu sedii de birouri din România) spune că piaţa românească se bucură de o dezvoltare frumoasă a diverselor concepte de cafenea, axate fie pe expertiză, fie pe design. „Din acest punct de vedere, modelul vestic de contextualizare urbană a consumului de cafea funcţionează şi la noi, în expresii din ce în ce mai interesante. Următorii cinci ani vor fi esenţiali pentru rafinarea nişei cafenelelor“, spune Sonia Năstase.

  • O nouă cafenea s-a deschis în Bucureşti în urma unei investiţii de 300.000 de euro

    Un nou concept de cafenea s-a lansat pe piaţa locală: Handsome Monk Coffee House, care integrează un brew coffee bar, unde clienţii pot să experimenteze prepararea cafelei în moduri originale, în funcţie de gusturi şi arome preferate, alături de un maestru al cafelei. Investiţia în noua cafenea se ridică la peste 300.000 de euro, iar planurile includ un lanţ de cafenele şi dezvoltarea de francize, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei.

    Implementarea conceptului a durat aproximativ şase luni, perioadă în care, o echipă restrânsă de aproximativ 10 persoane a lucrat intens la realizarea proiectului. Pentru prima locaţie, s-a decis deschiderea în centrul comercial ParkLake.

    ”Handsome Monk aduce ceva nou pe piaţa din Romania şi anume educarea consumatorilor de cafea printr-un ”laborator de cafea”, unde barista explică procesul corect de preparare contribuind semnificativ la interacţiunea şi relaţia cu clienţii noştri. Suntem adepţii produselor cât mai naturale, fără aditivi, conservaţi şi ai unei diete echilibrate, în care să fie incluse preparate nutritive, de aceea, în extensia cafenelei am deschis şi un juice bar – Forever Green – unde preparăm sucuri proaspete, smoothie-uri şi boluri de fructe si cereale”, a declarat Călugăru Frumosu, Owner Handsome Monk.    

  • Cum plănuieşte regele cafelei din Israel să detroneze Starbucks vânzând cafea cu 1 dolar

    Aviz Katz a inaugurat prima cafenea în 2013, iar în doar trei ani a creat cel mai mare lanţ de cafenele din Israel, dar planurile lui nu se opresc aici. Recent a deschis o cafenea în Piaţa Roşie din Moscova şi începe asaltul asupra Starbucks-ului, informează Bloomberg.

    În Israel a ajuns la 161 de localuri, iar pentru Rusia are plănuite 1000 de cafenele, dar vrea să deschidă şi în alte pieţe unde cafeaua este foarte populară precum Marea Britanie sau Turcia.

    Katz nu a început cu cafea, iar în 2008 şi-a vândut lanţul de magazine pentru 47 de milioane de dolari. În următorul an a fondat fondul de investiţii Hagshama Fund, prin intermediul căruia micii investitori au ocazia să investească în proiecte imobiliare globale. Fondul are acum 23,000 de investitori şi are două birouri, unul în Israel şi altul în Londra. Potrivit presei israeliene, fondul de investiţii are un randament mediu de 15%.

    El a deschis prima cafenea într-o perioadă când preţul unui cappuccino era extrem de mare. A implementat un model de business foarte simplu, care se manifestă şi pe plan local prin intermediul cafenelelor 5 to go, sacrificarea spaţiului şi a preţului cafelei pentru volum. În Rusia, de exemplu, o cafea se vinde cu 82 de cenţi. “Pentru a face bani din cafea trebuie să vinzi foarte mult”, a declarat Katz. “Chiar şi Starbucks îşi împarte profitul de-a lungul a 23,000 de cafenele de pe glob.”

    Cafenelele au un preţ de 6-9 ori mai mare pentru un cappuccino decât costul ingredientelor realizării unei ceşti de cappuccino (40 de cenţi), potrivit firmei de cercetare Allegra, scrie Bloomberg.

    În România, Radu Savopol, prin 5 to Go, va bifa anul acest pragul de 5 milioane de euro după deschiderea a 100 de locaţii, scria Business Magazin în vara anului 2016. Modelul de afacere al 5 to go a adus pentru prima dată în România conceptul de preţ fix al cafelelor la pachet, comercializate în spaţii stradale.

    Despre afacerea de succes a românului puteţi citi mai multe aici

     

     

  • Cum plănuieşte regele cafelei din Israel să detroneze Starbucks vânzând cafea cu 1 dolar

    Aviz Katz a inaugurat prima cafenea în 2013, iar în doar trei ani a creat cel mai mare lanţ de cafenele din Israel, dar planurile lui nu se opresc aici. Recent a deschis o cafenea în Piaţa Roşie din Moscova şi începe asaltul asupra Starbucks-ului, informează Bloomberg.

    În Israel a ajuns la 161 de localuri, iar pentru Rusia are plănuite 1000 de cafenele, dar vrea să deschidă şi în alte pieţe unde cafeaua este foarte populară precum Marea Britanie sau Turcia.

    Katz nu a început cu cafea, iar în 2008 şi-a vândut lanţul de magazine pentru 47 de milioane de dolari. În următorul an a fondat fondul de investiţii Hagshama Fund, prin intermediul căruia micii investitori au ocazia să investească în proiecte imobiliare globale. Fondul are acum 23,000 de investitori şi are două birouri, unul în Israel şi altul în Londra. Potrivit presei israeliene, fondul de investiţii are un randament mediu de 15%.

    El a deschis prima cafenea într-o perioadă când preţul unui cappuccino era extrem de mare. A implementat un model de business foarte simplu, care se manifestă şi pe plan local prin intermediul cafenelelor 5 to go, sacrificarea spaţiului şi a preţului cafelei pentru volum. În Rusia, de exemplu, o cafea se vinde cu 82 de cenţi. “Pentru a face bani din cafea trebuie să vinzi foarte mult”, a declarat Katz. “Chiar şi Starbucks îşi împarte profitul de-a lungul a 23,000 de cafenele de pe glob.”

    Cafenelele au un preţ de 6-9 ori mai mare pentru un cappuccino decât costul ingredientelor realizării unei ceşti de cappuccino (40 de cenţi), potrivit firmei de cercetare Allegra, scrie Bloomberg.

    În România, Radu Savopol, prin 5 to Go, va bifa anul acest pragul de 5 milioane de euro după deschiderea a 100 de locaţii, scria Business Magazin în vara anului 2016. Modelul de afacere al 5 to go a adus pentru prima dată în România conceptul de preţ fix al cafelelor la pachet, comercializate în spaţii stradale.

    Despre afacerea de succes a românului puteţi citi mai multe aici

     

     

  • De la maşini de lux la cafenea şi consultanţă

    George Alexe a înfiinţat prima sa firmă când avea doar 24 de ani, falimentul acesteia fiind şi prima lui lecţie de business. În următorii ani a fondat mai multe afaceri: de transport, rent-a-car, un restaurant, o firmă de imobiliare, o cafenea şi o firmă de consultanţă. Pe unele le-a închis, pe altele mizează în continuare. Povesteşte cum a renunţat la slujba bine plătită pentru antreprenoriat, cum s-a angajat iar şi de ce şi-a încercat, din nou, norocul pe cont propriu.

    Constănţeanul George Alexe a renunţat nu o dată, ci de două ori la statutul de angajat pentru a-şi pune în practică ideile despre propriile afaceri. Până în 2003 George Alexe a lucrat în domeniul imobiliar, „pe vremea când se făcea old school“, spune el, perioadă în care a strâns „suficienţi bani“ cât să pună bazele unei companii de servicii în domeniul auto. „Aveam 24 de ani şi am făcut toate greşelile pe care le poate face un tânăr antreprenor“, cea mai mare fiind faptul că şi-a angajat prietenii în firmă. Din orgoliu, după ce a intrat în faliment, a plecat pe un vas de croazieră, unde s-a angajat ca barman şi a învăţat, practic, ce înseamnă şi cum se abordează domeniul de customer care şi „la ce nivel se aşteaptă clienţii care apreciază serviciile de calitate să fie trataţi“, spune Alexe.

    După şase luni s-a întors acasă, dorindu-şi să facă ceva mai mult decât „să pună băutură în pahar“, şi s-a angajat la Pagini Aurii, în vânzări. „O experienţă excepţională deoarece am vândut văzduh – mai exact luam banii astăzi, le spuneam că peste şase luni apare ghidul, peste şapte luni îi va suna un client cu care vor face business, iar recuperarea investiţiei va avea loc după un an. Practic, noi vindeam poveşti, speranţe. A fost o şcoală foarte bună de vânzări“, spune antreprenorul.

    Datorită rezultatelor sale, într-o zi un client i-a propus o slujbă de manager de vânzări la nivel regional; povesteşte că a creat de la zero o reţea de 21 de distribuitori pentru noul angajator în zonele de care era responsabil. La un moment dat, s-a gândit să-şi depună CV-ul la Mercedes, tot pentru o poziţie în vânzări, şi a lucrat vreme de câţiva ani în companie, evoluând de la divizia de second hand, la top seller pe România pentru E Class. „Vremurile s-au schimbat mult, însă din punctul meu de vedere secretul în vânzări rămâne seriozitatea. Cei care vor să achiziţioneze ceva s-au prins că li se cam împinge produsul respectiv, însă atât timp cât vânzătorul îşi cunoaşte foarte bine produsul şi răspunde complet şi corect la toate întrebările, cu cât este mai în temă şi cu cât tratează clientul cu respect şi seriozitate, cu atât are mai mult succes pe termen lung“, consideră George Alexe.

    Compania în care a lucrat înainte de a doua încercare în antreprenoriat a fost o reprezentanţă a mărcii Audi, unde, spune el, primea un salariu şi comisioane „foarte mari“. Avea 29 de ani şi s-a gândit la o nouă afacere, aşa că a aplicat pentru două credite – la două bănci diferite –, iar cu cei 20.000 de euro primiţi a fondat compania de transport privat „de lux“. „Ofeream sucuri, snack-uri, mă îmbrăcam «la cravată», exact cum trebuie – şi am început să am succes“, povesteşte Alexe, care mărturiseşte că era încă angajat la acea vreme şi se învoia de la serviciu pentru a putea da curs comenzilor pentru propria firmă. În scurt timp, spune el, compania sa a „început să prindă aripi“, iar antreprenorul a avut ocazia perfectă pentru a-şi dezvolta afacerea: aşa că în 2012 şi-a mărit flota de transport şi a adăugat servicii de rent-a-car.

    Noua companie a semnat un contract important cu o firmă internaţională de eoliene iar colaborarea a durat până în 2015, când reprezentanţa locală s-a desfiinţat. La şapte ani de la debutul activităţii, firma de transport şi rent-a-car a intrat pe o pantă descendentă şi s-a stins. 

    2012 a fost un an plin de schimbări pentru George Alexe, care a renunţat la statutul de angajat şi s-a concentrat doar pe evoluţia propriei firme. „A fost vârful businessului meu, iar la sfârşitul anului, cu banii companiei, am deschis şi un restaurant – visul oricărui român“, povesteşte el. Cu o investiţie de 30.000 de euro, a pus bazele unui restaurant italienesc – Trattoria Due Modi –  în centrul oraşului Constanţa, pe care l-a lansat fără să aibă cunoştinţe sau experienţe în domeniul horeca. „Am avut zile în care câştigam 100 de lei, 50 de lei, zile când am adus bani de acasă să plătim angajaţii. Norocul meu a fost că l-am deschis în epoca Facebook şi asta m-a ajutat mult. Am învăţat din greşeli, foarte multe greşeli. Dacă stau să le povestesc în detaliu nu ajunge bateria reportofonului“, spune antreprenorul.

    La finalul lui 2015, după trei ani de la deschidere, Trattoria Due Modi a înregistrat o cifră de afaceri de 867.000 de lei. În prezent, localul are un trafic de 70-80 de clienţi pe zi şi un serviciu de livrări la domiciliu. Antreprenorul vrea să relocheze restaurantul, deoarece „dacă în momentul de maxim nu dezvolţi, nu faci nicio schimbare, afacerea va decădea“. Investiţia în relocare ar fi de circa 20.000 de euro, propusă pentru vara lui 2017, însă Alexe nu exclude o vânzare a acestuia, la un preţ de circa 40.000 de euro. „Ca previziuni, Trattoria due Modi, ori se reinventează, se relochează, ori se asociază, ori se vinde. Cred că pentru 40.000 ar merita exitul, mai ales că a ajuns la breakeven şi e un business frumos“, spune Alexe.

  • Cafeneaua unde poţi mânca şi bea cât vrei. Preţul rămâne acelaşi

    Cafeneaua Ziferblat din Manchester, Marea Britanie are o metodă inedită de-a îşi monetiza afacerea. Clientul nu cheltuieşte bani pentru mâncare, băutură sau Wi-Fi ci este taxat cu 6 pence (30 de bani) pentru fiecare minut petrecut în local, informează BBC

    Clienţii pot mânca brioşe şi bea câte cafele vor pentru că preţul rămâne acelaşi. Astfel un client va cheltui 18 lei pentru  fiecare oră petrecută acolo. Conceptul a apărut în Rusia, iar în urmă cu doi ani şi jumătate a ajuns şi în Marea Britanie.

    Clienţii îşi fac un check in, ca la un hotel, şi check out la plecare când vor fi nevoiţi să plătească.

    “Totul este gratis, mai puţin timpul petrecut aici”, a spus Colin Shenton “Sunt oameni care vin sau câteva minute, timp în care beau o cafea şi mănâncă o bucată de tort şi este în regulă cu noi. Nu există un preţ minim”

    Potrivit lui Shenton sunt destui oameni care petrec 3-4 minute. Timpul maxim petrecut în cafenea a fost de 11 ore, “un tip care scria o carte”.

    Cafeneaua este profitabilă şi 10,000 de clienţi îi trec pragul în fiecare lună.

  • Antreprenorul care vrea să facă un milion de euro din cafele îşi deschide o nouă unitate

    “5 to go” a deschis ieri prima cafenea în oraşul Constanţa, pe Bulevardul Tomis. Primul coffee shop din Constanţa este francizat de către soţii Florin şi Adriana Turtoi ce activează în domeniul construcţiilor, însă au ales să îmbrăţişeze acest model de business pentru a avea propria afacere ce are la bază una dintre cele mai plăcute pasiuni ale lor, cafeaua.

    Lansat pe piaţă la începutul lui 2015 de antreprenorul Radu Savopol, cel care deţine pub-urile Old Nick din Sinaia şi Bucureşti, conceptul 5 to go a ajuns în prezent la peste 25 de locaţii, atât în Capitală cât şi în ţară, anunţând că până la sfărşitul anului vor ajunge la 40, dintre care 5 vor fi în oraşele mari din ţară.

    Radu Savopol a deschis în urmă cu 15 ani un pub în Sinaia, iar, de atunci, lista proiectelor sale a tot crescut. Antreprenorul ţinteşte în următorii doi ani venituri de un milion de euro din noul său proiect, lanţul de cafenele 5 to go.

    “În anii 2000, lumea era foarte circumspectă să apeleze la designeri şi arhitecţi pentru a-şi decora restaurantele sau pub-urile şi mi-am spus atunci – de ce să nu fac eu un pub şi să îl fac aşa cum vreau?“, explică Radu Savopol, de profesie arhitect şi designer de interior, modul cum a decis să se lanseze în afacerile cu pub-uri şi cafenele în urmă cu 15 ani. De atunci, numărul mărcilor de pe cartea lui de vizită, reunite sub umbrela companiei Old Nick Bar, a crescut constant: pub-urile Old Nick din Sinaia şi Bucureşti, cafeneaua La Cafenea din Sinaia, firma de design interior no.9 şi, cel mai recent pariu al antre-prenorului, lanţul de cafenele 5 to go. Dacă pentru pub-urile sale estimează că a ajuns în 2014 la venituri de 600.000 de euro, crede că 5 to go, conceptul prin care vinde cafea şi alte produse sub un preţ unic de 5 lei, îi va aduce, după doi ani de activitate, un milion de euro.

    Traseul antreprenorial inspirat de lipsa de proiecte în zona de arhitectură a început pentru Radu Savopol în 2001, odată cu deschiderea localului Old Nick Pub din Sinaia. Implicarea lui Savopol în afacere a fost totală: pe lângă planurile de afaceri, el s-a ocupat şi de amenajarea localurilor sale, cât şi de conceperea brandurilor. Old Nick, de pildă, locul „unde prietenii se adună să bea nu numai o cafea, cât şi un pahar de alcool“, după cum reiese din descrierea de pe site-ul companiei, este in-spirat de bunicul lui Savopol, devenit personaj central al poveştii afacerii sale. Old Nick este porecla bunicului lui Radu, co-mandant de navă pe distrugătorul Ferdinand, care obişnuia să comande câte două pahare „din cel mai faimos whisky canadian de secară“ într-un local de pe malul Dunării, în amintirea cumnatului său ce se stabilise în Canada.

    Noul pariu al antreprenorului, lanţul de cafenele 5 to go, se concentrează tot în Bucureşti. „Ne axăm pe Bucureşti la început pentru că trebuie să facem câte un studiu pentru fiecare alt oraş, puterea de cumpărare în provincie este mult mai scăzută decât aici şi am putea constata că 5 lei este poate prea mult pentru un oraş cu 100.000 de locuitori“, explică Savopol. Potrivit antreprenorului, ideea conceptului 5 to go a venit în urmă cu un an de zile, ca rezultat al unui studiu efectuat împreună cu un importator de cafea. Rezultatul acestuia arăta că tendinţele de pe piaţa de cafea de tip take away sunt în creştere.

    Şi, pentru a aduce ceva în plus faţă de restul jucătorilor prezenţi pe piaţa locală, a adăugat componenta de preţ fix. „Piaţa locală s-a stabilizat, iar oamenii ştiu în general ce tip de cafea îşi doresc. După ce am pus pe hârtie şi am făcut un cal-cul pentru 25 de produse, am ajuns la preţul fix de cinci lei“, spune el, adăugând că se adresează tipului de client dispus să aloce un buget mediu pentru o cafea. Deşi asigură 70% din vânzări, preţul de 5 lei nu se aplică exclusiv produselor din cafea, ci şi celor de patiserie sau altor băuturi. În doi ani, Savopol şi-a propus să deschidă între 15 şi 20 de cafenele, dintre care şapte anul acesta. În acest plan, sunt incluse şi până la patru spaţii în sistem de franciză. Investiţiile într-o astfel de loca-ţie variază între 10.000 şi 20.000 de euro şi, potrivit antreprenorului, vor fi amortizate în primul an. „Cafenelele de acest tip devin profitabile după primul an, noi estimăm că anul viitor vom ajunge la venituri de un milion de euro.“

  • Antreprenorul care vrea să facă un milion de euro din cafele îşi deschide o nouă unitate

    “5 to go” a deschis ieri prima cafenea în oraşul Constanţa, pe Bulevardul Tomis. Primul coffee shop din Constanţa este francizat de către soţii Florin şi Adriana Turtoi ce activează în domeniul construcţiilor, însă au ales să îmbrăţişeze acest model de business pentru a avea propria afacere ce are la bază una dintre cele mai plăcute pasiuni ale lor, cafeaua.

    Lansat pe piaţă la începutul lui 2015 de antreprenorul Radu Savopol, cel care deţine pub-urile Old Nick din Sinaia şi Bucureşti, conceptul 5 to go a ajuns în prezent la peste 25 de locaţii, atât în Capitală cât şi în ţară, anunţând că până la sfărşitul anului vor ajunge la 40, dintre care 5 vor fi în oraşele mari din ţară.

    Radu Savopol a deschis în urmă cu 15 ani un pub în Sinaia, iar, de atunci, lista proiectelor sale a tot crescut. Antreprenorul ţinteşte în următorii doi ani venituri de un milion de euro din noul său proiect, lanţul de cafenele 5 to go.

    “În anii 2000, lumea era foarte circumspectă să apeleze la designeri şi arhitecţi pentru a-şi decora restaurantele sau pub-urile şi mi-am spus atunci – de ce să nu fac eu un pub şi să îl fac aşa cum vreau?“, explică Radu Savopol, de profesie arhitect şi designer de interior, modul cum a decis să se lanseze în afacerile cu pub-uri şi cafenele în urmă cu 15 ani. De atunci, numărul mărcilor de pe cartea lui de vizită, reunite sub umbrela companiei Old Nick Bar, a crescut constant: pub-urile Old Nick din Sinaia şi Bucureşti, cafeneaua La Cafenea din Sinaia, firma de design interior no.9 şi, cel mai recent pariu al antre-prenorului, lanţul de cafenele 5 to go. Dacă pentru pub-urile sale estimează că a ajuns în 2014 la venituri de 600.000 de euro, crede că 5 to go, conceptul prin care vinde cafea şi alte produse sub un preţ unic de 5 lei, îi va aduce, după doi ani de activitate, un milion de euro.

    Traseul antreprenorial inspirat de lipsa de proiecte în zona de arhitectură a început pentru Radu Savopol în 2001, odată cu deschiderea localului Old Nick Pub din Sinaia. Implicarea lui Savopol în afacere a fost totală: pe lângă planurile de afaceri, el s-a ocupat şi de amenajarea localurilor sale, cât şi de conceperea brandurilor. Old Nick, de pildă, locul „unde prietenii se adună să bea nu numai o cafea, cât şi un pahar de alcool“, după cum reiese din descrierea de pe site-ul companiei, este in-spirat de bunicul lui Savopol, devenit personaj central al poveştii afacerii sale. Old Nick este porecla bunicului lui Radu, co-mandant de navă pe distrugătorul Ferdinand, care obişnuia să comande câte două pahare „din cel mai faimos whisky canadian de secară“ într-un local de pe malul Dunării, în amintirea cumnatului său ce se stabilise în Canada.

    Noul pariu al antreprenorului, lanţul de cafenele 5 to go, se concentrează tot în Bucureşti. „Ne axăm pe Bucureşti la început pentru că trebuie să facem câte un studiu pentru fiecare alt oraş, puterea de cumpărare în provincie este mult mai scăzută decât aici şi am putea constata că 5 lei este poate prea mult pentru un oraş cu 100.000 de locuitori“, explică Savopol. Potrivit antreprenorului, ideea conceptului 5 to go a venit în urmă cu un an de zile, ca rezultat al unui studiu efectuat împreună cu un importator de cafea. Rezultatul acestuia arăta că tendinţele de pe piaţa de cafea de tip take away sunt în creştere.

    Şi, pentru a aduce ceva în plus faţă de restul jucătorilor prezenţi pe piaţa locală, a adăugat componenta de preţ fix. „Piaţa locală s-a stabilizat, iar oamenii ştiu în general ce tip de cafea îşi doresc. După ce am pus pe hârtie şi am făcut un cal-cul pentru 25 de produse, am ajuns la preţul fix de cinci lei“, spune el, adăugând că se adresează tipului de client dispus să aloce un buget mediu pentru o cafea. Deşi asigură 70% din vânzări, preţul de 5 lei nu se aplică exclusiv produselor din cafea, ci şi celor de patiserie sau altor băuturi. În doi ani, Savopol şi-a propus să deschidă între 15 şi 20 de cafenele, dintre care şapte anul acesta. În acest plan, sunt incluse şi până la patru spaţii în sistem de franciză. Investiţiile într-o astfel de loca-ţie variază între 10.000 şi 20.000 de euro şi, potrivit antreprenorului, vor fi amortizate în primul an. „Cafenelele de acest tip devin profitabile după primul an, noi estimăm că anul viitor vom ajunge la venituri de un milion de euro.“

  • Starbucks se extinde într-un alt oraş din ţară – GALERIE FOTO

    Prima cafenea Starbucks din Craiova se va deschide pe 20 septembrie în Mercur Center, în parteneriat cu AmRest. Cafeneaua se află la parterul centrului comercial laintrarea principala şi va dispune şi de o terasă exterioară.

    „Starbucks este un brand foarte popular în România, un loc de întâlnire preferat pentru iubitorii de cafea. Vom continua să construim în ţară mai multe cafenele frumoase pentru a aduce experienţa Starbucks cât mai aproape de toţi clienţii”, a declarat directorul regional Amrest, Mateusz Sielecki.

    Starbucks a intrat pe piaţa românească în 2007, când a deschis prima cafenea în centrul de retail din Bucureşti – Plaza România.

    În prezent, există 21 de cafenele Starbucks în ţară: 13 în Bucureşti, una în Cluj – Napoca, două în Timişoara, două în Constanţa, una în Braşov şi două în Iaşi. Brand-ul este operat de AmRest în baza unui contract de licenţă cu Starbucks începând din luna iunie 2015, când AmRest a achiziţionat anteriorul operator Starbucks din România

  • Starbucks se extinde într-un alt oraş din ţară – GALERIE FOTO

    Prima cafenea Starbucks din Craiova se va deschide pe 20 septembrie în Mercur Center, în parteneriat cu AmRest. Cafeneaua se află la parterul centrului comercial laintrarea principala şi va dispune şi de o terasă exterioară.

    „Starbucks este un brand foarte popular în România, un loc de întâlnire preferat pentru iubitorii de cafea. Vom continua să construim în ţară mai multe cafenele frumoase pentru a aduce experienţa Starbucks cât mai aproape de toţi clienţii”, a declarat directorul regional Amrest, Mateusz Sielecki.

    Starbucks a intrat pe piaţa românească în 2007, când a deschis prima cafenea în centrul de retail din Bucureşti – Plaza România.

    În prezent, există 21 de cafenele Starbucks în ţară: 13 în Bucureşti, una în Cluj – Napoca, două în Timişoara, două în Constanţa, una în Braşov şi două în Iaşi. Brand-ul este operat de AmRest în baza unui contract de licenţă cu Starbucks începând din luna iunie 2015, când AmRest a achiziţionat anteriorul operator Starbucks din România