BusinessMagazin

Tag: Bugetul de stat

  • Aşa să fie? Tăriceanu a declarat că bugetul de stat pentru 2018 nu va depăşi deficitul de 3%

    „Şedinţa s-a axat pe câteva subiecte. În primul rând, bugetul. În momentul de faţă, Guvernul pregăteşte elaborarea bugetului, dar trebuie să plecăm, evident, de la câteva principii, şi anume prioritizarea investiţiilor. Ca atare, toate ministerele care îşi construiesc proiectele de buget – pentru că modalitatea este ca Guvernul, Ministerul de Finanţe, în speţă, să strângă propunerile de buget de la toţi ordonatorii de credit – trebuie să delimiteze cheltuielile de funcţionare, de administrare de cheltuielile de investiţii”, a spus Tăriceanu.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Investiţii de 300 de milioane de euro pentru dublarea zonei comerciale din Băneasa Developments

    Planurile de dezvoltare pe termen lung ale companiei reprezintă un catalizator pentru investiţii suplimentare de tip greenfield în zonă (comercial, birouri, rezidenţial), rezultând în peste 1.4 milioane mp de suprafeţe utilizabile (cu o pondere de cca 76% a proiectului rezidenţial) şi dând astfel naştere unuia dintre cele mai mari proiecte de tip mixed-use din Europa Centrală şi de Est. În prezent, dezvoltările de tip mixed-use ale Băneasa oferă circa 170.000 mp de suprafeţe utilizabile (cu o pondere de 44% a componentei rezidenţiale).

    Cumulat, proiectul existent şi investiţia de tip greenfield, compusă din zone comerciale, rezidenţial şi birouri, poate produce un impact economic total estimat la circa 6 miliarde de euro  în perioada 2017 – 2026, conform unui studiu realizat de KPMG pentru Băneasa Developments. Pornind de la proiectul existent şi perspectivele dezvoltării în zonă, platforma Băneasa poate genera în următorii 10 ani peste 1.9 miliarde de euro în salarii, susţinând circa 220.000 salarii  şi contribuind cu circa 2.3 miliarde de euro în taxe către bugetul de stat. În total, proiectul ar putea susţine peste 30.000 locuri de muncă  în 2026, relevă acelaşi studiu.

    Studiul KPMG evidenţiază, de asemenea, faptul că, în perioada 2005-2016, dezvoltarea de tip mixed-used Băneasa a susţinut circa 130.000 de salarii3, în cuantum de circa 590 milioane de euro. Totodata, platforma a generat o valoare economică totală de circa 1.6 miliarde de euro  şi a adus peste 740 milioane de euro în taxe către bugetul de stat. În anul 2016, proiectul a susţinut circa 14.000 de locuri de muncă4.

    Băneasa Developments operează în prezent cel mai mare centru comercial din Bucureşti, pe o suprafaţă de peste 80.000 mp şi cu 364 de magazine.  În ultimii 10 ani, compania a investit circa 165 milioane de euro în dezvoltarea zonelor comerciale, care au stat la baza dezvoltărilor ce au urmat în zonele înconjurătoare din nordul Bucureştiului. Anul trecut, veniturile Băneasa Developments au depăşit 49 de milioane de Euro, profitul net situându-se la circa 16 milioane euro.

  • Ce înseamnă rectificare bugetară pozitivă? Guvernul Tudose ia 10 mld. lei de la investiţii şi dă la salarii şi pensii

    Guvernul Tudose propune la rectificarea bugetară scăderea cheltuielilor de investiţii cu 10 miliarde de lei şi supli­men­tarea cheltu­ielilor de personal cu 5 miliarde de lei, iar a celor cu pensiile cu 3 miliarde de lei.

    Este cea mai drastică tăiere de cheltuieli cu investiţiile făcută vreodată la o rectificare bugetară şi cea mai mare creştere de cheltuieli cu salariile bugetarilor an la an, de 12 mld. lei, de la 57 mld. lei în 2016 la 69 mld. lei în 2017.

    Scăderea cheltuielilor de investiţii se face jumătate de la bugetul de stat -5 mld. lei, şi jumătate de la fondurile europene -5 miliarde de lei. Totuşi, trebuie spus că investiţiile fuseseră bugetate de la început la un nivel considerat necredibil de toţi analiştii macro­eco­nomici, adică 39,4 miliarde de lei, cu 10 mld. lei mai mari decât în 2016, când execuţia a indicat cheltuieli de investiţii de 29,5 mld. lei.

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro

  • CFR a alocat 500 de milioane de lei pentru reabilitarea infrastructurii feroviare în primul semestru

    „Programul de întreţinere, reparaţii curente şi reparaţii capitale, finanţat din alocaţiile de la bugetul de stat, în valoare totală de 196,1 milioane de lei, şi din surse proprii ale companiei, în valoare totală de 295,5 milioane de lei, cuprinde 284 de proiecte structurate la nivelul celor 8 regionale de cale ferată pe o gamă complexă de lucrări la linii, terasamente, poduri, podeţe, tuneluri, instalaţii şi treceri la nivel”, precizează CFR SA.

    La capitolul întreţinere şi reparaţii curente, s-au semnat în prima jumătate a acestui an 47 de contracte de lucrări, 30 de proiecte sunt în evaluare, 12 proiecte sunt în curs de licitaţie, iar alte 10 proiecte au fost transmise pentru validare şi urmează a fi lansate pe SEAP.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Este OFICIAL: acciza la combustibil va creşte cu 0,32 lei pe litru, în două etape

    ”Termenele pe care l-am stabilit sunt 15 septembrie, dată la care va fi o creştere cu 0,16 lei pe litru pentru toate cele trei categorii de combustibil – benzină cu plumb, fără plumb şi motorină – şi data de 1 octombrie la care va creşte cu încă 0,16 lei pe litru pentru cele trei categorii”, a declarat Ionuţ Mişa.

    Ministrul de Finanţe a precizat că majorarea se face etapizat pentru a nu genera creşterea preţului la pompă şi scăderea consumului. ”Această măsură pe produce în etape pentru a nu crea un şoc la nivelul consumului, şoc care poate genera creşteri de preţ, automat scade consumul şi poate afecta bugetul de stat prin încasări mai mici”, a explicat Ionuţ Mişa

  • Este OFICIAL: acciza la combustibil va creşte cu 0,32 lei pe litru, în două etape

    ”Termenele pe care l-am stabilit sunt 15 septembrie, dată la care va fi o creştere cu 0,16 lei pe litru pentru toate cele trei categorii de combustibil – benzină cu plumb, fără plumb şi motorină – şi data de 1 octombrie la care va creşte cu încă 0,16 lei pe litru pentru cele trei categorii”, a declarat Ionuţ Mişa.

    Ministrul de Finanţe a precizat că majorarea se face etapizat pentru a nu genera creşterea preţului la pompă şi scăderea consumului. ”Această măsură pe produce în etape pentru a nu crea un şoc la nivelul consumului, şoc care poate genera creşteri de preţ, automat scade consumul şi poate afecta bugetul de stat prin încasări mai mici”, a explicat Ionuţ Mişa

  • Care este cea mai săracă localitate din România şi care este cea mai bogată?

    Bugetul administraţiilor locale e format din veniturile proprii, sumele din TVA defalcate de la bugetul de stat, subvenţiile de la bugetul de stat, sumele atrase de la UE şi alte venituri. Din cele 18,05 miliarde de lei, cât au fost veniturile cumulate ale primăriilor de comune din România, cele mai mari sume le-au încasat primăriile din judeţele Iaşi (709 milioane lei), Timiş (699 milioane lei), Suceava (642 milioane lei), Prahova (633 milioane lei) şi Argeş (612 milioane lei). Pe de altă parte, Hunedoara, Tulcea, Ialomiţa, Brăila şi Covasna sunt judeţele cu cele mai mici venituri cumulate ale primăriilor de comună în 2015.
     
    Potrivit datelor MDRAP, cea mai bogată primărie de comună din România a fost Primăria Miroslava din judeţul Iaşi, cu venituri totale de 56,2 milioane de lei. Pe locul doi s-a aflat Chiajna, primăria care ocupa prima poziţie în 2014; anul trecut, Chiajna a avut venituri de 55 milioane lei. Potrivit execuţiei bugetare din 2015, Primăria Dragomireşti din judeţul Ilfov ocupă locul trei; urmează comuna Lumina din Constanţa, cu venituri totale în 2015 de 41,3 milioane de lei, Floreşti din Cluj, comuna Cumpăna din Constanţa, Ariceşti din Prahova, Valu lui Traian din Constanţa, Dumbrăviţa şi Giroc din Timiş.
     
    Potrivit Ministerului Dezvoltării, comuna Necşeşti din Judeţul Teleorman este cea mai saracă unitate administrativă din România. Din cei 1.300 de locuitări rămaşi, 1.000 sunt pensionari; astfel, comuna nu mai are şanse de dezvoltare. Paradoxal, Necşeşti se află la doar 100 de kilometri de Bucureşti, cel mai bogat oraş al ţării.
     
    Deloc surprinzător, bugetul Capitalei este mult mai mare decât în cazul oricărui alt municipiu, respectiv peste 8 miliarde de lei. Cea mai mare sumă s-a înregistrat în dreptul Primăriei Generale, 3,5 miliarde de lei, urmată de cea a sectorului 1, cu 1,1 miliarde lei. 
     
    Veniturile sectorului 2 au fost de 840 milioane de lei, urmate de ale sectorului 3, cu 764 de milioane. Cele mai mici venituri le-a avut sectorul 5, respectiv 461 milioane de lei.
     
    În ultimii zece ani, un sfert din judeţele României şi-au crescut ponderea deţinută în economia naţională. Deloc surprinzător, Bucureşti a avut în toată această perioadă cea mai mare pondere în PIB (21% în 2005, 24% în 2015), în condiţiile în care populaţia reprezintă doar 11% din totalul populaţiei rezidente. Urmează în ordine Cluj, Timiş, Ilfov şi Constanţa – acestea înregistrând creşteri semnificative ale ponderii în PIB.
     
    Un aspect extrem de important este nivelul PIB-ului pe cap de locuitor. Judeţele cu cele mai ridicate valori sunt Bucureşti, Constanţa, Timiş, Cluj şi Ilfov, în vreme ce la polul opus se află Teleorman, Mehedinţi, Botoşani, Giurgiu şi Vaslui. Diferenţa dintre Bucureşti şi Vaslui este însă una uriaşă: 21.000 de euro faţă de 3.700 de euro; de altfel, PIB-ul pe cap de locuitor în Bucureşti este 260% faţă de media naţională.
     
    De la momentul integrării în Uniunea Europeană, în 2007, PIB‑ul pe cap de locuitor a crescut de la 6.000 de euro la 7.950 de euro, adică de la 23% din media europeană la 28%. Diferenţele între regiuni erau evidente încă de atunci: în Bucureşti PIB pe cap de locuitor reprezenta 52% din media UE, în vreme ce acelaşi indicator aplicat judeţului Vaslui reprezenta doar 10% din media europeană. Bucureşti, Constanţa, Braşov şi Hunedoara sunt judeţele în care PIB-ul pe locuitor a înregistrat cea mai mare creştere în perioada 2007-2015: peste 2.500 de euro. Cele mai mici creşteri s-au înregistrat în Harghita şi Bihor, sub 500 de euro. 
     

  • În iunie, Finanţele vor să împrumute 5,8 miliarde de lei de la bănci, cu 42% mai mult decât în mai

    Sumele vor fi destinate finanţării deficitului bugetului de stat şi refinanţării datoriei publice.

    Ministerul Finanţelor va organiza în luna iunie două licitaţii de certificate de trezorerie cu discont, în valoare totală de 1,8 miliarde de lei. Prima licitaţie va fi lansată în data 8 iunie 2017, valoarea emisiunii fiind de un miliard de lei, iar cea de-a doua, va avea loc în data de 15 iunie şi o valoarea de 800 de milioane de lei.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Kaufland România a înregistrat 9,6 miliarde lei cifră de afaceri în 2016

    Kaufland România are în prezent o reţea locală de 115 hipermarket-uri şi a încheiat anul 2016 cu un număr de 112 magazine. În cursul anului 2016, compania a investit peste 110 milioane euro în modernizarea şi extinderea reţelei, pentru a putea oferi românilor cea mai modernă experienţă de cumpărături.

    „Pentru noi, contează foarte mult rezultatul din spatele cifrelor, pentru că avem o misiune care pune în centru oamenii şi calitatea vieţii. De aceea, rezultatul este o veste bună că suntem o echipă puternică, împlinită, gata oricând să ajute şi că avem votul de încredere al clienţilor care ne arată că suntem alegerea numărul unu pentru ei”, declară Marco Hößl, Director General Kaufland România.

    Pe parcursul anului, Kaufland România a investit în proiecte pentru comunitatea locală peste 26 de milioane lei, cu 13% mai mult decât în 2015, oferind sprijin ce a venit în beneficiul a peste 700.000 de români – copii, adulţi sau vârstnici. În 2016, Kaufland a susţinut peste 200 de proiecte de CSR derulate împreună cu ONG-urile partenere, din domenii precum: cauze sociale, sănătate, educaţie, sport, protecţia mediului şi evenimente culturale.Printre programele dezvoltate de Kaufland anul trecut se numără: prima reţea publică de încărcare rapidă a maşinilor electrice (cu Renovatio), programul de certificare GLOBALG.A.P. a calităţii culturilor româneşti de legume-fructe, dar şi dezvoltarea de inovaţii pentru clienţi, precum lansarea primei aplicaţii mobile Scan & Pay din România.  

    Tot în 2016, Kaufland România a anunţat creşterea salariului minim al lucrătorilor comerciali la suma de 2000 lei brut cu tichete de masă – ceea ce reprezintă cu 60% mai mult decât salariul minim în România  – şi a acordat o zi în plus de concediu de odihnă tuturor angajaţilor.Salariul mediu brut al unui lucrător comercial în companie este în prezent 2.164 lei brut la care se adaugă şi tichetele de masă. În plus, pe măsură ce câştigă vechime, angajaţii obţin progresiv mai multe zile de concediu de odihnă suplimentare, putând ajunge până la 27 de zile.

    Kaufland a intrat pe piaţa din România din anul 2005, având o politică de achiziţii axată pe sortiment regional şi colaborări cu producători locali. În prezent, Kaufland România se numără printre puţinii retaileri cu peste 50% sortiment local şi derulează programe extinse de susţinere a producătorilor români, colaborări prin care contribuie la dezvoltarea sectorului agro şi susţinerea economiei locale.    

  • Care este cea mai săracă localitate din România şi care este cea mai bogată?

    Bugetul administraţiilor locale e format din veniturile proprii, sumele din TVA defalcate de la bugetul de stat, subvenţiile de la bugetul de stat, sumele atrase de la UE şi alte venituri. Din cele 18,05 miliarde de lei, cât au fost veniturile cumulate ale primăriilor de comune din România, cele mai mari sume le-au încasat primăriile din judeţele Iaşi (709 milioane lei), Timiş (699 milioane lei), Suceava (642 milioane lei), Prahova (633 milioane lei) şi Argeş (612 milioane lei). Pe de altă parte, Hunedoara, Tulcea, Ialomiţa, Brăila şi Covasna sunt judeţele cu cele mai mici venituri cumulate ale primăriilor de comună în 2015.
     
    Potrivit datelor MDRAP, cea mai bogată primărie de comună din România a fost Primăria Miroslava din judeţul Iaşi, cu venituri totale de 56,2 milioane de lei. Pe locul doi s-a aflat Chiajna, primăria care ocupa prima poziţie în 2014; anul trecut, Chiajna a avut venituri de 55 milioane lei. Potrivit execuţiei bugetare din 2015, Primăria Dragomireşti din judeţul Ilfov ocupă locul trei; urmează comuna Lumina din Constanţa, cu venituri totale în 2015 de 41,3 milioane de lei, Floreşti din Cluj, comuna Cumpăna din Constanţa, Ariceşti din Prahova, Valu lui Traian din Constanţa, Dumbrăviţa şi Giroc din Timiş.
     
    Potrivit Ministerului Dezvoltării, comuna Necşeşti din Judeţul Teleorman este cea mai saracă unitate administrativă din România. Din cei 1.300 de locuitări rămaşi, 1.000 sunt pensionari; astfel, comuna nu mai are şanse de dezvoltare. Paradoxal, Necşeşti se află la doar 100 de kilometri de Bucureşti, cel mai bogat oraş al ţării.
     
    Deloc surprinzător, bugetul Capitalei este mult mai mare decât în cazul oricărui alt municipiu, respectiv peste 8 miliarde de lei. Cea mai mare sumă s-a înregistrat în dreptul Primăriei Generale, 3,5 miliarde de lei, urmată de cea a sectorului 1, cu 1,1 miliarde lei. 
     
    Veniturile sectorului 2 au fost de 840 milioane de lei, urmate de ale sectorului 3, cu 764 de milioane. Cele mai mici venituri le-a avut sectorul 5, respectiv 461 milioane de lei.
     
    În ultimii zece ani, un sfert din judeţele României şi-au crescut ponderea deţinută în economia naţională. Deloc surprinzător, Bucureşti a avut în toată această perioadă cea mai mare pondere în PIB (21% în 2005, 24% în 2015), în condiţiile în care populaţia reprezintă doar 11% din totalul populaţiei rezidente. Urmează în ordine Cluj, Timiş, Ilfov şi Constanţa – acestea înregistrând creşteri semnificative ale ponderii în PIB.
     
    Un aspect extrem de important este nivelul PIB-ului pe cap de locuitor. Judeţele cu cele mai ridicate valori sunt Bucureşti, Constanţa, Timiş, Cluj şi Ilfov, în vreme ce la polul opus se află Teleorman, Mehedinţi, Botoşani, Giurgiu şi Vaslui. Diferenţa dintre Bucureşti şi Vaslui este însă una uriaşă: 21.000 de euro faţă de 3.700 de euro; de altfel, PIB-ul pe cap de locuitor în Bucureşti este 260% faţă de media naţională.
     
    De la momentul integrării în Uniunea Europeană, în 2007, PIB‑ul pe cap de locuitor a crescut de la 6.000 de euro la 7.950 de euro, adică de la 23% din media europeană la 28%. Diferenţele între regiuni erau evidente încă de atunci: în Bucureşti PIB pe cap de locuitor reprezenta 52% din media UE, în vreme ce acelaşi indicator aplicat judeţului Vaslui reprezenta doar 10% din media europeană. Bucureşti, Constanţa, Braşov şi Hunedoara sunt judeţele în care PIB-ul pe locuitor a înregistrat cea mai mare creştere în perioada 2007-2015: peste 2.500 de euro. Cele mai mici creşteri s-au înregistrat în Harghita şi Bihor, sub 500 de euro.