BusinessMagazin

Tag: bucuresti

  • Care sunt judeţele cu cele mai multe locuri de muncă pentru candidaţii fără studii superioare

    Bucureşti, Iaşi, Cluj, Braşov, Ilfov, Prahova, Craiova şi Timiş oferă cele mai multe şanse de angajare candidaţilor care nu au studii superioare, conform datelor de la platforma de recrutare eJobs. 

    ♦ Cei mai căutaţi candidaţi fără studii superioare în această perioadă sunt mecanicii auto, instalatorii, lăcătuşii mecanici, lucrătorii comerciali, personalul pentru fast-fooduri, lucrătorii în depozite, manipulanţii marfă, lucrătorii în depozite.

    Bucureşti, Iaşi, Cluj, Braşov, Ilfov, Prahova, Craiova şi Timiş oferă cele mai multe şanse de angajare candidaţilor care nu au studii superioare, conform datelor de la platforma de recrutare eJobs. În aceste judeţe, numărul de locuri de muncă disponibile a variat între 20.000 şi 80.000 pentru tot intervalul ianuarie – octombrie 2025. Mureş, Ialomiţa, Bihor, Argeş şi Neamţ sunt pe de altă parte judeţele care oferă cele mai puţine locuri de muncă inclusiv pentru această categorie de aplicanţi.

    Peste 6 milioane de aplicări au venit anul acesta din partea candidaţilor care nu au studii superioare şi care se încadrează în categoria muncitorilor calificaţi şi necalificaţi, conform sursei citate.

    „Dacă specialiştii, angajaţii cu nivel mare de senioritate şi managerii au fost cele mai stabile segmente anul acesta, din punctul de vedere al mişcărilor de carieră, cei aflaţi în segmentul entry level, dar şi candidaţii care nu au studii superioare şi muncitorii calificaţi şi necalificaţi au fost mult mai activi şi permanent în căutarea unui loc de muncă. Cei mai mulţi dintre ei au vrut să facă o schimbare în primul rând pornind de la raţiuni financiare. Creşterile de preţuri din ultima perioadă, dar şi lipsa de stabilitate din unele domenii de activitate i-au făcut să reintre în circuitul de găsire a unui loc de muncă”, spune Roxana Drăghici, head of sales în cadrul eJobs.

    Pentru cei care nu au studii superioare, angajatorii au scos în piaţă, de la începutul anului şi până acum, peste 150.000 de job-uri pe eJobs.ro. Acestora li se adaugă alte 13.000 de joburi postate pe iajob.ro, platforma de locuri de muncă dedicată exclusiv candidaţilor care nu au studii superioare.

    Retailul rămâne, şi în acest caz, domeniul cu cele mai multe poziţii deschise, fiind, de altfel, un domeniu care angajează predominant candidaţi entry level, dar şi blue collar. Urmează call – center / BPO, servicii, industria alimentară, transport / logistică, turism şi producţie.

    Potrivit datelor Salario, comparatorul salarial al eJobs, pentru aceste domenii, mediile salariale nete, la nivel naţional, sunt următoarele: 4.500 de lei pentru retail, 4.000 de lei pentru call – center/ BPO, 4.500 de lei pentru servicii, 4.200 de lei pentru industria alimentară, 5.000 de lei pentru transport / logistică şi 4.000 de lei pentru turism şi pentru producţie.

    Cei mai căutaţi candidaţi fără studii superioare în această perioadă sunt mecanicii auto, instalatorii, lăcătuşii mecanici, lucrătorii comerciali, personalul pentru fast-fooduri, lucrătorii în depozite, manipulanţii marfă, lucrătorii în depozite, potrivit datelor iajob.ro. În cea mai mare parte a lor, aceste anunţuri cer, totuşi, diploma de bacalaureat, dar nu şi experienţă anterioară în domeniu sau pentru poziţia din anunţ.

    ramona.cornea@zf.ro

  • Blue chip-urile de la Bursa de Valori Bucureşti mizează pe emisiuni de obligaţiuni pentru investiţii şi refinanţări: Ce planuri au Electrica, Banca Transilvania, Digi şi Romgaz

    Profitând de interesul ridicat al investitorilor instituţionali, tot mai multe companii din indicele BET apelează la obligaţiuni pentru a-şi diversifica finanţarea. În ultima perioadă, Electrica (simbol bursier EL), Digi Communications (DIGI), Banca Transilvania (TLV) şi Romgaz (SNG) au lansat sau au anunţat că pregătesc emisiuni de sute de milioane de euro pentru investiţii strategice şi refinanţarea datoriilor existente.

    „Sunt oferte destinate instituţionalilor şi o componentă importantă este reprezentantă de străini. Aş spune că este o piaţă funcţională din punct de vedere al finanţării şi este un lucru îmbucurător; ne spune că există interes din partea investitorilor instituţionali, inclusiv la emisiunile de titluri de stat, cât şi faptul că există interes pentru piaţa românească şi instrumentele ei”, consideră Gabriel Aldea, CEO adjunct al casei de brokeraj Investimental.

    Electrica, cel mai puternic jucător din distribuţia şi furnizarea de energie, a listat în vară prima sa emisiune de obligaţiuni, în valoare de 500 mil. euro, cea mai mare emisiune verde corporativă din România. Titlurile, scadente în 2030 şi cu dobândă de 4,375%, au fost suprasubscrise de 12 ori. Fondurile vor finanţa proiecte verzi, inclusiv investiţii în infrastructura energetică durabilă, în contextul în care societatea pregăteşte achiziţii de 1 mld. euro pentru perioada 2025-2027.

    „Am văzut că Electrica s-a finanţat în iulie şi a fost un interes foarte mare. Este îmbucurător că societăţile mari reuşesc să se finanţeze prin intermediul bursei şi să obţină dobânzi mai bune decât cele ale statului”, adaugă Gabriel Aldea.

    Zilele trecute, producătorul şi furnizorul de gaze naturale Romgaz – companie de stat – a primit aprobarea acţionarilor pentru lansarea unei noi emisiuni de obligaţiuni corporative, cu o valoare între 500 şi 750 mil. euro, în cadrul programului internaţional EMTN, prin care compania poate atrage până la 1,5 mld. euro.

    Titlurile, cu maturitate de 5-7 ani, vor fi listate pe bursele din Luxemburg şi/sau Bucureşti, iar fondurile vor finanţa investiţii strategice, inclusiv proiectul Neptun Deep. Anul trecut, emitentul a atras fonduri la o dobândă anuală de circa 4,8%, printr-o emisiune suprasubscrisă masiv, pentru care cererea investitorilor a ajuns la aproape 6 mld. euro.

    Anterior, Banca Transilvania – cea mai mare instituţie de credit din România – a listat la BVB prima sa emisiuni de obligaţiuni în lei, scadente în 2032, cu o dobândă anuală de 8,8% şi în valoare totală de 1,5 mld. lei. Fondurile atrase vor fi folosite pentru creşterea creditării către companii şi populaţie şi pentru consolidarea capitalului băncii, susţinând activitatea de finanţare pe termen lung.

    O altă companie care se uită la finanţare prin obligaţiuni este Digi Communications, care pregăteşte o emisiune de titluri garantate majorată la 600 mil. euro, de la 500 mil. euro. Bondurile, cu scadenţa în 2031 şi dobândă anuală de 4,625%, urmează să fie listate pe Euronext Dublin şi vor finanţa refinanţarea datoriilor şi alte nevoi corporative.

     

  • Urmează sezonul de raportări financiare trimestriale: OMV Petrom dă startul pe 29 octombrie, urmat de BRD, TeraPlast, Fondul Proprietatea şi One United Properties

    ♦ Din nou, majoritatea raportărilor vor fi aglomerate în câteva zile: între 10 şi 14 noiembrie sunt aşteptate să raporteze 11 emitenţi

     

    OMV Petrom (simbol bursier SNP), unicul pro­du­cător local de petrol şi gaze, va fi prima companie inclusă în indicele de referinţă BET care îşi va publica situaţiile financiare aferente primelor nouă luni din an. Sezonul raportărilor trimestriale debutează pe 29 octombrie şi, în urma lui, investitorii îşi vor putea face o idee mai clară asupra dividendelor pe care urmează să le distribuie anul viitor companiile din prima ligă bursieră de la Bucureşti din profiturile înregistrate în 2025.

    „Trebuie să ne uităm în spate şi să luăm în calcul modul în care măsurile de austeritate afectează economia. Ce pot spune uitându-mă la T1 şi T2 este că au fost nişte ameliorări în sectorul de energie şi poate le vom vedea în continuare. Zona de utilităţi este pe val, cu rezultate foarte bune (…) Industria bancară a avut evoluţii mixte”, spune Gabi Aldea, CEO adjunct al casei de brokeraj Investimental.

    Pe 30 octombrie, vor „ieşi la tablă” producătorul de materiale de construcţii TeraPlast Bistriţa (TRP) şi BRD – Groupe Société Générale (BRD), a patra bancă de pe piaţa locală în funcţie de active. Patru zile mai târziu vine rândul Fondului Proprietatea (FP) şi al dezvoltatorului imobiliar One United Properties (ONE).

    Banca Transilvania (TLV), cea mai mare instituţie de credit din România, este aşteaptă pe 10 noiembrie, iar producătorul de medicamente Antibiotice Iaşi (ATB) şi compania de distribuţie şi logistică Aquila Part Prod (AQ) vor raporta pe 13 noiembrie.

     

     

    Cea mai aglomerată zi va fi pe 14 noiembrie, când îşi vor anunţa rezultatele financiare următoarele societăţi: producătorul de energie electrică verde Hidroelectrica (H2O), operatorul de servicii medicale private MedLife (M), producătorul de vinuri Purcari (WINE), operatorul de telecomunicaţii Digi Communications (DIGI), operatorii sistemelor naţionale de transport de energie Transgaz (TGN) şi Transelectrica (TEL), producătorul şi furnizorul de gaze naturale Romgaz (SNG) şi Nuclearelectrica (SNN), singurul producător local de energie nucleară.

    „Companiile care ţin de consumatorul final – Sphera, Purcari, Aquila – pot fi afectate de un consum ceva mai mic în T3. Am văzut încă de la finalul primului semestru nişte rezultate mai slabe pe aceste societăţi”, mai spune Gabi Aldea.

    Sphera Franchise Group (SFG), operator în sistem de franciză al restaurantelor KFC, Pizza Hut şi Taco Bell, va raporta pe 17 noiembrie, iar furnizorul de energie Premier Energy (PE) pe 25 noiembrie. Peste trei zile, investitorii vor putea analiza rezultatele financiare ale transportatorului dunărean de mărfuri Transport Trade Services (TTS) şi ale companiei Electrica (EL), cel mai puternic jucător din distribuţia şi furnizarea de energie.

    „Noi facem un raport pe companiile din BETPlus şi BETAeRO; la jumătatea anului, până în 40% din companiile din universul acesta pe care îl analizăm au depăşit profitul de anul trecut, deci aproape 60% au avut rezultate mai slabe, ceea ce arată totuşi că este un mediu economic destul de complicat pentru companii anul acesta”, continuă reprezentantul Investimental.

    Totuşi, indicele BET a crescut puternic după alegerile prezidenţiale din luna mai şi a încheiat primele nouă luni din an cu un avans de 27,6%, iar acum se află la un maxim istoric de peste 22.000 de puncte, în urcare cu 34% în 2025. Prin indicele dividendelor BET-TR, avansul ajunge la 41%. „Însă evoluţia este foarte mult influenţată de componenţa indicelui din energie, utilităţi şi sectorul bancar, la care se adaugă proiectul Neptun Deep, care a schimbat percepţia vizavi de câteva companii mari din BET”, adaugă Gabi Aldea.

     

  • Mobexpert a deschis un magazin în Braşov, cel mai mare din Transilvania, în zona comercială Coresi. Magazinul are 10.000 mp, iar faţada are cel mai mare ecran LED din sud-estul Europei. Dan Şucu, proprietar: Ducem mai departe visul de a crea şi produce în România

    Mobexpert, unul dintre cei mai mari retaileri şi producători de mobilă din România, a inaugurat la Braşov cel mai mare magazin de mobilier şi decoraţiuni din Transilvania,

    ”Când am deschis magazinul din Pallady, am spus că e cel mai frumos magazin de pe pământ, dar ştiam că urmează Braşovul şi va fi chiar mai frumos. Reuşim să ducem la bun sfârşit un vis: de a crea şi a produce în România. Am început visul în 1993, eram 3-4 oameni, s-au adăugat încă 1.000 de colegi, cu visele lor, încă 1.000 şi tot aşa. Sunt extrem de norocos să am alături 2.500 de colegi care mă ajută să ducem mai departe visul de a crea şi produce în România.” a spus Dan Şucu, proprietarul Mobexpert, în cadrul evenimentului de deschidere a magazinului din Braşov.

    Noul spaţiu are o suprafaţă de 10.000 mp, dintre care 3.000 mp sunt dedicaţi exclusiv zonei de Outlet. De asemenea, mai are o zonă HoReCa, dar şi o faţadă spectaculoasă, cu cel mai mare ecran LED din sud-estul Europei.

    Este a treia deschidere de magazin pentru Mobexpert în 2025, după Bucureşti (Pallady) şi Cluj. Sub sigla brandului mai sunt magazine de mari dimensiuni în Bucureşti, în Pipera, Băneasa şi Pallady.

    Grupul Mobexpert este o companie 100% românească, prezentă de peste 30 de ani pe piaţa din România. Compania este deţinută de Dan Şucu.

    Mobexpert are o reţea de 27 de hipermagazine şi magazine de dimensiuni mai mici, precum şi un magazin online. Grupul Mobexpert are 2.100 de angajaţi şi o cifră de afaceri anuală de aproximativ 261 milioane euro.

    Grupul Mobexpert deţine, de asemenea, mai multe fabrici de mobilă care produc pentru piaţa românească şi pentru export. În prezent, mai mult de două treimi din mobilierul vândut este proiectat şi fabricat în România.

    Sub umbrela brandului românesc de mobilier şi decoraţiuni intra şi 10 magazine Mobexpert Outlet dedicate ofertelor speciale, situate în Bucureşti (în zonele Pipera, Pantelimon, Militari), Suceava, Constanţa, Braşov, Sibiu, Piteşti, Timişoara şi Oradea.

  • Dezvoltatorul de real estate Nusco Imobiliara se pregăteşte de listarea unor obligaţiuni de 25 mil. lei pe piaţa AeRO a Bursei de Valori Bucureşti

    Dezvoltatorul imobiliar Nusco, prezent pe piaţa românească din 1997, va lista pe 28 octombrie, pe Sistemul Multilateral de Tranzacţionare al Bursei de Valori Bucureşti, prima emisiune de obligaţiuni corporative, garantate, în valoare totală de 25 milioane de lei.

    În cadrul evenimentului de marţea viitoare vor vorbi Michele Nusco, CEO Nusco Imobiliara, Ileana Botez, head of listing, BVB, şi Ovidiu Dumitrescu, CEO adjunct al societăţii de brokeraj BRK Financial Group.

    Nusco a declarat recent că se află în proces de livrare a primelor trei blocuri din cele şapte din faza a doua a Nusco City, urmând ca până în iunie anul viitor să finalizeze întreaga fază.

    În primăvară, compania a încheiat un acord de finanţare de 64,4 milioane euro cu Banca Transilvania pentru dezvolta­rea celei de-a doua faze a proiectului Nusco City, pe locul fostei platforme Pipera.

     

  • Analiză Storia: În ultimii 6 ani, preţurile apartamentelor s-au dublat în Braşov şi Sibiu, iar în Bucureşti s-au scumpit cu 70%

    Preţurile medii ale apartamentelor din Braşov şi Sibiu s-au dublat în perioada septembrie 2019 – septembrie 2025, în timp ce apartamentele din Bucureşti s-au scumpit cu 70%, potrivit unei analize realizate de Storia – cea mai vizitată platformă imobiliară din România. Dintre marile oraşe, cel mai lent ritm de creştere a fost în Timişoara, unde preţurile s-au majorat cu 53%.

    Preţurile medii la apartamente au crescut în ultimii 6 ani în toate marile oraşe ale României, însă creşterile nu au fost uniforme la nivel naţional, întrucât variaţiile au depins atât de evoluţia economiei României, cât şi de o serie de factori locali. Datele analizate provin din anunţurile de vânzare de apartamente publicate pe platforma imobiliară Storia, între septembrie 2019 şi septembrie 2025. Analiza a luat în calcul atât apartamentele noi, cât şi apartamentele de pe piaţa secundară, cu una, două, trei sau patru camere. În perioada septembrie 2019 – septembrie 2022, datele analizate arată că preţurile medii la apartamente au crescut cel mai mult în Braşov, de la 1.083 la 1.650 de euro pe metru pătrat, corespunzător unei majorări cu 52%.

    Creşteri majore s-au înregistrat şi în Cluj-Napoca, Sibiu şi Arad, toate cu peste 45%, în timp ce în Oradea creşterea a fost cu aproape 37%, iar în Craiova cu aproape 32%. În acest interval de 3 ani, Bucureşti a raportat o creştere cu 30% a preţului mediu, de la 1.187 la 1.548 de euro pe metru pătrat. În schimb, doar trei dintre marile oraşe ale României au înregistrat creşteri de sub 30%: Iaşi (29%), Constanţa (28%) şi Timişoara (20%).

    Perioada septembrie 2019 – septembrie 2022 a fost marcată în special de pandemia de Covid-19, care a adus numeroase restricţii de călătorie şi a generat schimbări majore pentru cumpărătorii de locuinţe. „Introducerea conceptului de telemuncă începând din martie 2020 în numeroase domenii de activitate în care acest lucru a fost posibil a determinat populaţia să acorde o atenţie mai mare confortului din propria locuinţă. Pe de o parte, unele familii au decis atunci să se mute în locuinţe mai spaţioase pentru a putea amenaja un spaţiu dedicat muncii, în timp ce alte familii au preferat inclusiv să se mute de la apartamentele din oraşe în case situate preponderent la periferia marilor oraşe, pentru a beneficia de curte şi mai mult spaţiu verde”, a declarat Monica Dudău, Head of Marketing Real Estate Europe, OLX Group (Storia şi OLX Imobiliare în RO).

    Septembrie 2022 – Septembrie 2025: Constanţa şi Sibiu, în topul creşterilor

    Ulterior, perioada septembrie 2022 – septembrie 2025 a adus din nou creşteri în toate marile oraşe ale României. Şi de această dată creşterile au fost neuniforme, iar în unele oraşe creşterile procentuale au fost mai mari comparativ cu perioada anterioară de 3 ani.

    Bucureşti este singurul oraş dintre cele analizate în care creşterea procentuală din perioada septembrie 2022 – septembrie 2025 a fost similară cu cea din perioada septembrie 2019 – septembrie 2022. Astfel, preţurile au crescut cu 30% în Capitală în ultimii 3 ani, de la 1.548 euro la 2.017 euro pe metru pătrat. Pe de altă parte, în ultimii trei ani, preţurile la apartamente au crescut cel mai mult în două dintre principalele oraşe turistice ale României: Constanţa (+43%) şi Sibiu (+40%). Astfel, în septembrie 2025, preţul mediu din Constanţa a ajuns la 2.257 de euro pe metru pătrat, ceea ce plasează oraşul pe locul al doilea la nivel naţional, după Cluj-Napoca. Oraşul de la malul mării a depăşit Braşovul (2.203 euro pe metru pătrat) şi chiar Bucureştiul (2.017 euro pe metru pătrat), care ocupă în prezent locurile trei şi patru în clasament. Creşteri majore s-au înregistrat şi în Craiova, Oradea (fiecare 38%) şi Iaşi (+35%), în timp ce în Braşov preţurile au crescut cu 34%, până la o medie de 2.203 euro pe metru pătrat în septembrie 2025. Cluj-Napoca este în continuare cel mai scump oraş din România din perspectivă imobiliară, cu o creştere medie cu 32% pentru ultimii trei ani, până la 3.175 de euro pe metru pătrat. La polul opus, cele mai mici creşteri procentuale dintre cele 10 oraşe analizate s-au înregistrat în Timişoara (+28%) şi Arad (+24%). Din punct de vedere economic, perioada septembrie 2022 – septembrie 2025 a fost marcată în special de creşterea inflaţiei şi a dobânzilor la credite. Pe de o parte, inflaţia anuală a atins un maxim de 17% în noiembrie 2022 înainte de a scădea ulterior treptat sub pragul de 10% după septembrie 2023, pentru ca începând din iunie 2025 să crească din nou aproape de 10%.

    În contextul inflaţiei ridicate, Banca Naţională a României (BNR) a majorat dobânda de politică monetară, ceea ce a condus implicit la creşterea indicelui IRCC, luat în calcul la stabilirea dobânzilor pentru creditele ipotecare. Astfel, dacă până în vara anului 2022 IRCC a fost mai mic de 2%, din 2023 şi până în prezent acest indice a fost mereu aproape de pragul de 6%, care chiar a fost depăşit în octombrie 2025. De asemenea, merită menţionat că în această perioadă de trei ani, oraşe precum Sibiu, Braşov şi Constanţa au avut parte de o creştere accelerată a turismului, dar şi de un interes tot mai mare din partea persoanelor care au ales să se relocheze în aceste zone, pe fondul dorinţei de a trăi într-un mediu cu acces la natură. De altfel, aceasta este una dintre explicaţiile pentru care cele trei oraşe se află în topul creşterilor de preţuri la imobiliare, întrucât o parte dintre achiziţiile de locuinţe au fost făcute fie în scop investiţional (pentru închiriere pe termen scurt), fie pentru relocare permanentă.

    Septembrie 2019 – Septembrie 2025: Preţurile s-au dublat în Braşov şi Sibiu

    În ansamblu, pe parcursul ultimilor 6 ani marcaţi de pandemie şi inflaţie ridicată, preţurile la apartamentele din Braşov şi Sibiu au crescut de peste două ori, cu mai bine de 103%, ajungând în luna septembrie 2025 la 2.203 euro şi, respectiv, 1.921 de euro pe metru pătrat. În calitate de cel mai scump oraş din România, Cluj-Napoca este în top 3 şi la creşterea procentuală pe ultimii 6 ani, cu o majorare medie de 93%, în timp ce în Oradea preţurile medii au crescut cu 88%, la 1.884 euro pe metru pătrat în septembrie 2025. Alte două oraşe mai mici din România au înregistrat, de asemenea, creşteri cu peste 80% a preţurilor medii (Craiova cu 82% şi Arad cu 81%), în timp ce în Iaşi creşterea a fost cu 73%.

    În Bucureşti, creşterea medie a preţurilor a fost de 70%, la 2.017 euro pe metru pătrat în septembrie 2025, iar singurul oraş dintre cele analizate cu o creştere mai mică decât cea din capitală este Timişoara. În oraşul din vestul României, creşterea a fost cu 53%, la 1.891 de euro pe metru pătrat.

    Preţurile au crescut în aproape acelaşi ritm cu salariul mediu net

    Raportat la numărul de anunţuri publicate pe platforma Storia în fiecare dintre cele 10 oraşe analizate, preţul mediu ponderat al apartamentelor din România a crescut cu 34% între septembrie 2019 şi septembrie 2022, de la 1.232 de euro la 1.648 de euro pe metru pătrat. Ulterior, preţul mediu ponderat a crescut cu 29% între septembrie 2022 şi septembrie 2025, până la 2.131 de euro pe metru pătrat. Cumulat, între septembrie 2019 şi septembrie 2025, preţul mediu ponderat al apartamentelor din cele 10 oraşe analizate a crescut cu 73%. În acelaşi timp, potrivit datelor lunare publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS), în perioada septembrie 2019 – septembrie 2025 inflaţia cumulată a fost de 48%. Cu alte cuvinte, preţul mediu ponderat la apartamente a crescut într-un ritm mai alert comparativ cu inflaţia pe parcursul ultimilor 6 ani. Pe de altă parte, datele INS arată că salariul mediu net la nivel naţional a crescut cu 75% în perioada septembrie 2019 – august 2025 (n.r – pentru septembrie 2025 datele nu sunt încă disponibile), de la 3.082 lei în septembrie 2019 la 5.387 lei în august 2025.

    Astfel, salariul mediu net în România a crescut într-un ritm foarte apropiat de creşterea cu 73% a preţului mediu ponderat al unui apartament într-unul dintre cele 10 oraşe incluse în analiză.

    Preţurile cresc mai repede în România, dar sunt mai mici decât în Europa Centrală şi de Est

    Comparativ cu capitalele europene din regiunea geografică a României, preţurile la apartamente au crescut mai mult din punct de vedere procentual, însă rămân semnificativ mai mici în termeni nominali.

    Astfel, potrivit celor mai recente rapoarte anuale Property Index realizate de Deloitte, în intervalul de 5 ani dintre 2019 şi 2024 preţurile la apartamentele noi din capitalele din regiunea României au înregistrat creşteri cuprinse între 32% în Viena (de la 4.868 la 6.432 de euro pe metru pătrat) şi 83% în Budapesta (de la 2.107 la 3.863 euro pe metru pătrat).

    În acelaşi timp, toate cele şase capitale europene din regiune (Budapesta, Bratislava, Viena, Praga, Varşovia şi Zagreb) au preţuri semnificativ mai mari la apartamente comparativ cu Bucureşti. De exemplu, comparativ cu preţul unui metru pătrat din Bucureşti, apartamentele din Viena şi Praga sunt de peste trei ori mai scumpe, iar cele din Budapesta, Bratislava şi Varşovia sunt de aproape două ori mai scumpe.

    Storia e cea mai vizitată platformă imobiliară din România şi totodată platforma cu cele mai multe anunţuri de vânzare şi închiriere din ţară, care îşi propune să aducă mai multă claritate pe piaţa imobiliară. E locul unde mii de proprietari, agenţi imobiliari şi dezvoltatori îşi prezintă ofertele. Storia îşi propune să îi sprijine pe cei care caută locuinţa potrivită, oferind instrumente şi informaţii valoroase despre piaţa imobiliară, cu scopul de a-i ajuta să ia decizii informate. În 2022, Storia a lansat un instrument care analizează calitatea vieţii în cartierele din România. Indexul Storia (iniţial T.R.A.I.) oferă un scor de la 0 la 100 pentru fiecare cartier, pe baza a 17 criterii importante pentru români. Acestea includ atât date obiective – precum traficul, calitatea aerului sau preţul locuinţelor – cât şi percepţii subiective, colectate printr-un studiu aflat în desfăşurare, la care au răspuns peste 100.000 de persoane. Printre aspectele evaluate se numără siguranţa, curăţenia, liniştea sau accesul la piste de biciclete. Scopul este ca oamenii să aibă o imagine mai clară asupra cartierelor în care trăiesc sau în care se gândesc să se mute.

     

     

     

     

  • „Gazul românesc este de astăzi mai preţios”: Acţiunile Romgaz cresc cu 5% la noi maxime istorice, la fel şi Petrom, după lovitura lui Trump la adresa Rusiei. Toată Bursa de la Bucureşti, pe verde

    Acţiunile Romgaz (SNG) şi Petrom (SNP) au atins joi noi maxime istorice, după ce administraţia Donald Trump a anunţat sancţiuni împotriva giganţilor energetici ruşi Lukoil şi Rosneft, măsură care a declanşat o reacţie imediată pe pieţele de energie şi de capital.

    Acţiunile Romgaz s-au apreciat cu 5% la ora 11:00, până la 9,7 lei, ceea ce înseamnă un plus de peste 2 miliarde de lei la capitalizarea companiei de stat, în timp ce acţiunile Petrom au urcat cu 2%, marcând la rândul lor un nou record istoric. În ansamblu, întreaga bursă de la Bucureşti este pe verde, cu un plus de 1,2%, investitorii anticipând o creştere a valorii resurselor energetice locale.

    „Gazul românesc este de astăzi mai preţios” — aceasta pare a fi concluzia investitorilor care au împins acţiunile Romgaz şi Petrom la maxime istorice, pe fondul tensiunilor geopolitice şi al aşteptărilor privind scumpirea petrolului şi gazelor.

    Sancţiunile impuse de Washington vizează direct cele mai mari două companii petroliere din Rusia, considerate esenţiale pentru finanţarea bugetului Kremlinului. Potrivit secretarului Trezoreriei SUA, Scott Bessent, scopul măsurii este „degradarea maşinii de război a Rusiei”, într-o acţiune menită să accelereze sfârşitul conflictului din Ucraina.

    „Ce vedem e o creştere pe Petrom, Romgaz, ce poate avea în spate ştirea cu privire la sancţiunile pe companiile ruseşti”, spune Costin Brumă, broker al Swiss Capital, cel mai mare intermediar local. „Au crescut şi în regiune companiile de petrol şi gaze”, spune el, amintind şi de creşterea petrolului cu 4%.”

    Donald Trump a anunţat sancţiunile într-un ton ferm şi a anulat în acelaşi timp summitul planificat cu Vladimir Putin, invocând „lipsa de progres” în relaţia cu Moscova. Este prima dată când administraţia Trump loveşte direct companiile petroliere ruseşti, după ce, în mandatul precedent, Washingtonul evitase măsuri care ar fi putut împinge preţul petrolului la cote mai ridicate.

    Pe pieţele internaţionale, reacţia a fost imediată: cotaţiile petrolului Brent au crescut cu peste 3%, până la 64,5 dolari barilul, iar analiştii estimează că sancţiunile vor reduce livrările ruseşti şi vor pune presiune suplimentară pe preţuri.

  • Dr. Nicolae Gică, Manager, Spitalul Filantropia Bucureşti: Dacă pacientul vine pentru o consultaţie, dar trebuie să facă şi ecografie, ajunge să facă 2-3 drumuri la spital, în zile diferite. Trebuie schimbate contractele cu CNAS

    Spitalul Filantropia din Bucureşti va finaliza în acest an digitalizarea şi modernizarea zonei de ambulator, iar anul viitor vor începe lucrările la un corp nou, pentru neonatologie, a declarat Dr. Nicolae Gică, Manager, Spitalul Filantropia Bucureşti în cadrul conferinţei ZF Health&Pharma 2025.

    ”În noua aripă vor fi alocate şi paturi noi. Noi am vrea un spital complet nou, în aceeaşi locaţie, care să adune mai multe secţii din spitalul actual, care este o clădire istorică”.

    La Spitalul Filantropia au loc jumătate din naşterile înregistrate în Bucureşti, din sistemul public, respectiv circa 5000 de naşteri pe an. Problema cu care se confruntă însă unitatea este supraaglomerarea, în condiţiile în care, pe lângă pacientele din Capitală, aici vin şi multe femei din alte oraşe.

    ”Avem 200 şi un pic de paturi care acomodează jumătate din naşterile din Bucureşti. Este foarte aglomerat. Sunt şi multe femei care vin din alte judeţe, chiar dacă şi acolo sunt spitale unde ar putea să nască, chiar spitale judeţene, universitare. Dar preferă să nască în Bucureşti. Deşi şi în oraşul lor sunt medici”.

    Prin urmare, Filantropia ajunge şi la rate de ocupare de 124% pe secţia de neonatologie. În termeni financiari, aceasta înseamnă pierderi pentru spital, în condiţiile în care spitalizarea peste numărul de paturi nu este decontată de CNAS suplimentar.

    ”De-a lungul timpului, noi am pierdut bani din contractele cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate pentru că primeam pentru doi pacienţi cât pentru unu”.

    O altă problemă pe care o semnalează managerul spitalului este legată de serviciile de ambulator, unde medicii au contract cu CNAS pe anumite intervale orare, ceea ce crează probleme de logistică inclusiv pentru pacienţi.

    ”Dacă pacientul vine pentru o consultaţie, dar trebuie să facă şi ecografie, ajunge să facă 2-3 drumuri la spital, în zile diferite, pentru a avea acces la servicii decontate. Trebuie să schimbăm asta. Să avem contract cu CNAS pe ambulator, dar nu pe anumite intervale orare”. În opinia managerului, spitalele trebuie să aibă mai multă libertate de a-şi face managementul propriu, inclusiv în negocierile cu CNAS. ”E important ca un pacient să nu fie cărat pe drumuri pentru diferite investigaţii, să poată face tot în aceeaşi zi”.

    Dincolo de provocările cu care se confruntă, dr. Nicolae Gică spune că lucrurile s-au schimbat în ultimii ani în sistemul de sănătate şi atunci când evaluăm situaţia ar trebui să ţinem cont şi de unde am plecat, unde eram noi de exemplu în 2010-2015 şi unde erau ţările din Vest. ”Nimic nu se poate schimba peste zi”.

     Spitalul Clinic Filantropia este cea mai veche clinică de obstetrica şi ginecologie din România, înfiinţată în anul 1813.

     Istoria spitalului Filantropia este legata de numele Dr Constantin Caracas. Român macedonean, absolvent al Universităţii din Viena, Dr Caracas se reîntorce în 1811 la Bucureşti şi începe să practice medicina alături de tatăl său, Dr. Dimitrie Caracas. 
    Constantin Caracas, în calitatea sa de medic al oraşului, a iniţiat şi organizat construirea Spitalului Filantropia. Cronologic al treilea spital al Bucureştiului, după Colţea şi Pantelimon, Spitalul Filantropia s-a numit iniţial Spitalul Mavrogheni, sau al Iubirii de oameni, sau al Filantropiei.

     

  • Consiliul Concurenţei a sancţionat 4 companii cu amenzi în valoare totală de 2,31 milioane lei pentru trucarea unor licitaţii publice organizate de Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere

    Consiliul Concurenţei a sancţionat companiile Tredeco Holding SRL, Trecon Logistic SRL, Data Capture SRL şi Geo Drumuri Banat SRL cu amenzi în valoare totală de 2,31 milioane lei (aproximativ 466.000 euro) pentru trucarea unor licitaţii publice organizate de Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere SA (CNAIR) prin DRDP Braşov, DRDP Bucureşti, DRDP Constanţa şi DRDP Timişoara.

    Amenzile au fost aplicate astfel:

    • Trecon Logistic SRL, Arad: 187.718,84 lei

    • Tredeco Holding SRL, Arad: 1.790.037,69 lei

    • Data Capture SRL, Arad: 229.624,31 lei

    • Geo Drumuri Banat SRL, Caraş-Severin: 110.515,20 lei.

    Autoritatea de concurenţă a constatat, în urma unei investigaţii, că cele patru companii şi-au coordonat comportamentul în cadrul a şapte proceduri de achiziţie publică pentru lucrări de întreţinere curentă a reţelei de drumuri naţionale şi autostrăzi aflate în administrarea CNAIR, prin DRDP Braşov, DRDP Bucureşti, DRDP Constanţa şi DRDP Timişoara.

    Practic, companiile au depus ofertele în urma unui schimb de informaţii sensibile din punct de vedere concurenţial, strategia fiind de a-şi împărţi piaţa.

    Această strategie a condus la restricţionarea concurenţei pe piaţa lucrărilor de întreţinere curentă a reţelei de drumuri naţionale şi autostrăzi.

    Deciziile Consiliului Concurenţei sunt executorii, iar amenzile aplicate reprezintă venituri la bugetul de stat.

    Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) pune în aplicare decizia de sancţionare a autorităţii de concurenţă şi execută amenzile. 

  • Maximele indicilor bursieri atrag noi investitori în fondurile de acţiuni, spune un administrator de active: Totuşi, o expansiune reală a industriei necesită fluxuri noi de capital şi extinderea bazei de retail

    Noile recorduri bifate de indicele bursier BET au readus în prim-plan fondurile cu plasamente în acţiuni, însă pe măsură ce performanţa Bursei de la Bucureşti sporeşte optimismul investitorilor aflaţi deja în piaţă şi atrage, punctual, capital nou, lichiditatea scăzută şi concentrarea pe câteva sectoare majore limitează creşterea industriei de administrare a activelor, spune Liviu Arnăutu, preşedinte al Atlas Asset Management.

    „Performanţa BVB consolidează clar încrederea investitorilor existenţi şi atrage alţii noi către fondurile de acţiuni româneşti, în special. Maximele istorice atinse în trecut au adus o doză de optimism în piaţă. Totuşi, creşterea s-a produs pe o lichiditate redusă, ceea ce limitează, zic eu, impactul pozitiv asupra industriei fondurilor”, consideră el.

    Fondurile deschise din România au înregistrat intrări nete de 585 mil. lei în luna august, cea mai lichidă lună pentru piaţa principală de acţiuni a BVB de anul acesta. Cele mai mari aporturi au vizat fondurile de obligaţiuni şi instrumente cu venit fix (232 mil. lei) şi cele de acţiuni (175 mil. lei), conform celor mai recente date ale Asociaţiei Administratorilor de Fonduri (AAF).

    Sume semnificative au atras şi fondurile diversificate (92mil. lei), precum şi cele din categoria „alte fonduri” (87 mil. lei), în timp ce singura categorie cu ieşiri nete a fost cea a fondurilor de randament absolut (1 mil. lei pe minus).

    „Avem o concentrare puternică în câteva companii mari din energie şi domeniul financiar care nu reflectă întreaga economie. Pentru o expansiune reală a industriei este nevoie de fluxuri noi de capital şi de o extindere a bazei de retail. Asta se face în timp, cu educaţie, efort, multe acţiuni de marketing şi ar trebui să ne ajute şi contextul economic”, continuă reprezentantul companiei de gestionare a investiţiilor.

    Administratorii de fonduri din România aveau împreună active de 31,1 mld. lei la finale lunii august, în creştere de la 25,6 mld. lei în august 2024, 18,7 mld. lei în august 2023, 18,9 mld. lei în august 2022, 25,8 mld. lei în august 2021 şi 20,7 mld. lei în august 2020. În ultimul timp, spune Arnăutu, fondurile de acţiuni au revenit treptat în atenţia investitorilor odată cu creşterea indicelui BET la noi maxime.

    „Însă volumele nu sunt extraordinare şi cred că au la bază scăderea nivelului de încredere a consumatorilor pe fondul planului guvernamental de ajustare bugetară şi creşterii preţurilor în sectorul energetic”, adaugă reprezentantul Atlas AM.