Tag: boala

  • În sfârşit: După trei decenii omenirea are leacul pentru boala catastrofală care omoară peste 500.000 de persoane pe an

    După mai mult de trei decenii de muncă şi investiţii de aproape 1 miliard de dolari, GlaxoSmithKline şi partenerii săi sunt pregătiţi să lanseze un vaccine pentru malarie, boala care se contactează de la ţânţari şi omoară aproape jumătate de milion de persoane în fiecare an, potrivit Bloomberg.

    Vaccinul este dezvoltat împreună cu organizaţia non-profit PATH, iar anunţul acesta marchează un moment de referinţă în lupta omenirii cu boala. Însă, varianta actuală este un pionier în piaţa farma şi încă departe de a avea success în toate cazurile de utilizare.

    Până acum, testele arată că a vindecat patru din zece cazuri în timpul testelor la care au participat copii infectaţi.bani 

    Luna aceasta, companiile GlaxoSmithKline şi partenerii săi dau startul unui program pilot în Africa pentru a duce acest vaccin la scară largă, ceea ce are potenţialul de a salva zeci de mii de copii, potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.

    Cititi articolul integral aici 

  • O ţară de oameni deprimaţi şi descurajaţi. ”Boala secolului” face ravagii printre români

    Statisticile de specialitate arată că depresia este cea mai frecventă afecţiune mentală. În România, datele arată că 20% dintre oameni se confruntă cu tulburări psihice, iar dintre aceştia jumătate sunt depresivi. În acest moment, depresia este a patra maladie ca răspândire pe glob, fiind deja denumită “boala secolului”.

    Un studiu al Ligii Române de Sănătate Mintală arată că în ţara noastră depresia este mai frecventă decât diabetul. La nivel mondial există între 120-200 de milioane de persoane care suferă de aceasta boală, ceea ce reprezintă aproximativ 3% din populaţia de pe glob, conform estimărilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS). Potrivit psihiatrilor, această boală afectează în egală măsură copiii, adolescenţii, adulţii şi bătrânii, indiferent de nivelul de educaţie pe care îl au sau de clasa socială din care fac parte.

    Tulburările duc la suicid

    Psihiatrii spun că depresia este catalogată drept a treia cauză de sinucidere în rândul persoanelor de orice vârstă. Potrivit specialiştilor, această afecţiune împiedică persoana să mai simtă succesul, bucuria sau relaxarea. Individul devine excesiv de exigent cu sine şi ajunge să se autoanalizeze cu multă severitate, ajungând până la intransigenţă. Specifice în cazul depresiei, pe lângă sentimentele de inutilitate şi culpabilitate, sunt gândurile iraţionale care amplifică suferinţa şi împing către suicid. Tot ce este negativ sau mai dificil în viaţa omului este amplificat, în comparaţie cu tot ceea ce este bun, explică experţii. în aceste condiţii, individul nu mai poate gândi pentru el însusi, depresia fiind cea care preia controlul şi “gândeşte” pentru el, scrie www.gazetaromaneasca.ro

     

  • În sfârşit: După trei decenii omenirea are leacul pentru boala catastrofală care omoară peste 500.000 de persoane pe an

    După mai mult de trei decenii de muncă şi investiţii de aproape 1 miliard de dolari, GlaxoSmithKline şi partenerii săi sunt pregătiţi să lanseze un vaccine pentru malarie, boala care se contactează de la ţânţari şi omoară aproape jumătate de milion de persoane în fiecare an, potrivit Bloomberg.

    Vaccinul este dezvoltat împreună cu organizaţia non-profit PATH, iar anunţul acesta marchează un moment de referinţă în lupta omenirii cu boala. Însă, varianta actuală este un pionier în piaţa farma şi încă departe de a avea success în toate cazurile de utilizare.

    Până acum, testele arată că a vindecat patru din zece cazuri în timpul testelor la care au participat copii infectaţi.bani  

    Luna aceasta, companiile GlaxoSmithKline şi partenerii săi dau startul unui program pilot în Africa pentru a duce acest vaccin la scară largă, ceea ce are potenţialul de a salva zeci de mii de copii, potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.

    După ce numărul cazurilor a scăzut de la an la an, în ultima perioadă malaria pare că se întoarce. Pentru a avea totuşi un impact real, mai multe ţări ar trebi să participe cu bani pentru o acţiune de amploare.

    „Mobilizarea finanţării pentru aceste probleme majore şi pentru aceste soluţii care nu vor cunoaşte o oportunitate comercială în viitor reprezintă o provocare şi va deveni o provocare şi mai mare”, spune Thomas Breuer, chief medical officer, în cadrul diviziei de vaccinuri a Glaxo.

     

     

  • O nouă boală care pune stăpânire pe tot mai mulţi oameni. Toate marile companii caută o rezolvare şi sunt dispuse să investească MILIARDE în cercetare pentru a rezolva problema

    În ziua de azi, stresul şi problemele cotidiene au transformat somnul într-un adevărat lux.

    În Statele Unite, trei din zece persoane se confruntă cu insomnia ocazională, în vreme ce una din zece nu poate să doarmă trei nopţi pe săptămână.

    Fenomenul este unul care generează pierderi anuale de aproximativ 63 de miliarde de dolari.

    Vestea bună pentru cei care au probleme cu somnul, scriu cei de la Fast Company, este că trăim într-o eră în care toate marile companii caută o rezolvare – şi sunt dispuse să investească bani mulţi în cercetare.

    În urmă cu 10 ani, orice soluţie pentru insomnii avea de-a face cu pastilele; astăzi, pastilele se mai regăsesc în doar 65% din recomandările medicilor.

    Zeci sau sute de start-up-uri propun soluţii inovatoare, aşa cum ar fi pături speciale – unele care reglează temperatura pot ajunge, spre exemplu, şi la preţul de 250 de dolari.

    Soluţiile pentru cei care au probleme cu somnul au creat, în 2017, o piaţă de aproape 70 de miliarde de dolari; până în 2023, valoarea ar trebui să depăşească 101 miliarde de dolari.

    Este de aşteptat, prin urmare, ca tot mai multe companii să intre în cursa pentru produse ieftine şi eficiente; nu foarte ieftine, sigur, pentru că asta ar însemna profit mai mic, dar nici prea scumpe, pentru că oamenii au tendinţa, din păcate, de a considera insomniile ceva normal.
     

  • Singurătatea, una dintre cele mai periculoase boli ale secolului XXI. Există oameni care nu au vorbit cu o rudă sau cu un prieten de luni de zile

    Singurătatea e la fel de toxică ca şi consumul a 15 ţigarete pe zi, scriu cei de la Forumul Economic Mondial. Singurătatea a devenit o epidemie globală.
     
    Procentajul celor care locuiesc singuri este mai ridicat ca niciodată – jumătate din locuitorii Parisului şi două treimi din locuitorii din Stockholm trăiesc singuri. În Marea Britanie, jumătate din cei de peste 75 de ani trăiesc singuri; mulţi dintre ei nu au vorbit cu o rudă sau cu un prieten de luni de zile.
     
    În Statele Unite, numărul mediu de prieteni apropiaţi ai unei persoane a scăzut de la 3 la 2 din 1985 până în 2004; numărul celor fără prieteni apropiaţi s-a triplat.
     
    Un factor ar putea fi urbanizarea, care slăbeşte legăturile cu familia. Nu e clar cât de mult contribuie tehnologia la singurătate, dar oamenii petrec, în prezent, 24 de ore pe săptămână online.
     
    Singurătatea are şi un cost ridicat: în Marea Britanie, o persoană singură trebuie să plătească în jur de 6.000 de lire în plus pe an. La nivel global, costul singurătăţii s-a ridicat, în 2010, la 2,5 trilioane de dolari.
     
    În unele state au apărut programe şi iniţiative pentru a combate fenomenul: în Italia, studenţii se mută cu oameni în vârstă, ţinându-le companie şi reducându-şi astfel şi costurile de chirie. Marea Britanie a mers şi mai departe, creând Ministerul Singurătăţii. 
  • Cel mai mare jaf din istoria Marii Britanii, dat de pensionari. Mulţi au descris operaţiunea ca fiind „crima perfectă“

    Cu spargerea de la Hatton Garden, cartierul londonez al bijutierilor, o bandă de infractori trecuţi de mult de vârsta pensionării a intrat în istoria infracţionalităţii britanice şi a încins imaginaţia englezilor. Hoţii au sfidat bătrâneţea, boala, infirmităţile fizice, alarmele şi chiar Scotland Yard-ul pentru a-şi croi drum prin pereţi de beton şi oţel şi a fugi apoi cu o comoară evaluată la 20 de milioane de dolari, din care obiecte de cel puţin 15 milioane de dolari încă nu au fost găsite. Unul dintre membrii grupului este în continuare în libertate.

    Revista Vanity Fair face o incursiune în viaţa eroilor unui jaf care a fost descris ca o acţiune de proporţii epice, crima perfectă, opera unor foştisoldaţi de elită, „cea mai mare spargere din istoria Marii Britanii“.

    „A fost nevoie de o echipă diversă, de ingeniozitate şi de forţă brută“, specula la televizor reporterul BBC Declan Lawn la trei luni de la spargere. Este vorba de o acţiune prin care, în aprilie 2015, au fost golite seifurile subterane din Hatton Garden, cartierul londonez al bijutierilor şi centrul comerţului britanic cu diamante. Prada a fost scoasă afară cu containere mari de deşeuri mobile, atât de mulţi bani şi multe bijuterii şi alte obiecte de valoare au fost furate. Valoarea bunurilor furate a fost estimată atunci la 300 de milioane de dolari. Reporterul Lawn a demonstrat ce acrobaţii a trebuit, probabil, să facă spărgătorii, iar ziarele londoneze se întreceau să arate filmul desenat al jafului: spărgători robuşti în costume negre făcând lucruri supraomeneşti. Experţii insistau că eroii acţiunii erau poate străini antrenaţiîn stilul lupătorilor de elită din marina militară americană, probabil din faimoasa bandă de tâlhari „Panterele roz“, hoţi sârbi de diamante.

    Barry Phillips, un detectiv de la Scotland Yard ieşit la pensie, credea că a fost munca unei echipe foarte tehnice, unită în jurul unui strateg, care a finanţat jaful şişi-a ales oamenii, probabil din Marea Britanie. Fostul poliţist specula că niciun membru al echipei nu a fost lăsat să-şi cunoască colegii pentru a face imposibilă orice scurgere de informaţii privind identitatea lor.

    Hoţii cu siguranţă că şi-au împărţit prada astfel încât să fie uşor de transportat după ce au adus-o în „Abator“, bârlogul lor, în jargon. Poate că au scos bijuteriile din ţară îndesându-le în dosurile unor cai de curse, specula la BBC Dave Courtney, un fost gangster – cel puţinaşa se laudă el – devenit celebritate. Spărgatorii şi-au pierdut, la acel moment, urma prin Europa, unde au ajuns cu o şalupă rapidă. Mulţi descriau jaful ca fiind „crima perfectă“, de genul celor demne de filme cu Cary Grant şi GraceKelly (actorii au jucat în clasicul „To Catch a Thief“, în regia lui Alfred Hitchcock).

    Însă o lună mai târziu au început să curgă arestările, iar întreaga Anglie a rămas uluită. Viaţa la pensie este o pacoste. Nevasta ţi-a murit, cei mai mulţi dintre prieteni se ascund prin ţări străine, stau în închisoare sau zac în cimitir. Chiar şipoliţiştii de care ţi băteai joc odinoară au murit, s-au retras sau te-au uitat. În ziare citeşti de tineri care fac ceea ce făceai tu, iar singura ta distracţie care ţi-a rămas este să le faci zile fripte vecinilor. Aşa se simţea Brian Reader la vârsta de 76 de ani. „Nu-i mai rămăsese niciun prieten. Stătea în cafenea şi vorbea despre lucrurile de odinioară. Acum 40 de ani era hoţ“, povesteşte o cunoştinţă de-a lui Reader.

    Duncan Campbell, reporter cu vechime al The Guardian, l-a cunoscut pe Reader în urmă cu trei decenii. L-a descris ca fiind un om calm, care nu-şi face griji degeaba, chiar credul, încă prieten cu colegii de la şcoală, nimic din ceea ce ar putea trăda un om care trăieşte din înşelăciune.

    Cu toate acestea, aproape toată viaţa sa Reader a pus pe jar Scotland Yard-ul. A fost arestat pentru prima dată când avea 11 ani, pentru furt prin efracţie. Reader s-a alăturat apoi celebrei familii de infractori a lui Tommy Adams. Poveştile spun că a făcut parte din banda „Cârtiţele milionare“, care a săpat pe sub un magazin de obiecte din piele şi un restaurant pentru a jefui 268 de cutii de depozit din seifurile londoneze ale băncii Lloyds în 1971. „Lăsaţi-l pe Sherlock Holmes să rezolve cazul“, se pare că au scris spărgătorii pe seif. Au furat obiecte în valoare de peste 59 de milioane de lire sterline în banii de astăzi. Tot poveştile spun că tot atunci hoţii au pus mâna pe poze foarte interesante cu prinţesa Margaret şi actorul Richard Harris, despre care se spune că au avut o scurtă relaţie amoroasă.

     

     

  • Cele mai responsabile companii din România: Vodafone – Telemedicină pentru copiii insulino-dependenţi

    Motivaţie

    Diabetul zaharat tip 1 este o boală cronică incurabilă, care ameninţă viaţa, în care dependenţa de insulină este definitorie. Boala afectează deopotrivă copii şi adulţi, la orice vârstă, se instalează relativ brusc, fără o cauză bine definită, iar tratamentul este paleativ, substitutiv, compensând absenţa producţiei de insulină în pancreas. Incidenţa bolii este în continuă creştere, mai ales în Europa, grupa de vârstă sub 5 ani fiind cea mai afectată. În România sunt aproximativ 70.000 de cazuri de diabet zaharat tip 1, dintre care peste 3.000 sunt copii (potrivit datelor de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate). Mai puţin de o treime dintre pacienţii cu diabet zaharat tip 1 reuşesc să menţină ţintele glicemice ideale şi să prevină instalarea complicaţiilor pe termen lung. Din acest motiv, diabetul insulinodependent este asociat cu o reducere estimată a duratei de viaţă de până la 13 ani.

    Ultimii ani au adus noutăţi tehnologice în domeniul diabetului insulinodepedent, respectiv dispozitive implantabile, numite senzori de glicemie, care pot monitoriza glicemia la fiecare 5 minute. Aceste sisteme de monitorizare măsoară glicemia de 288 de ori pe zi, faţă de 4-5 măsurători prin metoda clasică, şi pot prezice tendinţa de evoluţie a glicemiei. Se pot preveni astfel urgenţele glicemice şi se poate interveni în timp util în cazul crizelor, reducând semnificativ riscul spitalizărilor, complicaţiilor şi deceselor.

    Descrierea proiectului

    Proiectul pe care Fundaţia Vodafone România şi Asociaţia Sprijin pentru Diabet îl implementează foloseşte senzori de monitorizare continuă a glicemiei şi urmăreşte valorile măsurate prin intermediul unui sistem performant de telemedicină, o aplicaţie care monitorizează glicemiile de la distanţă şi pe care o pot folosi atât familiile copiilor insulinodependenţi, cât şi cadrele medicale. Sistemul este unic în ţară, permiţând renunţarea la testele zilnice prin înţepătură, necesare pentru determinarea glicemiei. Specialiştii pot interveni prompt când observă variaţii periculoase ale glicemiei, sprijinind familia şi prevenind urgenţele medicale. De la lansarea proiectului, 90 copii au primit senzori de măsurare permanentă a glicemiei şi au fost monitorizaţi cu ajutorul aplicaţiei de telemedicină.

    Impactul asupra calităţii îngrijirii şi vieţii copilului insulino-dependent şi felul în care s-a schimbat viaţa copiilor şi a familiilor lor au stat la baza înfiinţării primului centru de telemedicină din România pentru copiii insulinodependenţi din întreaga ţară, care acoperă mai ales zone defavorizate tehnologic şi medical.

    În cadrul proiectului, familiile copiilor au primit noţiuni esenţiale legate de managementul diabetului. Medicii din teritoriu, specialişti diabetologi care îngrijesc aceşti copii, au fost instruiţi pentru a putea prelua sarcina urmăririi copiilor şi pentru a se crea posibilitatea ca şi alţi copii să poată fi incluşi în aplicaţie.

    Configurarea sistemului de telemedicină, de la desenarea detaliilor, la modul în care sunt gestionate informaţiile pacienţilor, optimizarea timpilor şi cerinţele sistemului, a fost realizată în totalitate cu ajutorul voluntarilor, specialişti în IT şi tehnologii mobile şi părinţi ai copiilor cu diabet. 90 de membri ai familiilor au luat parte la sesiuni de învăţare a noţiunilor esenţiale legate de managementul diabetului, efectul diferitelor alimente asupra glicemiei, acţiunea insulinei pe care o administrează copilului, momentele din zi în care copilul prezintă o sensibilitate excesivă la scăderi bruşte ale glicemiei etc. O echipă de voluntari ai Asociaţiei Sprijin pentru Diabet şi ai partenerului Clinica de Diabet DiabNutriMed, respectiv doi medici specialişti diabetologi, un psiholog şi o asistentă educatoare în diabet, au asigurat asistenţa medicală de specialitate şi urmărirea copiilor în regim de permanenţă.

    Rezultate

    De-a lungul proiectului, 90 de copii insulinodependenţi din întreaga ţară au beneficiat de senzori de măsurare a glicemiei; 150 de copii insulinodependenţi din întreaga ţară au fost monitorizaţi cu ajutorul soluţiei de telemedicină. În fine, 110 părinţi au fost implicaţi în supravegherea copilului insulinodependent.

    La final, rezultatele obţinute au fost următoarele: numărul cazurilor de come hipoglicemice sau hiperglicemice a scăzut la zero; numărul spitalizărilor şi al vizitelor la camera de gardă din cauza variaţiilor glicemiei a scăzut la zero; 100% îmbunătăţire în evoluţia bolii, a valorilor glicemice înregistrate la copiii monitorizaţi; zero absenteism şcolar provocat de diabet.

    Proiectul va continua în anul 2019 prin realizarea unei noi aplicaţii pentru managementul dinamic, personalizat şi predictiv al diabetului insulinodepedent. Noua aplicaţie este o premieră în domeniul tratamentului diabetului insulino-dependent din România. Odată finalizată, aplicaţia va putea prelua managementul glicemiei unui număr mare de pacienţi. Aplicaţia foloseşte inteligenţa artificială cu algoritmi de tip machine learning pentru captarea, stocarea şi prelucrarea statistică a datelor pe care le furnizează sistemul de telemedicină de la copiii monitorizaţi de Centrul de Telemedicină.


    Venituri din servicii (anul fiscal 2017-2018)
    723,6 mil. euro

    Valoarea investiţiei
    60.036 euro

  • Revolta unui mic întreprinzător: De ce mai plătim contribuţia la asigurările de sănătate dacă tot noi plătim concediile de boală ale angajaţilor?

    Forma actuală a legii care reglementează concediile medicale ale angajaţilor (OUG 158/ 2005) permite abuzuri din partea sistemului sanitar, spune Gall Ioan Vincenzo, directorul general al companiei Galflex din Cluj, care comercializează echipamente pentru construcţii.
     
    „Am avut o situaţie cu un angajat care a primit de la medic mai multe adeverinţe de concediu medical pentru boli diferite. Practic, atunci când s-a dus la medic, angajatului i s-au constatat mai multe afecţiuni, dar pe măsură ce le-a tratat, a primit pe rând adeverinţe de concediu medical, ceea ce înseamnă că fiecare concediu medical a fost iniţial. Cu alte cuvinte, un angajat cu 4 afecţiuni a primit de la medic 4 concedii medicale de câte 5 zile. Ca angajator, l-am plătit practic pentru 20 de zile, deşi nu a fost nicio zi  la muncă”, a povestit Gall Ioan Vincenzo, care conduce o companie cu 4 salariaţi şi cu o cifră de afaceri de 2,5 mil. lei anul trecut.
     
  • Cum poţi evita BOALA de care suferă Busu şi care ucide cei mai mulţi oameni la nivel mondial. Cele şase reguli de aur pentru prevenirea INFARCTULUI miocardic

    Infarctul miocardic este denumirea medicala a necrozei miocardice acute. De regula, infarctul este cauzat de trombi (cheaguri formate la nivelul arterial, venos) care blocheaza circulatia fluxului sangvin si produc necroza ischemica a muschiului cardiac.
    Cele şase reguli care trebuie urmate pentru ca riscul apariţiei acestei boli să scadă foarte mult sunt, potrivit Mayo Clinic:

    – Renunţarea la fumat

    – Menţinerea unei greutăţi corporale în limitele normale/ BMI în intervalul 18,5 – 24,9

    – Alocarea a cel puţin 150 de minute pe săptămână pentru exerciţii fizice; 30 de minute zilnic, timp de cinci zile

    – 7-8 ore de somn pe noapte; reducerea timpului petrecut în faţa ecranelor

    – Consumul a maximum un pahar de alcool pe zi

    – Respectarea unui regim alimentar sănătos; evitarea alimentelor procesate, a celor prăjite, a pâinii/produselor de patiserie şi a zahărului

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

     

  • Selma Blair a anunţat că suferă de o boală cumplită: “Am avut simptome ani de zile, dar nu le-am luat niciodată în serios”

    Actriţa, în vârstă de 46 de ani, a scris pe Instagram că a fost diagnosticată la jumătatea lunii august cu această boală, dar semnele sunt mult mai vechi.

    “Am avut simptome ani de zile, dar nu le-am luat niciodată în serios”, spune Selma Blair.

    Scleroza multiplă este o afecţiune cronică a sistemului nervos central (SNC), caracterizată prin episoade de inflamaţie şi demielinizare focală cu localizări multiple, diseminate în timp, scrie CSID.

    Cititi mai multe pe www.medaifax.ro