BusinessMagazin

Tag: boala

  • O nouă boală care pune stăpânire pe tot mai mulţi oameni. Toate marile companii caută o rezolvare şi sunt dispuse să investească MILIARDE în cercetare pentru a rezolva problema

    În ziua de azi, stresul şi problemele cotidiene au transformat somnul într-un adevărat lux.

    În Statele Unite, trei din zece persoane se confruntă cu insomnia ocazională, în vreme ce una din zece nu poate să doarmă trei nopţi pe săptămână.

    Fenomenul este unul care generează pierderi anuale de aproximativ 63 de miliarde de dolari.

    Vestea bună pentru cei care au probleme cu somnul, scriu cei de la Fast Company, este că trăim într-o eră în care toate marile companii caută o rezolvare – şi sunt dispuse să investească bani mulţi în cercetare.

    În urmă cu 10 ani, orice soluţie pentru insomnii avea de-a face cu pastilele; astăzi, pastilele se mai regăsesc în doar 65% din recomandările medicilor.

    Zeci sau sute de start-up-uri propun soluţii inovatoare, aşa cum ar fi pături speciale – unele care reglează temperatura pot ajunge, spre exemplu, şi la preţul de 250 de dolari.

    Soluţiile pentru cei care au probleme cu somnul au creat, în 2017, o piaţă de aproape 70 de miliarde de dolari; până în 2023, valoarea ar trebui să depăşească 101 miliarde de dolari.

    Este de aşteptat, prin urmare, ca tot mai multe companii să intre în cursa pentru produse ieftine şi eficiente; nu foarte ieftine, sigur, pentru că asta ar însemna profit mai mic, dar nici prea scumpe, pentru că oamenii au tendinţa, din păcate, de a considera insomniile ceva normal.
     

  • Singurătatea, una dintre cele mai periculoase boli ale secolului XXI. Există oameni care nu au vorbit cu o rudă sau cu un prieten de luni de zile

    Singurătatea e la fel de toxică ca şi consumul a 15 ţigarete pe zi, scriu cei de la Forumul Economic Mondial. Singurătatea a devenit o epidemie globală.
     
    Procentajul celor care locuiesc singuri este mai ridicat ca niciodată – jumătate din locuitorii Parisului şi două treimi din locuitorii din Stockholm trăiesc singuri. În Marea Britanie, jumătate din cei de peste 75 de ani trăiesc singuri; mulţi dintre ei nu au vorbit cu o rudă sau cu un prieten de luni de zile.
     
    În Statele Unite, numărul mediu de prieteni apropiaţi ai unei persoane a scăzut de la 3 la 2 din 1985 până în 2004; numărul celor fără prieteni apropiaţi s-a triplat.
     
    Un factor ar putea fi urbanizarea, care slăbeşte legăturile cu familia. Nu e clar cât de mult contribuie tehnologia la singurătate, dar oamenii petrec, în prezent, 24 de ore pe săptămână online.
     
    Singurătatea are şi un cost ridicat: în Marea Britanie, o persoană singură trebuie să plătească în jur de 6.000 de lire în plus pe an. La nivel global, costul singurătăţii s-a ridicat, în 2010, la 2,5 trilioane de dolari.
     
    În unele state au apărut programe şi iniţiative pentru a combate fenomenul: în Italia, studenţii se mută cu oameni în vârstă, ţinându-le companie şi reducându-şi astfel şi costurile de chirie. Marea Britanie a mers şi mai departe, creând Ministerul Singurătăţii. 

  • Cel mai mare jaf din istoria Marii Britanii, dat de pensionari. Mulţi au descris operaţiunea ca fiind „crima perfectă“

    Cu spargerea de la Hatton Garden, cartierul londonez al bijutierilor, o bandă de infractori trecuţi de mult de vârsta pensionării a intrat în istoria infracţionalităţii britanice şi a încins imaginaţia englezilor. Hoţii au sfidat bătrâneţea, boala, infirmităţile fizice, alarmele şi chiar Scotland Yard-ul pentru a-şi croi drum prin pereţi de beton şi oţel şi a fugi apoi cu o comoară evaluată la 20 de milioane de dolari, din care obiecte de cel puţin 15 milioane de dolari încă nu au fost găsite. Unul dintre membrii grupului este în continuare în libertate.

    Revista Vanity Fair face o incursiune în viaţa eroilor unui jaf care a fost descris ca o acţiune de proporţii epice, crima perfectă, opera unor foştisoldaţi de elită, „cea mai mare spargere din istoria Marii Britanii“.

    „A fost nevoie de o echipă diversă, de ingeniozitate şi de forţă brută“, specula la televizor reporterul BBC Declan Lawn la trei luni de la spargere. Este vorba de o acţiune prin care, în aprilie 2015, au fost golite seifurile subterane din Hatton Garden, cartierul londonez al bijutierilor şi centrul comerţului britanic cu diamante. Prada a fost scoasă afară cu containere mari de deşeuri mobile, atât de mulţi bani şi multe bijuterii şi alte obiecte de valoare au fost furate. Valoarea bunurilor furate a fost estimată atunci la 300 de milioane de dolari. Reporterul Lawn a demonstrat ce acrobaţii a trebuit, probabil, să facă spărgătorii, iar ziarele londoneze se întreceau să arate filmul desenat al jafului: spărgători robuşti în costume negre făcând lucruri supraomeneşti. Experţii insistau că eroii acţiunii erau poate străini antrenaţiîn stilul lupătorilor de elită din marina militară americană, probabil din faimoasa bandă de tâlhari „Panterele roz“, hoţi sârbi de diamante.

    Barry Phillips, un detectiv de la Scotland Yard ieşit la pensie, credea că a fost munca unei echipe foarte tehnice, unită în jurul unui strateg, care a finanţat jaful şişi-a ales oamenii, probabil din Marea Britanie. Fostul poliţist specula că niciun membru al echipei nu a fost lăsat să-şi cunoască colegii pentru a face imposibilă orice scurgere de informaţii privind identitatea lor.

    Hoţii cu siguranţă că şi-au împărţit prada astfel încât să fie uşor de transportat după ce au adus-o în „Abator“, bârlogul lor, în jargon. Poate că au scos bijuteriile din ţară îndesându-le în dosurile unor cai de curse, specula la BBC Dave Courtney, un fost gangster – cel puţinaşa se laudă el – devenit celebritate. Spărgatorii şi-au pierdut, la acel moment, urma prin Europa, unde au ajuns cu o şalupă rapidă. Mulţi descriau jaful ca fiind „crima perfectă“, de genul celor demne de filme cu Cary Grant şi GraceKelly (actorii au jucat în clasicul „To Catch a Thief“, în regia lui Alfred Hitchcock).

    Însă o lună mai târziu au început să curgă arestările, iar întreaga Anglie a rămas uluită. Viaţa la pensie este o pacoste. Nevasta ţi-a murit, cei mai mulţi dintre prieteni se ascund prin ţări străine, stau în închisoare sau zac în cimitir. Chiar şipoliţiştii de care ţi băteai joc odinoară au murit, s-au retras sau te-au uitat. În ziare citeşti de tineri care fac ceea ce făceai tu, iar singura ta distracţie care ţi-a rămas este să le faci zile fripte vecinilor. Aşa se simţea Brian Reader la vârsta de 76 de ani. „Nu-i mai rămăsese niciun prieten. Stătea în cafenea şi vorbea despre lucrurile de odinioară. Acum 40 de ani era hoţ“, povesteşte o cunoştinţă de-a lui Reader.

    Duncan Campbell, reporter cu vechime al The Guardian, l-a cunoscut pe Reader în urmă cu trei decenii. L-a descris ca fiind un om calm, care nu-şi face griji degeaba, chiar credul, încă prieten cu colegii de la şcoală, nimic din ceea ce ar putea trăda un om care trăieşte din înşelăciune.

    Cu toate acestea, aproape toată viaţa sa Reader a pus pe jar Scotland Yard-ul. A fost arestat pentru prima dată când avea 11 ani, pentru furt prin efracţie. Reader s-a alăturat apoi celebrei familii de infractori a lui Tommy Adams. Poveştile spun că a făcut parte din banda „Cârtiţele milionare“, care a săpat pe sub un magazin de obiecte din piele şi un restaurant pentru a jefui 268 de cutii de depozit din seifurile londoneze ale băncii Lloyds în 1971. „Lăsaţi-l pe Sherlock Holmes să rezolve cazul“, se pare că au scris spărgătorii pe seif. Au furat obiecte în valoare de peste 59 de milioane de lire sterline în banii de astăzi. Tot poveştile spun că tot atunci hoţii au pus mâna pe poze foarte interesante cu prinţesa Margaret şi actorul Richard Harris, despre care se spune că au avut o scurtă relaţie amoroasă.

     

     

  • Cele mai responsabile companii din România: Vodafone – Telemedicină pentru copiii insulino-dependenţi

    Motivaţie

    Diabetul zaharat tip 1 este o boală cronică incurabilă, care ameninţă viaţa, în care dependenţa de insulină este definitorie. Boala afectează deopotrivă copii şi adulţi, la orice vârstă, se instalează relativ brusc, fără o cauză bine definită, iar tratamentul este paleativ, substitutiv, compensând absenţa producţiei de insulină în pancreas. Incidenţa bolii este în continuă creştere, mai ales în Europa, grupa de vârstă sub 5 ani fiind cea mai afectată. În România sunt aproximativ 70.000 de cazuri de diabet zaharat tip 1, dintre care peste 3.000 sunt copii (potrivit datelor de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate). Mai puţin de o treime dintre pacienţii cu diabet zaharat tip 1 reuşesc să menţină ţintele glicemice ideale şi să prevină instalarea complicaţiilor pe termen lung. Din acest motiv, diabetul insulinodependent este asociat cu o reducere estimată a duratei de viaţă de până la 13 ani.

    Ultimii ani au adus noutăţi tehnologice în domeniul diabetului insulinodepedent, respectiv dispozitive implantabile, numite senzori de glicemie, care pot monitoriza glicemia la fiecare 5 minute. Aceste sisteme de monitorizare măsoară glicemia de 288 de ori pe zi, faţă de 4-5 măsurători prin metoda clasică, şi pot prezice tendinţa de evoluţie a glicemiei. Se pot preveni astfel urgenţele glicemice şi se poate interveni în timp util în cazul crizelor, reducând semnificativ riscul spitalizărilor, complicaţiilor şi deceselor.

    Descrierea proiectului

    Proiectul pe care Fundaţia Vodafone România şi Asociaţia Sprijin pentru Diabet îl implementează foloseşte senzori de monitorizare continuă a glicemiei şi urmăreşte valorile măsurate prin intermediul unui sistem performant de telemedicină, o aplicaţie care monitorizează glicemiile de la distanţă şi pe care o pot folosi atât familiile copiilor insulinodependenţi, cât şi cadrele medicale. Sistemul este unic în ţară, permiţând renunţarea la testele zilnice prin înţepătură, necesare pentru determinarea glicemiei. Specialiştii pot interveni prompt când observă variaţii periculoase ale glicemiei, sprijinind familia şi prevenind urgenţele medicale. De la lansarea proiectului, 90 copii au primit senzori de măsurare permanentă a glicemiei şi au fost monitorizaţi cu ajutorul aplicaţiei de telemedicină.

    Impactul asupra calităţii îngrijirii şi vieţii copilului insulino-dependent şi felul în care s-a schimbat viaţa copiilor şi a familiilor lor au stat la baza înfiinţării primului centru de telemedicină din România pentru copiii insulinodependenţi din întreaga ţară, care acoperă mai ales zone defavorizate tehnologic şi medical.

    În cadrul proiectului, familiile copiilor au primit noţiuni esenţiale legate de managementul diabetului. Medicii din teritoriu, specialişti diabetologi care îngrijesc aceşti copii, au fost instruiţi pentru a putea prelua sarcina urmăririi copiilor şi pentru a se crea posibilitatea ca şi alţi copii să poată fi incluşi în aplicaţie.

    Configurarea sistemului de telemedicină, de la desenarea detaliilor, la modul în care sunt gestionate informaţiile pacienţilor, optimizarea timpilor şi cerinţele sistemului, a fost realizată în totalitate cu ajutorul voluntarilor, specialişti în IT şi tehnologii mobile şi părinţi ai copiilor cu diabet. 90 de membri ai familiilor au luat parte la sesiuni de învăţare a noţiunilor esenţiale legate de managementul diabetului, efectul diferitelor alimente asupra glicemiei, acţiunea insulinei pe care o administrează copilului, momentele din zi în care copilul prezintă o sensibilitate excesivă la scăderi bruşte ale glicemiei etc. O echipă de voluntari ai Asociaţiei Sprijin pentru Diabet şi ai partenerului Clinica de Diabet DiabNutriMed, respectiv doi medici specialişti diabetologi, un psiholog şi o asistentă educatoare în diabet, au asigurat asistenţa medicală de specialitate şi urmărirea copiilor în regim de permanenţă.

    Rezultate

    De-a lungul proiectului, 90 de copii insulinodependenţi din întreaga ţară au beneficiat de senzori de măsurare a glicemiei; 150 de copii insulinodependenţi din întreaga ţară au fost monitorizaţi cu ajutorul soluţiei de telemedicină. În fine, 110 părinţi au fost implicaţi în supravegherea copilului insulinodependent.

    La final, rezultatele obţinute au fost următoarele: numărul cazurilor de come hipoglicemice sau hiperglicemice a scăzut la zero; numărul spitalizărilor şi al vizitelor la camera de gardă din cauza variaţiilor glicemiei a scăzut la zero; 100% îmbunătăţire în evoluţia bolii, a valorilor glicemice înregistrate la copiii monitorizaţi; zero absenteism şcolar provocat de diabet.

    Proiectul va continua în anul 2019 prin realizarea unei noi aplicaţii pentru managementul dinamic, personalizat şi predictiv al diabetului insulinodepedent. Noua aplicaţie este o premieră în domeniul tratamentului diabetului insulino-dependent din România. Odată finalizată, aplicaţia va putea prelua managementul glicemiei unui număr mare de pacienţi. Aplicaţia foloseşte inteligenţa artificială cu algoritmi de tip machine learning pentru captarea, stocarea şi prelucrarea statistică a datelor pe care le furnizează sistemul de telemedicină de la copiii monitorizaţi de Centrul de Telemedicină.

    Venituri din servicii (anul fiscal 2017-2018)
    723,6 mil. euro

    Valoarea investiţiei
    60.036 euro

  • Revolta unui mic întreprinzător: De ce mai plătim contribuţia la asigurările de sănătate dacă tot noi plătim concediile de boală ale angajaţilor?

    Forma actuală a legii care reglementează concediile medicale ale angajaţilor (OUG 158/ 2005) permite abuzuri din partea sistemului sanitar, spune Gall Ioan Vincenzo, directorul general al companiei Galflex din Cluj, care comercializează echipamente pentru construcţii.
     
    „Am avut o situaţie cu un angajat care a primit de la medic mai multe adeverinţe de concediu medical pentru boli diferite. Practic, atunci când s-a dus la medic, angajatului i s-au constatat mai multe afecţiuni, dar pe măsură ce le-a tratat, a primit pe rând adeverinţe de concediu medical, ceea ce înseamnă că fiecare concediu medical a fost iniţial. Cu alte cuvinte, un angajat cu 4 afecţiuni a primit de la medic 4 concedii medicale de câte 5 zile. Ca angajator, l-am plătit practic pentru 20 de zile, deşi nu a fost nicio zi  la muncă”, a povestit Gall Ioan Vincenzo, care conduce o companie cu 4 salariaţi şi cu o cifră de afaceri de 2,5 mil. lei anul trecut.
     

  • Cum poţi evita BOALA de care suferă Busu şi care ucide cei mai mulţi oameni la nivel mondial. Cele şase reguli de aur pentru prevenirea INFARCTULUI miocardic

    Infarctul miocardic este denumirea medicala a necrozei miocardice acute. De regula, infarctul este cauzat de trombi (cheaguri formate la nivelul arterial, venos) care blocheaza circulatia fluxului sangvin si produc necroza ischemica a muschiului cardiac.
    Cele şase reguli care trebuie urmate pentru ca riscul apariţiei acestei boli să scadă foarte mult sunt, potrivit Mayo Clinic:

    – Renunţarea la fumat

    – Menţinerea unei greutăţi corporale în limitele normale/ BMI în intervalul 18,5 – 24,9

    – Alocarea a cel puţin 150 de minute pe săptămână pentru exerciţii fizice; 30 de minute zilnic, timp de cinci zile

    – 7-8 ore de somn pe noapte; reducerea timpului petrecut în faţa ecranelor

    – Consumul a maximum un pahar de alcool pe zi

    – Respectarea unui regim alimentar sănătos; evitarea alimentelor procesate, a celor prăjite, a pâinii/produselor de patiserie şi a zahărului

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

     

  • Selma Blair a anunţat că suferă de o boală cumplită: “Am avut simptome ani de zile, dar nu le-am luat niciodată în serios”

    Actriţa, în vârstă de 46 de ani, a scris pe Instagram că a fost diagnosticată la jumătatea lunii august cu această boală, dar semnele sunt mult mai vechi.

    “Am avut simptome ani de zile, dar nu le-am luat niciodată în serios”, spune Selma Blair.

    Scleroza multiplă este o afecţiune cronică a sistemului nervos central (SNC), caracterizată prin episoade de inflamaţie şi demielinizare focală cu localizări multiple, diseminate în timp, scrie CSID.

    Cititi mai multe pe www.medaifax.ro

     

     

  • Un şomer invalid, care trăia într-o sărăcie lucie, a aflat că a fost dintotdeauna milionar

    Viaţa lui Krytzer s-a schimbat în mod definitiv atunci când şi-a dat seama că o pătura veche de peste 200 de ani, aparţinând tribului Navajo, strângea praf în sufrageria casei sale. A aflat că pătura valoarează în jur de 1,5 milioane de dolari la timp, pentru că situaţia lui devenise extrem de complicată, scriu cei de la CNBC.

    Loren Krytzer îşi pierduse un picior în urma unui accident extrem de violent şi trăia într-o casă dărâmată de la marginea oraşului Liona Valley, din California. Astăzi, el locuieşte într-o casă de 250.000 de dolari.

    “Vânzarea păturii mi-a dat o nouă şansă la viaţă”, a povestit Krytzer celor de la CNBC. Dar acea şansă nu a venit fără provocări neaşteptate, aşa cum ar fi probleme cu taxele sau o dramă de familie.

    După ce a cumpărat două case în centrul statului California, bărbatul spune că pierde în jur de 10.000 de dolari pe an doar în urma impozitelor. Fiind eliminat de pe lista celor care sunt eligibili să primească pensie pe caz de boală, Krytzer se gândeşte să se mute într-o zonă unde taxele sunt mai mici.

    O altă problemă a fost aceea a rudelor care au început să îl sune după ce au aflat de vânzare. Sora lui l-a ameninţat că îl va da în judecată pentru o parte din bani. Krytzer spune că a avut atacuri de panică şi a trebuit să stea cinci nopţi la un hotel, pentru a-şi pune gândurile în ordine.

    Cu toate acestea, Krytzer recunoaşte că aspectele pozitive le depăşesc cu mult pe cele negative. El nu a aruncat banii pe lucruri inutile, investind mai ales în proprietăţi sau acţiuni la bursă.

    Loren Krytzer spune că banii nu l-au schimbat, dar că viaţa a devenit ceva mai uşoară după acea licitaţie. “Contează să ai credinţă şi o minte puternică”, spune bărbatul. “Fără acestea nu vei avea sorţi de izbândă.”

  • APIA: Rentierii agricoli pot depune documentele pentru viza pe 2017 până în 31 august

    Potrivit Agenţiei de Plăţi, rentierii agricoli trebuie să se prezinte la ghişee cu următoarele documente, în original:
    – carnetul de rentier agricol;
    – actul de identitate al solicitantului;
    – decizia de la comisia de expertiză medicală – pentru solicitanţii pensionaţi pe caz de boală gradele I şi II / decizia de la comisia de expertiză medicală şi decizia de pensionare la limită de vârstă – pentru solicitanţii pensionaţi pe caz de boală gradele I şi II a cărei pensie de invaliditate devine pensie pentru limită de vârstă;
    – procură notarială autentificată/curatelă/hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă, din care să reiasă că solicitantul este tutore legal al rentierului agricol, în original, numai pentru cazurile în care solicitarea vizării carnetului de rentier agricol este făcută de un reprezentant legal;
    – contractul/contractele de arendare încheiat/încheiate până la data de 30 septembrie 2011, cu respectarea prevederilor Legii arendării nr. 16/1994*), cu modificările şi completările ulterioare, sau încheiat/încheiate după data de 1 octombrie 2011, cu respectarea prevederilor Codului civil. Legea nr. 16/1994 a fost abrogată prin art. 230 lit. r) din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 409 din 10 iunie 2011;
    – extras de cont pe numele rentierului agricol, deschis la oricare bancă de pe teritoriul României, în lei (extrasul se depune opţional);
    – declaraţia pentru obţinerea vizei anuale conform modelului din Anexa la Normele metodologice de aplicare a prevederilor „titlului XI Renta viageră agricolă” din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, norme aprobate prin Ordinul nr. 1272/2005.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Au cheltuit 84 de milioane de dolari pentru a angaja un CEO. Opt luni mai târziu, acesta a murit

    CSX, una dintre cele mai mari companii de transporturi feroviare din Statele Unite, a cheltuit 84 de milioane de dolari pentru a-l angaja pe Hunter Harrison în funcţia de CEO în martie 2017.

    Membri boardului ştiau că starea de sănătate a acestuia era una precară; chiar dacă boala sa nu era cunoscută de public, Harrison folosea un tub de oxigen şi lucra mai mult de acasă. Cu toate acestea, reprezentanţii l-a considerat omul potrivit pentru o restructurare majoră a unei companii care-şi îndepărtase clienţii şi de la care plecau tot mai mulţi directori.

    Acţionarii au fost încântaţi de numire, iar acţiunile CSX au crescut cu 60%. Părea să fi fost decizia corectă, dar pe 16 decembrie, la vârsta de 73 de ani, Hunter Harrison s-a stins din viaţă.

    Ca urmare, boardul CSX a început să fie chestionat în legătură cu informaţiile pe care le deţinea despre boala lui Harrison şi dacă a fost totuşi înţelept să încredinţeze viitorul companiei unui om cu probleme atât de grave.

    La momentul angajării, Hunter Harrison nu a acceptat teste medicale, aducând în schimb o scrisoare de la un doctor care atesta că bărbatul este apt de muncă. Atunci când Wall Street Journal i-a adresat o întrebare legată de sănătatea sa, în luna mai, Harrison a răspuns: “Nu mă judecaţi după dosarul medical, judecaţi-mă după performanţe.”