Tag: bet
-
Valoarea acţiunilor tranzacţionate pe BVB a crescut cu 35% în primele 8 luni ale anului
Investitorii au cumpărat şi vândut acţiuni de peste 180 de milioane de euro luna trecută, nivel care a fost cu 27% peste valoarea din iulie 2017. Faţă de luna august a anului trecut, valoarea tranzacţiilor cu acţiuni a crescut cu mai mult de 85%.
Primele opt luni ale acestui an s-au remarcat şi printr-o valoare medie zilnică de tranzacţionare mai mare, iar acest indicator a depăşit pragul de 9 milioane de euro pe zi. Astfel, comparativ cu perioada ianuarie-august 2016, valoarea medie zilnică de tranzacţionare a crescut cu 38%.
BET, indicele principal al pieţei, care măsoară evoluţia celor mai lichide 13 companii listate la BVB, a încheiat primele opt luni cu un plus de 13,6%. În acelaşi interval de timp, indicele BET-TR, care include şi dividendele acordate de companiile din BET, a avansat cu aproape 22%.
„Piaţa românească de capital continuă creşterile de două cifre, urmare a îmbunătăţirii percepţiei investitorilor faţă de piaţa de capital, a perspectivelor de creştere şi a indicatorilor macroeconomici buni. Atractivitatea pieţei de capital a crescut în acest an şi datorită dividendelor mai mari distribuite de principalele companii listate, România aflându-se până în iulie pe primul loc în topul pieţelor de frontieră în ce priveşte randamentul total, care include variaţia de preţ şi dividendele distribuite de principalele companii listate,” a spus Lucian Anghel, preşedintele BVB.
-
Un bucureştean s-a gândit să joace 1.000 de lei la bursă. După un an, deja uitase şi a crezut ca pierdut toţi banii. Când a primit mesajul cu cât a câştigat a avut ŞOCUL vieţii lui
Cele mai multe dintre cele 86 de companii listate pe segmentul principal al Bursei de Valori Bucureşti şi-au anunţat propunerile privind politica de dividende pe acest an, randamentele fiind de la 2-3%, cele mai scăzute, chiar şi până la 13%, iar dacă se adaugă şi acţiuni gratuite, aşa cum este cazul Băncii Transilvania, se poate ajunge la un randament adus investitorilor chiar şi de 21%.
-
Marcu vrea 7.000 de euro lunar ca preşedinte al MedLife, singura companie din BET cu pierderi în 2016
De altfel, el este şi acţionar cu 21%, alături de fratele său Nicolae Marcu (15%) şi Mihaela Gabriela Cristescu (15%).
Totodată acţionarii trebuie să voteze şi un salariu de 5.000 de euro lunar pentru cei şase membri ai boardului, printre care şi Nicolae Marcu. Cumulat, salariile către board ar fi de 37.000 de euro lunar. MedLife a intrat la doar trei luni de la listare în structura indicelui BET şi s-a listat pe finele lui 2016, an în care a avut pierderi de 1,7 mil. lei.
-
Pieţele din întreaga lume sunt în picaj: Scăderea de pe burse s-a extins şi la acţiunile europene, inclusiv la Bucureşti
Scăderea de pe burse a revenit luni, după ce materiile prime au scăzut puternic în contextul îngrijorărilor că băncile centrale din cele mai mari economii pun sub semnul întrebării efectele unor măsuri suplimentare de relaxare fiscală, scrie Bloomberg.
Acţiunile din Europa şi Asia au scăzut cel mai mult de după votul din iunie pentru Brexit, iar petrolul a scăzut până la 45 de dolari barilul.
Indicele Stoxx Europe 600 a scăzut cu 1,8%, în timp ce indicele Euro Stoxx 50, care măsoară performanţa celor mai mari 50 de companii listate pe bursele europene, a scăzut şi mai mult, cu 2,18%.
La Bucureşti s-a resimţit de asemenea scăderea, indicele BET înregistrând un declin de 1,74%, toate acţiunile din indicele BET scăzând. Bursa de Valori Bucureşti şi Transgaz au înregistrat cele mai mari pierderi, cu 3,41%, respectiv 2,91%. BRD SocGen a scăzut cu 2,43%, în timp ce Banca Transilvania a scăzut cu 2,33%.
-
Pieţele din întreaga lume sunt în picaj: Scăderea de pe burse s-a extins şi la acţiunile europene, inclusiv la Bucureşti
Scăderea de pe burse a revenit luni, după ce materiile prime au scăzut puternic în contextul îngrijorărilor că băncile centrale din cele mai mari economii pun sub semnul întrebării efectele unor măsuri suplimentare de relaxare fiscală, scrie Bloomberg.
Acţiunile din Europa şi Asia au scăzut cel mai mult de după votul din iunie pentru Brexit, iar petrolul a scăzut până la 45 de dolari barilul.
Indicele Stoxx Europe 600 a scăzut cu 1,8%, în timp ce indicele Euro Stoxx 50, care măsoară performanţa celor mai mari 50 de companii listate pe bursele europene, a scăzut şi mai mult, cu 2,18%.
La Bucureşti s-a resimţit de asemenea scăderea, indicele BET înregistrând un declin de 1,74%, toate acţiunile din indicele BET scăzând. Bursa de Valori Bucureşti şi Transgaz au înregistrat cele mai mari pierderi, cu 3,41%, respectiv 2,91%. BRD SocGen a scăzut cu 2,43%, în timp ce Banca Transilvania a scăzut cu 2,33%.
-
Bursa în primul trimestru din 2016, un montagne russe
Nervii investitorilor au fost puşi la grele încercări în primul trimestru al anului. Bursa a debutat în 2016 cu un declin amplu, în linie cu restul pieţelor internaţionale de acţiuni care au fost trase puternic în jos de temerile investitorilor privind încetinirea economiei Chinei, pentru ca mai apoi, în următoarele două luni, piaţa locală de acţiuni să recupereze o parte din pierderi.
În ianuarie, bursa de la Bucureşti a pierdut peste 10% din valoare, marcând astfel cel mai slab debut de an din 2011, însă pe parcurs starea de spirit a investitorilor s-a mai îmbunătăţit. Astfel că în lunile februarie şi martie, pieţele internaţionale au revenit pe creştere, iar bursa de la Bucureşti afişează o pierdere de circa 4% pentru primele trei luni din an. „Vedem scăderile din 2016 ca episod final al fazei corective demarate la maximele din vara trecută şi care constituie o binevenită ajustare a preţurilor după un robust trend de creştere care a durat de la minimele din vara lui 2011 până anul trecut“, spune Dan Rusu, analist financiar la Banca Transilvania.
Evoluţia bursei locale în primul trimestru plasează România pe ultimele locuri în regiune, în condiţiile în care bursa de la Budapesta şi cea de la Varşovia se mândresc cu randamente şi de 7,5%.
Evoluţia bursei locale este mai corelată cu cea a burselor din Europa de Vest, respectiv cu bursa germană şi cu cea a burselor americane decât cu evoluţia burselor din regiunea Europei Centrale şi de Est. De remarcat însă că bursele occidentale au recuperat pierderile cauzate de criza financiară din 2008, indicii bursieri străini având valori peste maximele din 2007, în timp ce indicele BET, principala referinţă a bursei de la Bucureşti, mai trebuie să crească cu circa 30% pentru a recâştiga pragul de 10.000 de puncte, cât a avut pe maximele din 2007.

Indicele DAX, al bursei germane, are un minus de 8% în acest an, o pierdere similară raportând şi indicele bursei franceze CAC 40. Peste Ocean, indicele american S&P 500 are un modest avans de 0,5%, în timp ce indicele Dow Jones s-a apreciat cu 1,1%. Ascensiunea bursei de la Budapesta, care se situează în topul performanţelor din regiune, se datorează pe de o parte aprecierii puternice a acţiunilor OTP Bank şi ale grupului petrolier Mol, care deţin o pondere ridicată în principalul indice bursier BUX, dar şi graţie aşteptărilor investitorilor că agenţia de rating Moody’s ar putea ridica ratingul de ţară al Ungariei până la investment grade.
Pentru investitorii care au avut nervii suficient de tari pentru a rezista prăbuşirii din ianuarie, bursa a adus însă şi oportunităţi de câştig. Din rândul acţiunilor incluse în indicele BET, acţiunile Banca Transilvania au adus cel mai ridicat randament, de circa 10%. Performanţa acţiunilor BT este cu atât mai notabilă cu cât după prima lună din an titlurile aveau o scădere de 7%.
Din rândul acţiunilor mai puţin lichide şi deci neincluse în indicele BET se remarcă titlurile transportatorului Conpet Ploieşti cu un avans de 6% în primul trimestru.
La polul opus se situează acţiunile Nuclearelectrica şi cele ale OMV Petrom, cu scăderi de peste 17% în acest an. Indicele BET include evoluţia celor mai lichide zece acţiuni de pe bursa de la Bucureşti.Două mari ştiri au ţinut cap de afiş pe bursa de la Bucureşti în acest prim trimestru. Una bună şi una mai puţin bună.
Banca Transilvania, a treia bancă după active de pe piaţa locală, a raportat pentru 2015 un profit record de 2,4 miliarde de lei, cel mai bun rezultat din istoria sistemului bancar local. Profitul record a fost alimentat de câştigul de 1,6 miliarde de lei raportat de bancă din achiziţia Volksbank România. Ştirea mai puţin bună au fost rezultatele financiare ale OMV Petrom, cea mai valoroasă companie de pe bursa de la Bucureşti, care au indicat pentru 2015 o pierdere de 690 milioane de lei, prima de la privatizarea companiei în 2004.Vestea bună de la Banca Transilvania a fost de bun augur pentru investitori pentru că banca a decis să distribuie un dividend record şi acţiuni gratuite. Banca va distribui acţionarilor săi dividende de 1,2 miliarde de lei echivalent al unei plăţi de 0,39 lei brut pe acţiune, şi îşi va majora capitalul cu 620 milioane de lei prin emisiunea de acţiuni gratuite. Dividendul propus aduce un randament de 15% la care se adaugă un câştig de încă 15% din acţiunile gratuite. Astfel randamentul cumulat adus de dividendele şi acţiunile gratuite este de 30%, adică de peste 15 ori mai mare decât dobânda adusă de un depozit bancar.
-
Nervii investitorilor nu rezistă. Bursele scad din nou. La Bucureşti pierderile se adâncesc
Principalele pieţe bursiere din întreaga lume sunt din nou pe minus, ceea ce arată cât de fragili sunt nervii investitorilor când citesc numai previziuni pesimiste privind anul 2016.
Piaţa germană, principala economie a Europei, era în scădere cu 2% joi dimineaţă, iar piaţa de la Londra marca încă un minus de 2%.
La Bucureşti indicele BET avea un minus de 1% la ora 11, iar indicele BET-FI consemna un minus de 1,28%.
Acţiunile Petrom au scăzut cu 0,27, considerat un prag de rezistenţă, având un minus de 1,6%, acţiunile Romgaz scădeau cu 2%, acţiunile BVB aveau un minus de 1%, BRD pierdea 1%, Banca Transilvania era în scădere cu 1%.
La nivelul SIF-urilor, SIF 4 avea scăderea cea mai mare, un minus de 3,5%, SIF 3 avea un minus de 1%, la fel ca şi SIF 5. Cel mai bine stătea SIF 2, care consemna un minus de numai 0,27%.
-
Micile bucurii dintr-un an prost: băncile au fost în acest an vedetele bursei
Bursa de la Bucureşti a avut o evoluţie plată în acest an, cu indicele BET, al celor mai lichide zece acţiuni, raportând un minus de 1%. Indicele BET-NG, care reuneşte companiile din energie, s-a corectat cu minus 11%, în timp ce bătrânele SIF-uri şi Fondul Proprietatea, reunite în indicele BET-FI, au scăzut cu circa 1%. Distribuţia de dividende către acţionari, în unele cazuri mai consistente decât în anii trecuţi, le-a adus SIF-urilor bunăvoinţa investitorilor.
Deşi 2015 se prefigurează ca fiind cel mai prost an din 2011 încoace, investitorii se pot bucura că nu a fost mai rău. Bursa din Varşovia, de exemplu, s-a corectat cu 8%, iar bursa de la Sofia s-a ieftinit cu peste 15% în acest an. Nici bursele mature nu au evoluat prea bine: indicele bursei american Dow Jones are un minus de 3,3%, iar bursa germană a fost prinsă de furtuna Dieselgate şi are un modest plus de 3,5%. Însă bursele mature au recucerit nivelurile de dinainte de criză, lucru cu care bursa de la Bucureşti nu se poate mândri încă. Indicele BET se tranzacţionează în prezent la circa 7.000 de puncte, sub maximul istoric de 10.000 de puncte atins în vara anului 2007.
În luna aprilie, cea mai bună lună din acest an (plus de 6,6% pentru bursă), indicele BET a recucerit nivelul de 7.400 de puncte, nemaiatins de la prăbuşirea băncii de investiţii Lehman Brothers în toamna anului 2008. Însă nivelul nu a fost menţinut şi din cauza turbulenţelor de pe pieţele externe: teama de un Grexit, prăbuşirea bursei chineze şi incertitudinile privind o potenţială creştere a dobânzii de referinţă de către Fed (Banca Centrală a SUA), prima astfel de operaţiune din ultimul deceniu.
La extrema opusă s-a situat luna august, când bursa de la Bucureşti s-a prăbuşit cu 8%, trasă în jos de turbulenţele cauzate pe pieţele financiare de prăbuşirea bursei chineze.
Privind însă în detaliu, o serie de acţiuni s-au desprins de pluton şi au adus investitorilor randamente ridicate, care au ajuns şi la 25% cum a fost cazul titlurilor Banca Transilvania (simbol bursier TLV) sau chiar la 160% în cazul acţiunilor mai puţin lichide, cum este cazul titlurilor producătorului de materiale de construcţii Teraplast Bistriţa (simbol bursier TRP). Luând în calcul dividendele plătite de companii, randamentele totale ajung şi la 77% în acest an.
Acţiunile producătorului de utilaje Comelf Bistriţa (CMF) şi cele ale Conpet Ploieşti (COTE) au adus investitorilor cele mai mari randamente totale (evoluţie acţiuni plus dividende). La Comelf, acţiunile au câştigat 70% în acest an, randament care se adaugă la un câştig din dividende de 7%. În cazul Conpet, acţiunile au accelerat cu 30%; alături de cele 8 procente din randamentul dividendului, rezultă un randament total de 38%.
La Romgaz însă, scăderea acţiunilor „a mâncat“ tot câştigul din dividende. Acţiunile Romgaz s-au corectat cu 14% în acest an, iar dividendele au adus un câştig de 10%.
La Transgaz, investitorii care au încasat dividendele au avut rezultate mai bune decât cei care au mizat exclusiv pe aprecierea acţiunilor în acest an.
Companiile listate la bursa din Bucureşti au recompensat investitorii cu dividende ridicate în acest an. Cele mai mari randamente ale dividendelor au urcat şi la 12% la companiile mai puţin lichide precum producătorul de confecţii Conted Dorohoi (CNTE), iar, pentru companiile mari, maximele au fost de 10% cum a fost cazul Transelectrica şi Romgaz. (Randamentul dividendului măsoară cât cash primeşte un investitor pentru fiecare leu investit într-o acţiune. Acest indicator este folosit luând valoarea brută a dividendului, însă investitorul încasează dividendul net, după ce i-a fost reţinut impozitul de 16%.)
Aşteptările investitorilor sunt ca acest indicator să fie peste nivelul dobânzii bancare, având în vedere că investiţia în acţiuni implică asumarea unui risc ridicat.
-
Micile bucurii dintr-un an prost: băncile au fost în acest an vedetele bursei
Bursa de la Bucureşti a avut o evoluţie plată în acest an, cu indicele BET, al celor mai lichide zece acţiuni, raportând un minus de 1%. Indicele BET-NG, care reuneşte companiile din energie, s-a corectat cu minus 11%, în timp ce bătrânele SIF-uri şi Fondul Proprietatea, reunite în indicele BET-FI, au scăzut cu circa 1%. Distribuţia de dividende către acţionari, în unele cazuri mai consistente decât în anii trecuţi, le-a adus SIF-urilor bunăvoinţa investitorilor.
Deşi 2015 se prefigurează ca fiind cel mai prost an din 2011 încoace, investitorii se pot bucura că nu a fost mai rău. Bursa din Varşovia, de exemplu, s-a corectat cu 8%, iar bursa de la Sofia s-a ieftinit cu peste 15% în acest an. Nici bursele mature nu au evoluat prea bine: indicele bursei american Dow Jones are un minus de 3,3%, iar bursa germană a fost prinsă de furtuna Dieselgate şi are un modest plus de 3,5%. Însă bursele mature au recucerit nivelurile de dinainte de criză, lucru cu care bursa de la Bucureşti nu se poate mândri încă. Indicele BET se tranzacţionează în prezent la circa 7.000 de puncte, sub maximul istoric de 10.000 de puncte atins în vara anului 2007.
În luna aprilie, cea mai bună lună din acest an (plus de 6,6% pentru bursă), indicele BET a recucerit nivelul de 7.400 de puncte, nemaiatins de la prăbuşirea băncii de investiţii Lehman Brothers în toamna anului 2008. Însă nivelul nu a fost menţinut şi din cauza turbulenţelor de pe pieţele externe: teama de un Grexit, prăbuşirea bursei chineze şi incertitudinile privind o potenţială creştere a dobânzii de referinţă de către Fed (Banca Centrală a SUA), prima astfel de operaţiune din ultimul deceniu.
La extrema opusă s-a situat luna august, când bursa de la Bucureşti s-a prăbuşit cu 8%, trasă în jos de turbulenţele cauzate pe pieţele financiare de prăbuşirea bursei chineze.
Privind însă în detaliu, o serie de acţiuni s-au desprins de pluton şi au adus investitorilor randamente ridicate, care au ajuns şi la 25% cum a fost cazul titlurilor Banca Transilvania (simbol bursier TLV) sau chiar la 160% în cazul acţiunilor mai puţin lichide, cum este cazul titlurilor producătorului de materiale de construcţii Teraplast Bistriţa (simbol bursier TRP). Luând în calcul dividendele plătite de companii, randamentele totale ajung şi la 77% în acest an.
Acţiunile producătorului de utilaje Comelf Bistriţa (CMF) şi cele ale Conpet Ploieşti (COTE) au adus investitorilor cele mai mari randamente totale (evoluţie acţiuni plus dividende). La Comelf, acţiunile au câştigat 70% în acest an, randament care se adaugă la un câştig din dividende de 7%. În cazul Conpet, acţiunile au accelerat cu 30%; alături de cele 8 procente din randamentul dividendului, rezultă un randament total de 38%.
La Romgaz însă, scăderea acţiunilor „a mâncat“ tot câştigul din dividende. Acţiunile Romgaz s-au corectat cu 14% în acest an, iar dividendele au adus un câştig de 10%.
La Transgaz, investitorii care au încasat dividendele au avut rezultate mai bune decât cei care au mizat exclusiv pe aprecierea acţiunilor în acest an.
Companiile listate la bursa din Bucureşti au recompensat investitorii cu dividende ridicate în acest an. Cele mai mari randamente ale dividendelor au urcat şi la 12% la companiile mai puţin lichide precum producătorul de confecţii Conted Dorohoi (CNTE), iar, pentru companiile mari, maximele au fost de 10% cum a fost cazul Transelectrica şi Romgaz. (Randamentul dividendului măsoară cât cash primeşte un investitor pentru fiecare leu investit într-o acţiune. Acest indicator este folosit luând valoarea brută a dividendului, însă investitorul încasează dividendul net, după ce i-a fost reţinut impozitul de 16%.)
Aşteptările investitorilor sunt ca acest indicator să fie peste nivelul dobânzii bancare, având în vedere că investiţia în acţiuni implică asumarea unui risc ridicat.
