Tag: bet

  • Cum arată Bursa de la Bucureşti la zece luni: Indicele BET-TR, care include dividende, a crescut cu 40%

    Toţi indicii Bursei de Valori Bucureşti (BVB) au păstrat evoluţii pozitive la finalul primelor 10 luni din 2019 şi au menţinut un ritm de creştere de două cifre, potrivit unui raport al BVB.

    Cea mai mare creştere a fost înregistrată până la finalul lunii octombrie de indicele BET-TR, care include şi dividendele, acesta avansând cu 40%, în timp ce indicele BET-FI, care include SIF-urile şi Fondul Proprietatea, a crescut cu 22% de la începutul anului.

    „Oricât de atractive ar fi evoluţiile pieţei, investitorii au nevoie de tot mai multe exemple de companii locale care să arate că pot trece testul pieţei. La nivel de trend, observăm că din ce în ce mai multe companii accesează bursa pentru dezvoltarea afacerilor prin emiterea de obligaţiuni, o alternativă la finanţarea bancară menită să ofere, pe lângă acces la capital, un plus semnificativ de vizibilitate şi condiţii mai bune pentru finanţări ulterioare. Emisiunile de obligaţiuni pot fi considerate anticamera viitoarelor IPO-uri – evident, în măsura în care o astfel de operaţiune face parte din viziunea acţionarilor – pentru că le permit companiilor să aibă un contact direct şi relevant cu investitorii şi cu entităţile reprezentative ale pieţei de capital,” spune Adrian Tănase, director general al Bursei de Valori Bucureşti.

    În acelaşi timp, indicele BET-XT-TR, care include cele mai tranzacţionate 25 de companii şi dividendele acordate de acestea, a înregistrat o creştere de 37% la finalul primelor zece luni.

    Valoarea totală de tranzacţionare pe segmentul de acţiuni a fost de 1,77 miliarde euro de la începutul anului şi până la finalul lunii octombrie. Cu toate acestea.

    La finalul primelor zece luni din acest an, valoarea de piaţă a companiilor româneşti listate la BVB era de 106,3 miliarde lei, echivalentul a 22,3 miliarde euro, potrivit BVB.

    Cu toate acestea, valoarea medie zilnică de tranzacţionare înregistrată în piaţa reglementată la vedere în luna octombrie s-a ridicat la 33,07 milioane lei, echivalentul a 6,96 mld. euro, în scădere cu 17,3% faţă de octombrie 2018.

    Pe de altă parte, valoarea medie zilnică de tranzacţionare a crescut în ceea ce priveşte instrumentele cu venit fix, precum obligaţiunile, unde a fost înregistrată o creştere de 107% de la an la an.

     

  • Bursa de la Bucureşti atinge pe 11 noiembrie maximul ultimilor 11 ani: Indicele BET creşte la 9720 de puncte

    Bursa de valori de la Bucureşti, clasificată ca piaţă emergentă secundară, a închis pe 11 noiembrie 2019 la maximul ultimilor 11 ani, evoluţie reflectată prin valoarea indicelui BET, de 9720 de puncte, plus 32% de la începutul acestui an, arată datele agregate de ZF.

    O valoarea mai mare a indicelui BET fusese atinsă în 4 ianuarie 2008, respectiv 9735 de puncte, menţionează operatorul pieţei de capital într-un anunţ pe o reţea de socializare. Dinamica pozitivă a indicelui în 2019 a fost determinată în principal de faptul că bursa a pornit la drum de la o bază de raportare foarte joasă, iar ulterior pe fondul modificărilor parametrilor din ordonanţa 114 şi ca urmare a rezultatelor financiare îmbunătăţite a companiilor, investitorii au avut parte de cea mai bună perioadă de la criză încoace. Însă această perioadă poate fi caracterizată ca fiind una paradoxală întrucât chiar dacă pe partea de indici, bursa şi-a turat motoarele, pe partea de lichiditate este mai slabă decât 2018 si 2017. 

    ZF a scris recent că prin prisma indicelui care cuprinde şi evoluţia randamentelor dividendelor plătite de companiile principale, BVB e pe locul 2 în Uniunea Europeană cu un plus de 40% după Grecia.

  • Bursa de la Bucureşti, pe locul 2 în Europa în 2019

    Spre comparaţie, în primele 10 luni din 2018 randamentul livrat investitorilor a fost de doar 19%.
    Chiar şi cu acest randament, care ar face invidioase pieţe de capital mult mai dezvoltate, bursa de la Bucureşti este a doua cea mai performantă din Uniunea Europeană.
    Pe primul loc în analiza ZF este poziţionată bursa de la Atena, cu un plus de 48%.

  • Afacerile companiilor din indicele bursier BET au crescut cu 15% în S1/2019, depăşind 31 mld. lei

    „Rezultatele primului semestru menţin emitenţii listaţi la BVB la un nivel atractiv prin prisma analizei fundamentale. Creşterea economică se reflectă, după cum era de aşteptat, şi în evoluţia financiară a companiilor listate“, spun analiştii de la Prime Transaction.
     
    Citiţi mai multe pe www.zf.ro
  • Bursa de Valori Bucureşti urcă la maxime istorice. BET-TR, crestere de 35% în primele 7 luni

    Bursa de Valori Bucureşti (BVB) a atins noi maxime istorice pentru indicele BET-TR, care include şi dividendele acordate de companiile din BET. La finalul şedinţei de tranzacţionare din 31 iulie, BET-TR afişa un nivel record de 14.732 de puncte, echivalentul unei rate de creştere de peste 35% comparativ cu nivelul de la finalul anului trecut. Creşterea a fost una susţinută şi pe plan internaţional. Sentimentul puternic pozitiv al investitorilor a determinat maxime record pentru indicii Dow Jones şi S&P 500 din Statele Unite.
     
    La raliul internaţional s-a conectat şi indicele BET, cel care reflectă evoluţia celor mai lichide 16 companii listate la BVB cu excepţia SIF-urilor. În ultima şedinţă bursieră din iulie, BET a ajuns la 9.204 puncte. Acesta este cel mai ridicat nivel înregistrat de BET în ultimii 10 ani şi jumătate. De la începutul anului şi până în prezent, indicele BET a înregistrat o creştere de aproximativ 25%.
     
    Creşterile de la nivelul indicilor nu s-au reflectat în zona de trading a pieţei de capital. După sincopele de la începutul anului, de abia la final de iulie valoarea medie zilnică de tranzacţionare a ajuns la paritate cu nivelul de la finalul primelor şapte luni ale anului trecut, respectiv de 9 milioane de euro.
     
  • Acţiunile Nuclearelectrica, cele mai performante din indicele bursier BET după primele şapte luni din 2019: randament de 53%

    Nuclearelectrica (simbol bursier SNN), singurul producător de energie nucleară din România, este cea mai performantă acţiune din structura indicelui principal BET în primele şapte luni din 2019, cu un randament total, adică la care se adaugă şi dividendele, de 53%, potrivit calculelor realizate de ZF.

    Spre comparaţie, indicele BET-TR, care reflectă şi randamentul dividndelor plătite de companiile din prima ligă bursieră, s-a apreciat cu 35%. 

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Bursa de la Bucureşti creşte cu 3,14% în a doua cea mai bună şedinţă din 2019. Brokerii, analiştii, investitorii se aşteaptă la renunţarea la OUG 114

    “Observând reacţia de marţi, da, cred că a reapărut optimismul în rândul investitorilor ori poate s-au mai disipat eventualele temeri în privinţa cadrului legislativ. În concluzie, pe piaţa de capital a apărut un sentiment pozitiv, în contextul eventimentelor interne din ultimele două zile”, spune Simion Tihon, broker la societatea Prime Transaction.
     
    Cu avansul de marţi, indicele BET are plus 15% de la începutul anului, potrivit datelor BVB.
     
    Pe de altă parte indicele BET-TR, care cuprinde şi dividendele plătite de companiile din prima ligă bursieră, a închis la maximul istoric de 12.870 de puncte, plus 18% de la începutul anului 2019.
     
  • „Baie de sânge” pe bursele mondiale şi la Bucureşti: Indicele BET a pierdut 0,81% joi, în timp ce indicii bursieri londonezi FTSE 100 şi 250 au închis în scădere cu 0,18%

    La Bucureşti indicele BET a pierdut 0,81%, la 8.599,66 puncte.

    La Londra indicii FTSE 100 şi 250 au închis în scădere cu 0,18%, respectiv 0,12%. La Amsterdam indicele AEX a scăzut cu 0,38%, la Paris CAC 40 cu 0,29% iar Dax, la Frankfurt, în scădere cu 0,70%. IBEX 35, indicele burrsei din Madrid a scăzut cu 1,01%, iar indicele pan-european Euro Stoxx 50 este în minus cu 0,63%.
     
  • Un secol de istorie pentru Bursa de la Bucureşti

    Închisă aproape cinci decenii de socialişti pe fondul procesului de naţionalizare a economiei, bursa de la Bucureşti renaşte din propria cenuşă în 1995 în contextul alinierii României la practicile capitalismului, care presupuneau şi o piaţă de capital funcţională.
    Încercată de mai multe crize în jumătate de secol cât a fost activă, bursa de la Bucureşti are în prezent şansa de a promova de la o piaţă de frontieră la una emergentă, în ceea ce ar putea fi biletul dus către pieţele dezvoltate ale vestului.
    De la emitenţi precum Banca Naţională a României, care era una dintre cele mai căutate acţiuni la începutul secolului XX ca urmare a dividendelor ridicate, sau Letea, unul dintre cei mai vechi şi mai mari producători de hârtie de atunci, bursa de la Bucureşti a evoluat până în prezent la companii din sectoare de activitate care nici măcar nu existau acum o sută de ani, precum telecomunicaţii, IT, intermediare financiară.
    Însă chiar şi cu noile tendinţe, bursa de la Bucureşti încă se luptă să recâştige rolul de finanţator al companiilor în condiţiile în care în 1926 s-a tranzacţionat la Bucureşti circa 11% din Produsul Intern Brut (PIB) al României de atunci faţă de 1,6% în 2017, potrivit calculelor ZF pe baza datelor BNR, ASF şi ale BVB.

    50 de ani în beznă
    Activitatea Bursei de Efecte, Acţiuni şi Schimb este întreruptă în 1948 odată cu instaurarea regimului comunist în România şi cu începerea naţionalizării economiei, proces care avea să transforme din temelii societatea românească şi a cărui cerneală în paginile de istorie este proaspăt uscată.
    La acel moment, la bursa de la Bucureşti erau înscrise acţiuni emise de 93 de societăţi şi 77 de titluri cu venit fix (obligaţiuni). Coincidenţă sau nu, în prezent pe piaţa principală sunt listate circa 90 de acţiuni şi 76 de emisiuni de obligaţiuni, practic numere asemănătoare celor de acum o jumătate de secol, potrivit datelor BVB.
    România a schimbat macazul în 1989 odată cu Revoluţia, eveniment care avea să delimiteze generaţii întregi şi care cu siguranţă va rezista testului timpului. Economia sare într-o nouă etapă, de la una închisă la una de tipul deschis, capitalist. Iar bursa îi urmează exemplul câţiva ani mai târziu.
    Capitalismul se scrie cu cerneală verde, dolarii fiind motorul care la începutul anilor ’90 a pus în funcţiune motorul pieţei de capital în România. Iar cum banii nu au ochi sau urechi să audă, au nevoie de specialişti care să îi dirijeze spre plasamente. Până şi inginerii au răspuns chemării pieţei de capital de atunci şi au devenit din stâlpi ai orânduirii socialiste, stâlpi ai capitalismului românesc.

    Renaşterea
    Anii de început ai bursei post-decembriste au fost cuprinşi de un „romantism revoluţionar”, cu sute de mii de români prinşi în vârtejul transformării în profit chiar şi a celei mai reduse sume investite, a cupoanelor rezultate de pe urma privatizărilor în masă de la începutul anilor ’90, dar şi a premierelor la Bucureşti, suprapuse chiar cu o criză.
    „Capitalul de entuziasm a fost molipsitor şi a atras rapid câteva mii dintre cei mai buni absolvenţi ai facultăţilor economice, juridice şi tehnice ale vremii către firmele de brokeraj, consultanţă şi servicii IT conexe, cu promisiunea unor cariere fulgerătoare şi a unor câştiguri pe măsura adrenalinei care pulsa în vene mai rapid decât cotaţiile primelor blue chips pe ecranele computerelor Pentium, cu hardul mai mic decât al celui mai ieftin smartphone de azi”, spune Dragoş Neacşu, unul dintre cei mai vechi specialişti ai pieţei de capital din România, în prezent director general al Erste Asset Managmenet, administrator a circa 7 miliarde de lei.
    În noiembrie 1995 bursa de la Bucureşti înregistrează prima şedinţă de tranzacţionare de după pauza de aproape o jumătate de secol. În acea zi au fost tranzacţionate 905 acţiuni emise de şase companii listate. În prezent la bursa de la Bucureşti se tranzacţionează în medie circa 30 de milioane de acţiuni emise de aproape 90 de companii.
    „Noutatea anilor 1995-1996 a fost dată de diluţia a circa 30% din capitalul românesc al vremii, existent în circa 6.000 de companii din numeroase sectoare de activitate şi cu o largă răspândire geografică, către peste 13 milioane de cuponari/acţionari minoritari. Care au primit aceste hârtii de valoare gratuit, pentru simplul motiv ca împliniseră 18 ani şi erau cetaţeni români. Dar care nu aveau nici cele mai elementare cunoştinţe despre piaţa de capital, mecanismele acesteia şi modul în care ar trebui să se comporte cu noua avuţie financiară”, spune Dragoş Neacşu.
    Practic, în urma procesului de privatizare, românii au devenit acţionari la cele mai mari companii din România şi până şi în prezent sunt mulţi care nu ştiu acest lucru în condiţiile în care la Depozitarul Central sunt parcate deţinerile a circa 9,4 milioane de români.
    În 1997 bursa de la Bucureşti lansează indicele BET, principalul indice al evoluţiei pieţei de capital din România. De la 1.000 de puncte atunci, indicele BET afişează la începutul lunii octombrie din 2018 un nivel de circa 8.500 de puncte, fiind încercat de mai multe crize, una cu puţin timp de la lansare.
    La un an din momentul lansării, BET avea să atingă minimul istoric pe fondul crizei rublei din Rusia. Pe 24 septembrie 1998, indicele ajungea la cel mai scăzut nivel, de 281 de puncte. În contrapartidă, la aproape 10 ani de la momentul lansării, BET a atins maximul istoric: pe 24 iulie 2007, de 10.813 puncte. Ulterior, evenimentele de pe scena financiară internaţională din anul 2008 au condus la scăderi abrupte pe toate pieţele de capital ale lumii, iar nivelul minim după această perioadă a fost atins în România pe 25 februarie 2009, când indicele BET avea un nivel de 1.887 puncte.

    Perspective de promovare
    În septembrie 2016, agenţia de evaluare financiară FTSE Russell introduce piaţa de capital din România pe lista de promovare de la piaţa de frontieră la una emergentă, cea mai bună veste primită de piaţa bursieră post-decembristă în contextul în care o posibilă promovare aduce fluxuri ale investitorilor străini, capital care ulterior se regăseşte în preţurile acţiunilor şi în economia românească. În septembrie 2018 FTSE Russell anunţă că menţine România pe lista de monitorizare şi îmbunătăţeşte două criterii, printre care şi cel de lichiditate, cea mai dureroasă rană a bursei româneşti. Analiştii consideră că în 2020 bursa de la Bucureşti va trece într-o nouă ligă, ceea ce va aduce şi marfă nouă, dar şi un aflux de capital al investitorilor.


    1948
    În 1948, anul în care bursa de la Bucureşti
    a fost închisă de comunişti, erau înscrise acţiuni emise de 93 de societăţi şi 77 de titluri cu venit fix (obligaţiuni).


    2018
    În prezent pe piaţa principală sunt listate circa 90 de acţiuni şi 76 de emisiuni de obligaţiuni, asemănător statisticilor de acum o jumătate de secol. 


    # Bursa de la Bucureşti are 169 miliarde de lei capitalizare (38 mld. euro) şi 87 de emitenţi listaţi. Spre comparaţie, bursa de la Varşovia adună 870 emitenţi cu 290 mld. euro capitalizare.

    # Indicele BET-TR de la Bucureşti, care urmăreşte şi dividendele livrate de prima ligă bursieră, a adus în 2017 un randament de 19%, printre cele mai ridicate la nivel european. Deutsche Boerse din Germania a livrat 16%, iar Euronext din Bruxelles circa 4,9%.

    # 2 miliarde de lei (430 mil. euro) este cea mai mare listare la Bucureşti, cea a Electrica din 2014. 944 milioane de lei (205 mil. euro) reprezintă cea mai mare listare anteprenorială, cea a Digi în mai 2017.

    # 4,5 mld. euro este capitalizarea Petrom (SNP), cea mai valoroasă companie de la Bucureşti. Spre comparaţie, cea mai valoroasă companie de la Varşovia, PKO Bank, are
    13 mld. euro capitalizare.

  • Joia neagră pe burse: Pieţele de capital din întreaga lume sângerează şi înregistrează scăderi puternice, după prăbuşirea de pe Wall Street

    În Europa, indicele FTSE 100 al bursei de la Londra a scăzut cu 1,82%, în timp ce DAX al bursei din Germania a înregistrat un declin de 1,47%, iar CAC 40 din Paris de 1,79%. Indicele european Stoxx 600 a scăzut cu 1,92%. 
     
    Pieţele europene, inclusiv Bursa de la Bucureşti, au deschis în scădere, pe fondul deprecierilor bursiere din Statele Unite şi Asia, dar şi al disputelor comerciale şi al andamentului titlurilor de stat.

    La Bucureşti, la ora transmiterii ştirii, indicele BET înregistra o scădere de 1,48%, toţi ceilalţi indici bursieri fiind pe roşu. Din cele 15 companii incluse în indicele BET, doar Fondul Proprietatea avea o creştere de 0,22%, restul înregistrând scăderi de 0,8% – 2,82%.

    La Londra, indicele FTSE 100 a scăzut la 7.030 de puncte, cu 1,6%. La Paris, CAC 40 scade cu 1,2%, la 5.124 puncte, iar la Frankfut indicele DAX a scăzut cu 0,9%.

    FTSE 100 şi CAC 40 au scăzut la cele mai reduse niveluri din aprilie, în timp ce DAX are cea mai rredusă valoare din februarie 2017.

    Experţii au anunţat, în ultimul an, că este posibilă a cădere majoră a burselor, notează BBC. Aşteptările lor erau evidente, multe dintre pieţe situându-se la niveluri maxime din toate timpurile, în special în SUA, unde piaţa creşte de 10 ani.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro