BusinessMagazin

Tag: BCE

  • Se anunţă vremuri grele: Zonei euro îi vor trebui trei ani să îşi revină după această criză. Philip Lane, economist şef al BCE: Amploarea şi durata şocului macroeconomic al pandemiei depind de cât de mult vor fi păstrate măsurile de izolare, de impactul acestora asupra sectoarelor economice şi de viteza la care activitatea va reintra în normalitate

    Economistul şef al Băncii Centrale Europene a avertizat că este posibil să dureze cel puţin încă trei ani până ca economia zonei euro să îşi revină complet din şocul ”extraordinar şi şever” al coronacrizei, scrie Financial Times.

    Philip Lane a spus că în scenariul sever, modelat de BCE, care estimează o scădere economică de 12% în zona euro pentru acest an, economia nu se va reîntoarce la nivelul dinainte de criză până în 2023.

    Un grafic publicat de BCE indică un rezultat asemănător şi pentru scenariul ”mediu”, care arată o scădere economică de 8% la nivelul zonei euro anul acesta.

    Singurul scenariu unde perspectivele sunt mai optimiste este cel ”lejer”, care presupune o scădere economică de numai 5% anul acesta, şi în cadrul căruia economiştii estimează o revenire economică completă până la jumătatea anului viitor. 

    ”Amploarea şi durata şocului macroeconomic al pandemiei depind de cât de mult vor fi păstrate măsurile de izolare, de impactul acestor măsuri asupra sectoarelor economice şi de viteza la care activitatea economică va reintra în normalitate”, a scris Lane.

    Economia zonei a înregistrat o scădere trimestrială record de 3,8% în T1 2020, potrivit datelor publicate săptămâna aceasta. Majoritatea economiştilor se aşteaptă ca declinul să fie mult mai adânc în T2, din cauză că măsurile de izolare au cuprins întreaga perioadă şi au îngheţat activitatea economică.

    BCE a anunţat joi că îşi păstrează dobânzile la depozite la 0,5%, în timp ce diminuează costurile de finanţare pentru bănci, reducând dobânda la care le împrumută la un minim record de minus 1%, practic plătind băncile să le împrumute bani. 

    Vineri, Lane a indicat că BCE s-ar pregăti să extindă orizontul de timp pe care aplică PEPP – programul de achiziţii de urgenţă din pandemie – lansat în luna martie, şi să crească şi scara acestuia. Programul deja avea o amploare de 750 de miliarde de euro alocaţi. El a adăugat că va continua să examineze constant toate măsurile să vadă dacă sunt eficiente, şi că ”vom ajusta instrumentele dacă situaţia o va cere”. 

  • Raport fără precedent de la Banca Centrală Europeană: PIB-ul zonei euro ar putea rămâne sub nivelul din 2019 până la finalul lui 2022. Cele trei scenarii de scădere economică

    Banca Centrală Europeană a anunţat că PIB-ul zonei euro s-ar putea contracta cu până la 12% anul acesta, din cauza măsurilor de izolare luate pentru a preveni răspândirea coronavirusului, scrie Bloomberg. 
     
    ”Ne aşteptăm ca PIB-ul zonei euro să scadă puternic pe termen scurt, în condiţiile în care măsurile de izolare sunt critice pentru asigurarea revenirii rapide ulterioare”, a anunţat BCE. 
     
    PIB-ul real ar putea să scadă cu 5%, 8% sau 12%, în funcţie de gravitatea efectelor pandemiei. Estimarea de 5% este pentru un scenariu lejer, în timp ce o prăbuşire de 12% ar urma scenariilor severe în 2020. 
     
    În scenariul sever, PIB-ul ar urma să scadă în T2 2020 cu 15%, urmată de o revenire incompletă, cu creşteri economice de 6% şi respectiv 3% în T3 şi T4 2020. 
     
    Pe măsură ce relaxarea va permite normalizarea activităţii economice, PIB-ul se aşteaptă să crească cu 6%, 5% sau 4%, în funcţie de gravitatea scenariilor. 
     
    În scenariul sever, PIB-ul ar urma să rămână sub nivelul din 2019 până la finalul anului 2022. 
     

     

  • BCE: Zona euro ar putea înregistra o scădere economică între 5% şi 12% anul acesta

    Economia zonei euro ar putea înregistra o scădere cuprinsă între 5% şi 12% din PIB anul acesta, afirmă Christine Lagarde, preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE), avertizând că efectele restricţiilor antiepidemice generează o “mare incertitudine”.

    “Zona euro se confruntă cu riscul unei contracţii economice de o magnitudine şi viteză nemaivăzute niciodată pe timp de pace”, afirmă Christine Lagarde, citată de cotidianul Le Figaro.

    Conform Eurostat, valoarea PIB-ului statelor din zona euro a scăzut cu 3,8% în primul trimestru din 2020.

    “Dată fiind marea incertitudine privind impactul economic al pandemiei, scenariul BCE sugerează o scădere a PIB-ului între 5% şi 12% anul acesta. Reducerea activităţilor economice în aprilie sugerează că impactul probabil va fi mai sever în al doilea trimestru”, a avertizat preşedintele BCE.

    Creşterea economică ar urma să se normalizeze “în anii care urmează”, a subliniat Christine Lagarde.

  • Banca Centrală Europeană vrea să relaxeze temporar regulile stricte contabile impuse băncilor prin IFRS 9

    Banca Centrală Europeană se pregăteşte să ofere o mână de ajutor sistemului bancar din regiune în lupta cu criza COVID-19, permiţând băncilor să nu aplice momentan noile reguli contabile impuse de legislaţia IFRS 9, întrucât acestea au avertizat că ar amplifica impactul economic negativ al pandemiei, potrivit FT.

    Decizia ar urma să amâne sau să anuleze impactul noilor standarde internaţionale de raportare financiară IFRS 9, după o decizie similară aplicată de Banca Angliei vineri.

    Mutarea arată că decidenţii politici răspund campaniei de lobby a băncilor, care au susţinut că noile reguli contabile ar genera pierderi şi mai mari în activele lor, întrucât anumite companii şi anumiţi consumatori nu îşi pot plăti datoriile temporar.

    Băncile din Europa şi din Marea Britanie au cerut supraveghetorilor să amâne IFRS 9, care obligă băncile să formeze provizioane pentru a acoperi creditele debitorilor aflaţi în situaţii de dificultate, înainte ca acesta să intre în incapacitate de plată.

    Într-o declaraţie lansată vineri, Banca Angliei a spus că înclină să „treacă cu vederea” o creştere temporară a pierderilor în bilanţul băncilor.

     

  • Banca Centrală Europeană pune 750 miliarde euro la bătaie prin Programul de Achiziţii Urgente în Pandemie

    Banca Centrală Europeană (BCE) a anunţat un nou program prin care va cumpăra obligaţiuni în valoare totală de 750 miliarde euro, după o şedinţă desfăşurată miercuri noapte în regim de urgenţă, ca răspuns la condiţiile economice şi financiare deteriorate din cauza pandemiei de coronavirus, potrivit unui anunţ al băncii.

    BCE spune că programul ce se va desfăşura anul acesta va acoperi atât datoriile suverane cât şi datoriile corporate.

    Denumit Programul de Achiziţii Urgente în Pandemie (Pandemic Emergency Purchase Programme – PEPP), acesta se va desfăşura până când criza coronavirus va fi depăşită.

    „Timpuri extraordinare cer măsuri extraordinare. Angajamentul nostru faţă de euro nu are limite. Suntem determinaţi să folosim întregul potenţial al instrumentelor noastre, în cadrul mandatului nostru”, a spus Christine Lagarde, preşedinte al Băncii Centrale Europene.

    BCE a decis să extindă gama de active eligibile pentru program şi către o facilitate comercială pentru instituţii non-financiare. Mai mult, banca va relaxa standardele de colateral pe care le impune băncilor, pentru a le permite acestora să atragă mai mult capital raportat la active.

    „Consiliul guvernator al BCE este angajat să îşi joace rolul în susţinerea tuturor cetăţenilor din zona euro în aceste timpuri pline de încercări. Consiliul guvernator va face tot ce este necesar în mandatul său”, a transmis BCE.

  • O „gafă” de comunicare a şefei BCE a provocat panică pe pieţele financiare

    O declaraţie a şefei BCE a stat joi la baza uneia dintre celei mai mari lichidări de pe piaţa secundară de obligaţiuni din istorie, chiar dacă Christine Lagarde a anunţat lansarea unui pachet de măsuri menit să amelioreze haosul economic cauzat de răspândirea coronavirusului, scrie Financial Times.

    Fiind caracterizată de investitori drept o “gafă” de comunicare, Lagarde a spus că rolul Băncii Centrale Europene nu este să răspundă la mişcările din pieţele de titluri suverane sau să închidă spread-ul -diferenţa – dintre dobânzile ţărilor din zona euro.

    Comentariile ei au venit în cadrul conferinţei de presă ce a urmat şedinţei de politică monetară în care BCE a decis extinderea programului său de cumpărare de obligaţiuni cu achiziţii suplimentare în valoare de 120 de miliarde de euro, lansarea unui program de împrumuturi ieftine către băncile europene ce eliberează 500-600 miliarde de euro şi îndulcirea schemei de susţinere pentru bănci.

    “Nu suntem aici să reducem spread-urile, asta nu este o funcţie sau misiunea BCE”, a spus Christine Lagarde, adăugând că “există alte instrumente pentru asta şi alţi actori care să se ocupe de aceste probleme”.

    Lagarde a respins de asemenea sugestiile că încearcă să îl imite pe Mario Draghi, fostul preşedinte al BCE, spunând că nu caută să fie “orice este necesar, numărul doi”, ea făcând referire la celebrul discurs din 2012 al lui Draghi care a calmat pieţele financiare la apogeul crizei datoriilor suverane din zona euro.

    Declaraţiile sale au fost percepute drept inversul discursului lui Draghi din 2012 în care spunea că va face orice este necesar pentru salvarea euro, a comentat Richard McGuire, strateg de investiţii la Rabobank.

    Pieţele bursiere europene s-au prăbuşit ieri iar dobânzile plătite de statul italian au înregistrat cea mai mare creştere de o zi din istorie după declaraţiile preşedintei BCE. Banca centrală a decis de asemenea ieri să menţină rata dobânzii de politică monetară în condiţiile în care investitorii aşteptau o reducere suplimentară după modelul băncilor centrale din Marea Britanie şi Statele Unite.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bursele continuă să scadă dramatic chiar şi după ce BCE, Fed şi Banca Angliei au anunţat stimuli şi pachete în valoare totală de peste 140 miliarde euro; se activează mecanismul de oprire de la tranzacţionare; S&P 500 scade 8%; Dow Jones scade 10%

    Bursa americană continuă să scadă dramatic chiar şi după Banca Centrală Europeană, FED-ul şi Banca Angliei au anunţat astăzi şi ieri o serie de stimulente şi pachete în valoare totală de peste 140 miliarde euro.

    La începutul şedinţei de tranzacţionare a fost activat mecanismul cunoscut drept circuit breaker – care se activează atunci când indicii bursieri majori scad cu mai mult de 7% şi reprezintă o oprire temporară de 15 minute a tranzacţionării.

    Indicele S&P 500 înregistra o scădere de 8%, în timp ce indicele Dow Jones scădea cu 10% la începutul şedinţei de tranzacţionare de joi.

     

     

     

     

  • O realitate care ar putea prinde contur: De ce Banca Centrală Europeană trebuie să ia în calcul opţiunea de a arunca bani din elicopter prin care ar putea transfera direct bani către toţi cetăţenii

    Dacă Christine Lagarde este sinceră în convingerea sa că procesul de revizuire strategică realizat de Banca Centrală Europeană trebuie să fie unul deschis şi să „analizeze toate opţiunile, aceasta trebuie să convingă consiliul guvernator al băncii să deschidă o discuţie despre banii din elicopter, argumentează Stanislas Jourdan, director executiv al Positive Money Europe, şi Eric Lonergan, economist şi membru al boardului Positive Money Europe, într-o opinie publicată de Euractiv.

    După ce a eşuat în menţinerea inflaţiei în apropiere de ţinta de 2% în ultimii şase ani, procesul de revizuire ar trebui să-i permită BCE să-şi updateze strategia la noile provocări postcriză. Până acum, dezbaterile s-au concentrat în mare măsură pe oportunitatea redefinirii ţintei inflaţiei, însă o astfel de redefinire nu poate restaura credibilitatea BCE dacă nu este însoţită de o conversaţie profundă privind instru­mentele de care BCE s-ar putea folosi pentru a-şi atinge această ţintă, scriu cei doi reprezentanţi ai Positive Money Europe. Există în cercurile de politică un sentiment din ce în ce mai pregnant că BCE şi-a epuizat muniţia. Aşa să fie, se întreabă cei doi.

    Nu este necesar ca BCE să-şi transmită politica doar prin intermediul pieţelor financiare.

    Deşi băncii i se interzice să finanţeze guvernele direct, nimic din legislaţia UE nu interzice ideea banilor din elicopter prin care BCE ar putea transfera direct bani către toţi cetăţenii. Deşi această opţiune nu este necesară chiar în acest moment, a venit vremea ca aceasta să fie analizată în mod serios.

    Dintr-o perspectivă pur economică, este dificil de adus argument împotriva banilor din elicopter, scriu Jourdan şi Lonergan. Astfel de transferuri s-ar traduce în mare măsură în consum. Cu echivalentul a 10% din QE, BCE ar putea transfera aproximativ 900 de euro către toţi cetăţenii adulţi din zona euro. Dacă numai 40% din aceştia bani ar fi cheltuiţi, efectul ar echivala cu o creştere de 1% a PIB-ului.

    Dacă este sigur că ideea ar funcţiona, de ce nu a fost implementată? În primul rând, mulţi se tem că o astfel de politică ar fi un pas prea extrem din partea băncilor centrale independente, pentru că demarcaţia dintre politica monetară şi cea fiscală ar deveni neclară.

    Problema poate fi însă uşor rezolvată prin crearea unui cadrul instituţional clar. Banca centrală ar decide doza necesară de stimulente, iar reprezentanţii aleşi ar putea defini unde merg banii. În acest sens, implicarea Parlamentului European în procesul de revizuire ar putea fi util, în opinia celor doi.

    Pentru a-şi păstra credibilitatea ca bancă centrală independentă, BCE trebuie să fie capabilă să intervină în orice condiţii. Până la finalul procesului de revizuire, BCE ar trebuie cel puţin să încerce să clarifice condiţiile în care ar putea fi activată opţiunea banilor din elicopter, consultându-se în acelaşi timp cu alte instituţii UE pentru specificarea cadrului necesar pentru controlarea efectelor distribuţionale, susţin Stanislas Jourdan şi Eric Lonergan. 

     

  • Banca Centrală Europeană: Şase bănci s-au aflat anul trecut sub indicatorii economici propuşi pentru 2020. Reglementările propuse de BCE sunt privite suspicios în contextul în care ratele negative ale dobânzilor şi numărul de pieţe fragmentate au lăsat băncile în situaţia în care se chinuie să ţină pasul cu Wall Street-ul

    Banca Centrală Europeană (BCE) a declarat că un număr de 6 dintr-un total de 109 bănci evaluate de-a lungul anului trecut se situează sub indicatorii economici propuşi pentru 2020, potrivit Bloomberg.

    „Patru dintre cele şase bănci şi-au remediat situaţia până la sfârşitul lunii decembrie. Celorlalte două li s-a solicitat să întreprindă acţiuni de remediere într-o perioadă de timp bine definită”, a declarat Andrea Enria, preşedintele board-ului de supraveghere din cadrul BCE.

    Băncile europene au concurat mai bine de un deceniu cu cererile constante de creştere a capitalului care tind abia acum să stagneze. Povara pe care o reprezintă reglementările intenţiona să întărească puterea creditorilor după criza financiară din 2008. În prezent, este privită suspicios din cauza ratelor negative ale dobânzilor şi a unei pieţe fragmentate care a lăsat băncile în situaţia în care se chinuie să ţină pasul cu Wall Street-ul.

    BCE solicită băncilor să deţină o cantitate minimă de capital şi o cantitate adiţională facultativă. Dacă o bancă nu reuşeşte să îndeplinească prima condiţie, va trebui să explice cum va reuşi să revină la nivelul cerut. Dacă nivelul de capital al băncii continuă să scadă după un anumit punct, creditorul va fi supus unor restricţii de plată a investitorilor şi de acordare de bonusuri.

    Totuşi, băncile nu au reuşit să înregistreze scăderi atât de mari.

    BCE a declarat că cererile de capital au rămas stabile anul trecut. Acum, băncile sunt în situaţia în care au în faţă niveluri tot mai mari în contextul în care este luat în calcul nivelul cantităţii facultative solicitate de alte autorităţi financiare.

    „Chiar dacă este indiscutabil faptul că mediul extern este dificil, asta nu va schimba situaţia pe termen scurt. Băncile au nevoie să îşi îmbunătăţească eforturile manageriale pentru a se reorienta asupra propriilor modele de business, pentru a implementa strategii eficiente de digitalizare şi pentru a îmbunătăţi constant costurile”, a declarat Enria.

     

  • Prima femeie care reuşeşte într-un univers condus anterior de bărbaţi: a devenit ministru de finanţe al unei economii din G8, a condus FMI şi conduce acum BCE

    Christine Lagarde este prima femeie care a devenit ministru de finanţe al unei economii din G8 (Franţa), este prima femeie care a ajuns la conducerea Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi este prima femeie care conduce Banca Centrală Europeană (BCE). Aceste premiere vin într-un univers financiar mondial dominat şi condus mult timp de bărbaţi. Care este povestea Christinei Lagarde?

    Sistemul financiar este în continuare dominat de bărbaţi, dar criza financiară şi economică care a izbucnit în 2007/2008 a trecut unele dintre cele mai importante frâie în mâinile unor femei care rescriu istoria leadershipului în instituţiile financiare mondiale. Christine Lagarde a fost caracterizată ca o figură impunătoare, carismatică, cu o personalitate foarte puternică, care se evidenţiază clar ca lider. Se simte în largul ei când vorbeşte cu oamenii, nu este arogantă şi abordează direct problemele, jonglând cu cuvintele cu diplomaţie. Este renumită pentru abilităţile solide de negociere şi nu este de mirare, având în vedere faptul că a lucrat mulţi ani ca avocat corporatist şi a avut multe funcţii în viaţa politică în Franţa.
    Din poziţiile importante deţinute în lumea finanţelor internaţionale, franţuzoaica Christine Lagarde (63 de ani) – supranumită „rock star of finance” –  a ajuns să-şi pună amprenta asupra întregii economii mondiale, să influenţeze pieţele financiare, chiar şi numai prin cuvintele rostite, şi, practic, să-şi pună indirect amprenta asupra vieţii fiecăruia dintre noi prin deciziile pe care le girează.
    Născută în anul 1956 la Paris într-o familie de profesori, Christine Madeleine Odette Lagarde este avocat de profesie, absolventă a Şcolii Superioare de Drept din Paris şi a Institutului de Studii Politice din Aix-en-Provence. Franţuzoaica este divorţată, mamă a doi copii, vegetariană, pasionată, printre altele, de yoga şi grădinărit. În adolescenţă a fost membră a echipei naţionale de înot sincron.
    Christine Lagarde are o importantă experienţă internaţională, fiind timp de mai mulţi ani şefa firmei internaţionale de avocatură Baker & McKenzie din Chicago. Până să ajungă în fruntea FMI, a deţinut diverse portofolii de ministru în Franţa, ajungând şi ministru de finanţe – prima femeie care a devenit ministru de finanţe al unei economii din G8. Financial Times a desemnat-o în 2009 cel mai bun ministru de finanţe din zona euro, în timp ce revista Forbes a clasat-o în primele 20 cele mai puternice femei din lume.
    În 2011, Christine Lagarde a devenit prima femeie care a ajuns la conducerea Fondului Monetar Internaţional de la înfiinţarea acestuia în 1944. Christine Lagarde, cel de-al 11-lea managing director al FMI, a câştigat respectul lumii financiare în timpul crizei financiare care a debutat în 2007/2008, având un rol important în salvarea euro. Ea a condus instituţia financiară internaţională cu sediul la Washington în perioada 2011-2019. FMI a redevenit un pion important pe scena finanţelor internaţionale odată cu venirea crizei economice mondiale, după ce anterior ajunsese în situaţia de a fi nevoit să-şi justifice raţiunea de a mai exista şi se uita cum îi scad veniturile pentru că nu mai avea pe cine să finanţeze.
    Pe parcursul crizei, realitatea economică nu a contenit să ia prin surprindere instituţiile financiare internaţionale, estimările optimiste privind creşterea economică fiind corectate din mers de mai multe ori pe an. Iar creşterea fragilă a economiei a rămas în top pe lista dezamăgirilor FMI.
    La FMI Christine Lagarde a fost cu ochii şi pe creşterea economică, iar după ce a părăsit Washingtonul pentru Frankfurt în toamna anului 2019, pentru a prelua conducerea BCE, ea urmăreşte în continuare, printre altele, şi relansarea creşterii economice.
    Alegerea Christinei Lagarde la conducerea BCE – instituţia din inima zonei euro a fost o surpriză, cu atât mai mult cu cât a fost exclusă această posibilitate în trecut. O alegere neconvenţională şi controversată pentru şefia BCE în condiţiile în care ea nu a fost nici economistă, nici şef de bancă centrală, după cum au criticat unii analişti.
    La conducerea BCE, noul gardian al euro a primit o moştenire destul de dificilă, concretizată în normalizarea politicii monetare, caracterizată în prezent de dobânzi foarte mici şi chiar negative şi de reluarea achiziţiilor de active de către BCE, şi îndepărtarea pericolului „japonizării“ Europei. Japonia a ajuns în deflaţie după spargerea unei bule financiare în 1990. Iar inflaţia şi dobânzile reduse pentru o perioadă mare reduc dramatic spaţiul de manevră într-o nouă criză economică.
    Strategia adoptată după criza financiară izbucnită în urmă cu mai bine de un deceniu, cu stimulente importante şi recapitalizări bancare, a dat rezultate câţiva ani, dar acum, inflaţia, un indicator al echilibrului economiei urmărit de BCE şi Fed, este sub ţintă atât în zona euro, cât şi în SUA. Iar politicile radicale precum ratele negative ale dobânzilor au devenit foarte nepopulare în unele ţări.
    Predecesorul Christinei Lagarde la conducerea Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, a avut grijă de zona euro în cea mai dificilă perioadă din istoria acesteia, reuşind să salveze euro, să ţină uniunea monetară închegată şi să scoată economia din criză, cu un efort financiar fără precedent, dar şi cu discursul devenit celebru prin cele trei cuvinte, „orice este nevoie“ („whatever it takes”) pronunţat la paroxismul crizei datoriilor suverane din zona euro.
    În primul său discurs important de la ocuparea funcţiei de preşedinte al BCE, Christine Lagarde a cerut ajutor guvernelor europene, care lasă pe umerii băncilor centrale obiectivul relansării economiilor, pentru ca economia zonei euro să se revigoreze. Ea a explicat că este nevoie de un nou mix de politici în care investiţiile publice sunt accelerate pentru reducerea greutăţii ce apasă pe politicile monetare de stimulare pentru ca regiunea să se revigoreze. Franţuzoiaca a transmis că instituţia pe care o conduce va continua să sprijine economia zonei euro şi a spus că politica bugerară este un element cheie pentru depăşirea celor două provocări principale ale uniunii monetare: schimbarea naturii comerţului global, blocat de politici protecţioniste, şi încetinirea creşterii economice interne.
    „Pentru a culege toate roadele măsurilor noastre de politică monetară, alte zone ale politicii trebuie să contribuie mai hotărât la îmbunătăţirea potenţialului de creştere pe termen lung, sprijinind cererea şi reducând vulnerabilităţile. Guvernele cu spaţiu bugetar ar trebui să fie gata să acţioneze într-o manieră eficientă şi din timp. În ţările în care datoria publică este ridicată, guvernele trebuie să urmeze politici prudente şi să-şi atingă ţintele de echilibru structural“, a spus Lagarde.
    Într-un context economic delicat, marcat de semnale mixte, cu provocări precum Brexitul, războiul comercial SUA-China şi disensiuni la nivelul Europei (şi chiar în cadrul boardului BCE), fosta şefă a FMI a optat pentru cartea prudenţei la primele decizii în fruntea BCE, începându-şi mandatul cu menţinerea dobânzilor pentru zona euro la minime record, în ton cu aşteptările. BCE a confirmat că a repornit programul de stimulare economică şi a inflaţiei prin achiziţii masive de obligaţiuni.
    Banca centrală a zonei euro şi-a revizuit în jos prognoza de creştere economică pentru regiune în 2020, de la 1,2% la 1,1%.
    Christine Lagarde şi-a început mandatul la BCE lăsând dobânda pentru împrumuturi la minimul record de 0% şi menţinând la -0,5% dobânda pentru banii ţinuţi de bănci în depozitele sale pentru a le stimula să crediteze economia reală. În plus, facilitatea de creditare a BCE, utilizată de bănci pentru credite pe termen scurt, are în continuare o rată de dobândă de 0,25%.
    Mesajul transmis de noua preşedinţie a BCE a rămas în linie cu cel susţinut de italianul Mario Draghi: dobânzile din zona euro vor rămâne la minimele record ceva timp, până când perspectiva inflaţiei va ajunge la un nivel suficient de apropiat de ţinta de 2% a băncii centrale a zonei euro.
    BCE a confirmat că a repornit programul de stimulare economică şi a inflaţiei prin achiziţii masive de obligaţiuni – instituţia cumpără active de 20 mld. euro în fiecare lună – şi că va lăsa acest mecanism pornit „atâta timp cât este necesar“. Programul ar urma să fie oprit „cu puţin timp înainte“ ca BCE să înceapă să majoreze dobânzile.
    Rămâne de văzut dacă Christine Lagarde va urma la conducerea BCE ritualul clasic, cu o coregrafie mai mult sau mai puţin strictă, sau va avea propria manieră de a trata problemele. Şi rămâne de văzut dacă ea va reuşi să convingă pieţele financiare şi să le dea încredere prin mesajele transmise de ea.
    Primele semnale indică faptul că şefa BCE intenţionează să îşi lase amprenta asupra instituţiei cu cea mai ambiţioasă strategie, Christine Lagarde cerându-le colegilor să înceapă un proces de analiză a ţintei de inflaţie, care nu a mai fost schimbată din 2003, conform Bloomberg. În acest proces vor fi incluse şi probleme precum tehnologia, inegalităţile sau schimbările climatice.
    Ţinta de inflaţie în zona euro este „sub, dar destul de aproape de 2%“, însă creşterea preţurilor este modestă, chinuindu-se să treacă de 1%, artizanii finanţelor europene nereuşind să restabilizeze inflaţia zonei euro, în ciuda anilor de impulsuri monetare masive.
    Christine Lagarde, care este mai degrabă un fost politician decât un economist, consideră că regândirea strategiei era necesară de mai mult timp. Ea vrea să asculte cetăţenii pentru ca BCE să nu „ofere aceeaşi predică pe care toţi o ştiu“, însă parametrii revizuirii strategiei nu sunt încă stabiliţi.

    Christine Lagarde în vizită la unul din cei mai mari „clienţi” ai FMI 

    Pentru a face faţă crizei, România a devenit în 2009 unul dintre cei mai mari clienţi ai FMI din Uniunea Europeană. A semnat un împrumut record cu FMI, Comisia Europeană, Banca Mondială şi BERD de aproape 20 de miliarde de euro. Mai exact, România a convenit asupra unui pachet de finanţare în sumă de 19,95 de miliarde de euro de la finanţatorii externi (din care cea mai mare parte, respectiv 12,95 mld. euro, de la FMI), cel mai mare împrumut din istoria României şi cât jumătate din bugetul ţării. România a experimentat doi ani de ajustări dramatice, concretizate în disponibilizări, tăierea salariilor bugetarilor şi majorarea TVA. Măsurile au lovit în consum şi criza a intrat în prelungiri. În vara anului 2013 Christine Lagarde, atunci şefa FMI, a ajuns la Bucureşti. Ingredientele-cheie ale mesajului şefei FMI în România: consumul, exporturile şi investiţiile sunt cele trei „locomotive“ care ar trebui să alimenteze creşterea economică a României. Şi, un detaliu important: este nevoie de echilibru între cei trei piloni de creştere, deoarece dependenţa de o singură „locomotivă“ poate duce la dezechilibre care sunt foarte greu de gestionat.
    Ceva inedit? Înainte de izbucnirea crizei economice mondiale recente, timp de zeci de ani, FMI avea ca mesaj principal austeritatea. Acum, FMI a ajuns să vorbească despre consum şi despre creşterea economică, care însă, din păcate, s-a lăsat aşteptată mai mulţi ani în Europa. În toată istoria relaţiilor României cu FMI programele cereau în primul rând privatizarea şi restructurarea companiilor de stat cu pierderi şi austeritate. Apoi, vorbeau de deficite bugetare. Şi nu insistau pe creşterea economică. Acum s-a schimbat, oarecum, abordarea. Vorbind despre calea integrării europene, care nu a fost nici scurtă, nici netedă, franţuzoaica de la conducerea FMI a amintit în România un citat din francofonul Eugène Ionesco (un celebru dramaturg din Slatina care a plecat în Franţa), că „visurile şi angoasele ne unesc“. După trei acorduri succesive cu FMI, România a ajuns să fie macrostabilizată“, dar letargică, economia revigorându-se lent. 

    Carte de vizită

    ∫ 1956 Christine Lagarde s-a născut în Paris
    ∫ Are studii de drept la University Paris X, un master în economie şi finanţe la Political Science Institute din Aix-en-Provence şi un master în drept comercial (DESS in Commercial and Labour Law) la University Paris X Law School;
    ∫ 1981 S-a alăturat firmei internaţionale de avocatură Baker & McKenzie ca associate şi a devenit după 18 ani preşedinte global al acestei firme;
    ∫ 2005
    A devenit ministru al afacerilor externe în Franţa, iar în 2007 a devenit ministru de finanţe şi economie în Franţa (prima femeie care a deţinut această poziţie într-o economie a G8);
    ∫ 2011-2019
    A fost şefa Fondului Monetar Internaţional (FMI);
    ∫ 2019
    Din noiembrie a devenit preşedinte al Băncii Centrale Europene.