Cafeaua in oras, pranzul sau cina de afaceri, sucul sau berea cu prietenii si chiar serbarea zilelor festive in oras sunt tot atatea motive ce sporesc profiturile producatorilor de bauturi, fie ele alcoolice sau nealcoolice. Iesitul in oras e un mod obisnuit de petrecere a timpului liber si un argument care ingroasa bugetele de cheltuieli ale oamenilor de afaceri ce prefera sa-si stabileasca intalnirile in afara biroului.
Numai bauturile consumate in HoReCa, segment ce reuneste restaurantele, barurile, terasele si cafenelele, depasesc anual valoarea de un miliard de euro. In 2008, vanzarile din HoReCa au reprezentat aproape 30% din piata totala de bauturi, ca valoare, arata un studiu realizat de compania de cercetare de piata MEMRB. In conditiile in care valoarea totala a vanzarilor de bauturi a depasit anul trecut 3 miliarde de euro, conform estimarilor BUSINESS Magazin, felia adjudecata de HoReCa depaseste un miliard de euro. Chiar daca efectele crizei se fac simtite si in cheltuielile din HoReCa, in comparatie romani au putine variante catre care sa se indrepte atunci cand vor sa iasa in oras.
La o populatie de peste doua milioane de locuitori, in Bucuresti erau in ianuarie 2.450 de restaurante, potrivit Oficiului National al Registrului Comertului. La inceputul acestui an, numarul restaurantelor a ajuns la aproape 13.000 la nivel national, in crestere cu 17% fata de perioada similara a anului trecut. Chiar si asa, Capitala se poate mandri cu mai putine spatii HoReCa, in vreme ce orase turistice precum Parisul, cu o populatie de 10 milioane de oameni, au peste 30.000 de restaurante si cafenele; in timp ce Bucurestiul are un restaurant la 800 de locuitori, capitala Frantei are cate un astfel de spatiu pentru fiecare 300 de parizieni. In urmatorii ani insa, retelele de cafenele, restaurante sau baruri vor castiga teren, nu doar in Capitala, ci si la nivelul tarii, chiar daca spatiile mai putin atractive vor continua sa se inchida.
Odata cu un portofoliu mai mare de restaurante sau baruri, va creste si puterea de negociere a retelelor in fata furnizorilor, chiar daca pe fondul crizei si al deprecierii monedei nationale, preturile de achizitie a produselor au crescut anul trecut in spatiile din HoReCa cu 25-30%. Asa cum orice companie producatoare tinteste sa-si puna marfurile pe rafturile hiper- si supermarketurilor, prezenta bauturilor in HoReCa are o serie de avantaje. Distribuitorii au, de regula, departamente speciale, pentru ca in afacere HoReCa joaca un rol-cheie: pe de o parte, prin prisma vanzarilor efective ce depasesc, in genere, pentru orice bautura 20% din volumul distribuit, spune Bogdan Belciu, manager al companiei de consultanta de management A.T. Kearney.
Pe de alta parte, importanta HoReCa sta in capacitatea de a construi si mentine branduri, completeaza Belciu. Prin urmare, multi producatori prefera sa abordeze acest canal prin produse si marci specifice, dar si cu campanii promotionale specifice. Apa minerala Dorna in ambalaje de sticla, berile la draft sau vinurile de colectie sunt doar cateva exemple. “Strategiile de vanzare dezvoltate de producatori sunt foarte diferite in HoReCa fata de retail, motiv pentru care companiile au de regula o forta de vanzare dedicata”, spune Belciu. De partea cealalta a “baricadei”, restaurantele, barurile, cafenelele si terasele fac bani buni din vanzarea de bauturi. “In spatiile de tip cafenea si terasa, ponderea vanzarilor de bauturi in cifra de afaceri se pozitioneaza intre 80% si 90%, in timp ce in cadrul restaurantelor, vanzarile de bauturi se situeaza la 20-30%”, declara Cristian Macedonschi, CEO al firmei Trus, cu activitati in domeniul importului si al distributiei de echipamente specializate pentru HoReCa. In cazul retelei de restaurante La Mama, bauturile realizeaza cam un sfert din totalul cifrei de afaceri, declara Catalin Mahu, proprietarul companiei Trotter Restaurant, care controleaza restaurantele La Mama si cafenelele Cafepedia. Un procent care, adauga el, s-a mentinut constant in ultimii ani, iar singurul impact al vremii tine nu de valoarea vanzarilor de bauturi, ci de tipul acestora. Iarna sunt preferate bauturile calde si vinul rosu, iar vara cresc vanzarile de bere, limonada si vin alb. Compania a realizat anul trecut o cifra de afaceri de 8,5 milioane de lei (2,3 milioane de euro), in crestere fata de anul anterior.
Este marti seara si pentru prima data in ultimele zile se pare ca nu va mai ploua in Bucuresti. Un motiv clar de bucurie pentru chelnerii barurilor si ai restaurantelor din centrul vechi al Capitalei, a caror principala preocupare este cum sa duca mai repede comenzile clientilor care au umplut aproape toate terasele, desi nu este sfarsit de saptamana. “Cui ii cer un suc?”, intreaba o tanara proaspat sosita la masa unor cunostinte. “Ti-l aduc eu”, spune unul dintre cei de la masa, se ridica si intra in bar. “Ah, nu stiam ca el serveste aici”, spune tanara, iar raspunsul vine imediat de la o alta persoana de la masa: “Nu doar ca serveste, este proprietar, e barul lui si al unor prieteni”. Prietenii in cauza, patru la numar, se stiau deja, impartasind o pasiune comuna prin intermediul careia s-au si cunoscut: motocicletele.
“Intr-o zi din primavara, treceam pe strada si am simtit ca aici se fac bani. Si ne-am spus sa ne facem un bar pentru motociclisti”, povesteste Giani Manta (35 de ani), unul dintre cei patru proprietari ai barului Jaya Café, deschis la jumatatea lunii mai pe strada Smardan. Desi niciunul dintre ei nu avusese experienta in domeniu, au luat decizia cat se poate usor. “Tocmai ma intorsesem si eu dupa opt luni in Tibet. M-am dus sa ma refac dupa 11 ani de corporatism”, intervine Emil Spataru (35 de ani), facand referire la perioada cat a lucrat in cadrul fostului operator de stat Romtelecom. Era singurul care a venit de la statutul de angajat; Giani Manta are o firma de constructii si un magazin de imbracaminte, iar Mihai Sorin, un alt actionar, o agentie imobiliara – in timp ce al patrulea actionar, Cristian Scarlat, tocmai a absolvit un master in Administrarea Afacerilor la Academia de Studii Economice din Bucuresti.
“Nu suntem niste pierde-vara fiindca am facut asta si suntem aici. Facem doar o reconversie profesionala”, spune zambind unul dintre ei, intre doua comenzi. Cei patru au angajat un barman profesionist si alte cinci persoane, “ajutorul in bar” venind din dorinta de a se lucra in schimburi, dar si fiindca “mai avem si celelalte businessuri, avem familii… dar am sta mereu aici”, recunoaste Giani Manta. Aceeasi situatie, cand comanda este adusa uneori chiar de proprietarul barului sau restaurantului, poate fi intalnita la multe din localurile deschise in centrul vechi. Numarul acestora este mai mult decat dublu comparativ cu anul trecut, aproape 50 de localuri asteptandu-si clientii in fiecare zi.
Iar pana la venirea sezonului rece vor mai fi inaugurari. “Speram sa deschidem pana la sfarsitul verii”, afirma Vasi Andreica, dezvoltatorul celor doua cafenele Coffee Store si importatorul cafelei Moak in Romania. Andreica a inchiriat un spatiu amplasat chiar langa cafeneaua de pe Smardan, pe 140 mp, unde intentioneaza sa deschida un pub cu specific irlandez, cu 100 de locuri, fara a lua in calcul terasa. Investitia maxima luata in calcul este de 200.000 de euro. “Un om de afaceri investeste in centrul vechi pentru viitor. Daca va fi anul acesta sau la anul sau in 2011 nu pot spune, dar zona va fi la fel ca in orice centru istoric din Europa”, spune Andreica, care a inchiriat spatiul pe zece ani, perioada maxima pentru zona, avand in vedere ca majoritatea spatiilor sunt inchiriate pe trei-cinci ani. Jaya Café, care are 100 de metri patrati, a fost inaugurat dupa o investitie de 50.000 de euro, dar sumele de inceput pentru un local in zona pot sa varieze foarte mult in functie de mobilierul ales sau de existenta sau nu a unei bucatarii proprii. “Nu cred ca pierde cineva bani in centrul vechi”, considera Vasi Andreica.
In schimb, capitalul initial de pornire reprezinta principala problema, amortizarea facandu-se in doi ani sau mai mult, in functie de rulajul zilnic. Potrivit datelor furnizate de proprietarii si administratorii localurilor din zona, incasarile medii se situeaza in jur de 700-1.000 de euro pe zi, zilele de weekend ridica media cu circa o treime, in timp ce restaurantele, gratie faptului ca servesc si mancare, pot ajunge si la incasari de 3.000-4.000 de euro in zilele cele mai bune.