BusinessMagazin

Tag: banca centrala

  • Economia Spaniei este zdruncinată de război: Inflaţia creşte în mod neaşteptat la aproape 10%

    Inflaţia din Spania a căpătat cel mai mare avânt din ultimele patru decenii, depăşind toate aşteptările, fiind puternic influenţată de impactul războiului din Ucraina, potrivit Bloomberg.

    Serviciul de statistică din Spania a declarat că preţurile de consum armonizate de Uniunea Europeană au crescut cu 9,8% faţă de acum un an, în martie, depăşind toate cele 15 estimări dintr-un sondaj Bloomberg al economiştilor.

    Germania va publica miercuri datele oficiale legate de inflaţie, cifrele deja publicate din statul Renania de Nord-Westfalia semnalând o nouă depăşire la nivel naţional.

    Informaţiile se vor adăuga la nivelul inflaţiei membrilor din zona euro, unde creşterea preţurilor este deja de aproape trei ori mai mare decât ţinta de 2% a Băncii Centrale Europene, analiştii prevăzând un nou maxim.

    Datele vor stârni îngrijorarea cu privire la stagflaţie, deşi mai mulţi oficiali ai BCE au respins această posibilitate, spunând că economia zonei euro se va extinde cu peste 2% chiar şi în scenariul lor „sever” pentru 2022.

    Preşedintele BCE, Christine Lagarde, a reiterat miercuri că măririle ratelor vor fi treptate, spunând că Europa intră într-o „fază dificilă” din cauza războiului.

    Discutănd despre efectelor secundare ale invaziei Rusiei, guvernatorul băncii centrale spaniole, Pablo Hernandez Cos, a declarat marţi că cifrele din martie din zona euro vor arăta o „creştere semnificativă a inflaţiei”. Pe lângă stimularea preţurilor, el a avertizat că incertitudinea din cauza conflictului scade încrederea şi ar putea trage în jos consumul şi investiţiile.

    Maria Romero, economist-şef la firma de consultanţă Afi din Madrid, a declarat că războiul va determina cât va dura inflaţia ridicată, unele preţuri la materiile prime urmând să rămână sub presiune, deşi este puţin probabil ca acestea să crească în continuare.

    „În prezent, ne revizuim cu toţii previziunile privind inflaţia şi ne revizuim şi proiecţia de creştere pentru anul în curs”, a declarat Romero.

    Spania urmează să fie printre economiile cele mai afectate din Europa de şocul energetic declanşat de război, JPMorgan reducându-şi săptămâna trecută prognoza de creştere economică pentru 2022 la 4,2% de la 6%.

  • Elvira Nabiullina, guvernatorul Băncii Centrale a Rusiei şi arhitectul ”fortăreţei ruseşti”, a vrut să îl părăsească pe Putin şi să îşi depună mandatul după invazia Ucrainei, însă nu a fost lăsată. Tot ce a clădit în două decenii a fost şters cu buretele în câteva zile

    Guvernatorul băncii centrale a Rusiei, Elvira Nabiullina, o profesionistă apreciată la nivel internaţional, a încercat să demisioneze după ce Vladimir Putin a ordonat invazia Ucrainei, dar preşedintele i-a spus să rămână, potrivit a patru persoane din cercul interior, scrie Bloomberg.

    Nominalizată săptămâna trecută pentru un nou mandat de cinci ani, poziţia actuală a Nabiullinei nu a putut fi aflată. Ea este lăsată să gestioneze consecinţele unui război care a anulat rapid o mare parte din ceea ce a realizat în cei nouă ani de când a preluat funcţia. Oamenii au spus că plecarea acum ar fi văzută ca o trădare a preşedintelui, cu care ea a lucrat îndeaproape timp de aproape două decenii.

    Nabiullina, în vârstă de 58 de ani, nu a făcut niciun comentariu public cu privire la renumirea sa şi nu a răspuns la o solicitare pentru acest articol. Purtătorii de cuvânt ai băncii centrale şi ai Kremlinului nu au răspuns la solicitările de comentarii. Un singur oficial de rang înalt a demisionat din cauza războiului: Anatoly Chubais, un reformator economic de lungă durată, a renunţat la funcţia de trimis al lui Putin pentru climă în această săptămână şi a părăsit ţara, potrivit unor persoane familiare cu situaţia.

    Nabiullina, favorizată de investitori şi salutată de publicaţii precum Euromoney şi The Banker ca fiind unul dintre cei mai buni factori de decizie monetară din lume, se confruntă acum cu o economie de război izolată de sancţiuni internaţionale şi înfometată de investiţii, deoarece companiile străine pleacă.

    În condiţiile în care rubla s-a scufundat, deoarece SUA şi aliaţii săi au impus sancţiuni de amploare – inclusiv asupra băncii centrale însăşi – în urma invaziei din 24 februarie, ea a mai mult decât dublat rata dobânzii cheie şi a impus controale de capital pentru a stopa ieşirea de numerar.

     

  • Cifra săptămânii 07 – 13 martie 2022

  • Rusia bombardează masiv Kievul. Graniţele sunt pline de refugiaţi, iar Germania anunţă un program de înarmare nemaiauzit de la al doilea război mondial

    ♦ Rusia a bombardat puternic Kievul, chiar în cursul presupuselor convorbiri de pace ♦ Aseară, trupele ruseşti înaintau spre capitala Ucrainei care rezistă încă ♦ Pierderile Rusiei în vieţi omeneşti par mari, dar faptele nu pot fi verificate pe teren ♦ Ucrainenii vorbesc de 5.000 de „inamici ucişi“, dar nu spun de pierderile armatei lor ♦ Cei care suferă cumplit sunt civilii ♦ Mii de ucraineni stau în vămile României pentru a fugi din ţară. Sunt femei şi copii, în majoritate, pentru că legea marţială nu permite bărbaţilor ucraineni de sub 60 de ani să părăsească ţara.

     

    UE şi SUA au decis ca Rusia băncile ruseşti să fie scoase din sistemul de plăţi SWIFT, iar banca centrală a Rusiei nu va mai avea acces la finanţări internaţionale.

    După ce, duminică, Vladimir Putin a ameninţat Europa cu un război nuclear, a primit un răspuns la care, cel mai probabil, nu se aştepta. Germania a anunţat că va trimite arme Ucrainei, gest pe care-l refuzase până ieri. În plus, a anunţat un program de înarmare a armatei germane de 100 de miliarde de euro. Armatele Germaniei şi ale Rusiei sunt cam egale – nu la număr de soldaţi, ci la cheltuieli militare: în dolari, Rusia cheltuieşte, anual 65 de miliarde, iar Germania 60. Însă Rusia este superioară, ca forţă umană şi ca număr de tancuri şi vehicule blindate, tuturor ţărilor din UE. Totuşi UE şi SUA au cheltuit împreună, anul trecut, 1.000 de miliarde de euro pentru apărare, faţă de 65 de miliarde de euro, Rusia. Deci forţa este disproporţionat în defavoarea Rusiei. Atuul Rusiei este că are un centru de decizie comun şi arme nucleare. Însă Europa a arătat că poate să se coordoneze, decizia Germaniei de a schimba fusul orar, coordonându-l cu cel al Kievului, fiind crucială în această etapă a conflictului.

    Cel puţin 102 civili au murit în Ucraina de la invazia ruşilor până ieri, dar numărul ar putea fi mai mare, anunţă Organizaţia Naţiunilor Unite, potrivit Reuters.

    În mai puţin de o săptămână, s-a ajuns la ameninţarea cu bomba nucleară, în condiţiile în care niciuna dintre părţi nu dă înapoi. Putin a pus în alertă sistemul de apărare a Rusiei, inclusiv rachetele nucleare, ca urmare a anunţului făcut de Germania şi alte ţări din Occident că vor trimite muniţie, inclusiv avioane de luptă în sprijinul Ucrainei.

    Rubla s-a prăbuşit, ruşii caută să-şi protejeze economiile în valută, consecinţele economice pentru regiune şi pentru întreaga lume de-abia urmează, activele din străinătate ale Băncii Centrale din Rusia au fost îngheţate.


    ► Bogdan Murgescu, istoric: „Nu cred că Rusia poate să menţină un nivel de trupe suficient pentru a purta un război de uzură cu Ucraina”. Bogdan Murgescu, profesor universitar, Facultatea de Istorie, Universitatea Bucureşti: „Ucraina este o ţară destul de mare ca teritoriu şi ca populaţie, cu un sprijin internaţional mult mai consistent şi din acest punct de vedere eu nu anticipez să se poate menţine, lucrurile se vor tranşa într-un fel sau altul. Dacă conflictul se prelungeşte, va fi o implozie a Rusiei.”

    ► Ucraina a rezistat şi ieri uimitor, deşi atacurile ruşilor sunt din ce în ce mai puternice. În războaie, principala armă este minciuna şi apoi tancul. Ucrainenii spun că au „anihilat” 4.000 de inamici, dar datele nu pot fi verificate din surse independente. Pierderile, în rândul populaţiei civile nu pot fi contestate, când ruşii bombardează oraşe şi blocuri de locuinţe. Ruşii nu spun nimic despre pierderile lor.

    ► „Ucrainenii care vin în România sunt din categoria «professionals», nu sunt deloc dezorientaţi”. Dan Zaharia, om de afaceri din Iaşi: “Parcările hotelurilor din Iaşi sunt pline de maşini cu numere din Ucraina. Ei vin, stau o zi-două la hotel, apoi pleacă mai departe“.

    ► De ce sunt românii mai bogaţi ca ruşii, în ciuda faptului că Rusia este o ţară imensă, iar România una mititică În 2011 PIB/capita al României era de 9.100 de dolari, iar al Rusiei de 14.300 de dolari. Deci cu 57% mai mai mare ca al României. În 2020 PIB/capita al României a fost de 12.100 de dolari, iar al Rusiei de 10.100 de euro, deci cu 27% mai mare ca al Federaţiei Ruse.

    ► „Miercuri seară făceam planuri de business cu colegii din Ucraina, ţară care ne-ar fi adus 10% din vânzările din 2022. Acum sperăm doar să fie teferi.“ Încep să apară primele efecte ale războiului din Ucraina şi în business-ul din România: compania Ascendis, liderul pieţei locale de training şi consultanţă, va avea o scădere de 10% a cifrei de afaceri ca urmare a războiului din Ucraina. “Miercuri seară am avut o şedinţă pe Teams cu colegele mele din Ucraina, făceam planuri de business, am făcut şi glume şi povesteau că a doua zi urmau să aibă curs în regiunea Donbas. A doua zi lumea s-a schimbat din temelii”

    ► Sergiu Manea, CEO al BCR: Ce se întâmplă în Ucraina este nedrept, îngrozitor, tragic. Impactul clienţilor expuşi pe Rusia asupra portofoliului de credite al BCR este limitat, de o singură cifră.

    ► Compania de transport World Mediatrans din Timiş, cu afaceri de 23 mil. euro: „Transportam componente auto de la trei fabrici din Ucraina, livram indirect şi către Volkswagen Germania. Acum nu se mai poate face nicio previziune, vedem un an de criză“.

    ► ZF Live. Eugen Anicescu, country manager Coface România: Dincolo de efectele indirecte în business, războiul poate avea un impact psihologic asupra oamenilor, care acum e încă greu de anticipat. Frica poate reduce consumul.

    ► Florian Ciolacu, directorul executiv şi Laszlo Becsek, preşedintele Clubul Fermierilor Români:  Competiţia pe piaţa cerealelor este una globală, iar România poate să folosească acest domeniu ca o pârghie în poziţionarea mai bună pe scena europeană şi mondială

    ► Occidentul şi UE sunt în război economic şi financiar cu Rusia. Est-europenii sunt printre primii care simt şocurile. ​Cel mai puternic val de sancţiuni occidentale îndreptat contra Rusiei a trimis ieri rubla în picaj cu 30%, iar banca centrală de la Moscova a răspuns cu măsuri disperate: dublarea dobânzii de referinţă la 20% şi controale de capital.

  • Occidentul pune Rusia la colţ. Cât de grav va fi lovită Moscova de noile sancţiuni?

    Excluderea băncilor ruse din sistemul Swift şi a băncii centrale ruse din operaţiunile internaţionale a fost, până acum, considerată o ultimă soluţie de către oficialii occidentali, scrie BBC News.

    Excluderea Rusiei din Swift, sistemul internaţional de plăţi, creează daune colaterale potenţial substanţiale companiilor şi instituţiilor financiare – fie imediat, fie în contracte financiare pe termen mai lung.
     

    Ce este Swift şi de ce este atât de importantă interzicerea Rusiei?

    În 2018, America a reuşit să oblige sistemul Swift să renunţe la băncile iraniene, dar chiar şi în cazul unei economii mult mai mici decât Rusia, majoritatea guvernelor europene s-au opus deciziei.
     

    Germania este deosebit de sensibilă, deoarece se bazează pe Rusia pentru două treimi din aprovizionarea cu gaz. Oficialii germani consideră că au luat deja act împotriva Rusiei prin suspendarea certificării conductei Nord Stream 2, construită pentru a transporta gaze din Rusia în Germania.

    Autorităţile din SUA, Europa şi Marea Britanie par să fi convenit asupra unei modalităţi de a minimiza aceste vulnerabilităţi prin excluderea băncilor cel mai puţin implicate în tranzacţiile cu energie sau prin găsirea unei modalităţi de filtrare a tranzacţiilor care să permită plăţile pentru energie şi alimente.

    Detaliile despre modul în care vor face acest lucru nu au fost dezvăluite.

    Deşi măsura ar provoca mari daune Rusiei, există un sistem alternativ numit SPFS – sau System for Transfer of Financial Messages – pe care Rusia l-a instituit după Crimeea în 2014.

    China are, de asemenea, un sistem secundar numit Sistemul de plăţi interbancare transfrontaliere sau CIPS.

    Mulţi consideră că excluderea Rusiei va duce la o apropiere de China, fapt care ar putea facilita dorinţa administraţiei Xi de a submina dominaţia arhitecturii financiare globale bazate pe dolarul american. 

    Cu toate acestea, oficialii susţin că Beijingul nu ar dori în acest moment să ajute Rusia, având în vedere că relaţia sa de import-export cu restul lumii este enormă – spre deosebire de Rusia.

    Poate că şi mai dăunătoare Rusiei decât excluderea acesteia din Swift este o mişcare de izolare a băncii centrale a Rusiei. Împiedicarea acesteia de a folosi rezervele internaţionale de 630 de miliarde de dolari pentru susţinerea rublei ar putea duce la prăbuşirea valorii băncii cu consecinţe grave pentru economia rusă.

    Ceea ce pare clar este severitatea cu care Regatul Unit începe să trateze interesele financiare ruseşti.

    Guvernul a respins recent o cerere de construire a unei conducte de energie electrică între nordul Franţei şi Regatul Unit, pe baza că alte alternative nu au fost pe deplin explorate, dar surse apropiate procesului au declarat pentru BBC că situaţia în creştere din Ucraina a avut o influenţă asupra deciziei, dat fiind că proiectul a fost susţinut de un un investitor ucrainean şi unul rus.

     

    Decizia lui Roman Abramovici de a transfera „administraţia” Chelsea FC către o fundaţie caritabilă este mai mult simbolică decât semnificativă din punct de vedere legal, dar arată că înţelege în ce direcţie bate vântul acum în Marea Britanie. 

  • Mai mult de jumătate din rezervele băncii centrale a Rusiei vor fi blocate de noile sancţiuni ale UE

    Mai mult de jumătate din rezervele băncii centrale a Rusiei vor fi blocate de noile sancţiuni ale UE, afirmă un diplomat de rang înalt.

    Mai mult de jumătate din rezervele băncii centrale a Rusiei vor fi blocate ca parte a noilor sancţiuni ale UE împotriva acestei ţări, a anunţat duminică cel mai înalt diplomat al UE, Josep Borrell.

    Borrell a declarat mai apoi că va oferi aprobarea politică a celor 27 de state membre ale UE pentru un nou pachet de sancţiuni împotriva Rusiei.

    Măsurile împotriva ţării vecine Belarus vor fi, de asemenea, „consolidate”, a spus Borrell, în schimbul rolului său în „facilitarea asaltului rusesc împotriva Ucrainei”.

    Borrell a declarat că UE face acest lucru „pentru că acest război necesită angajamentul nostru pentru a sprijini armata ucraineană”.

    Uniunea Europeană va impune noi măsuri de sancţionare a Rusiei, inclusiv prin închiderea spaţiului aerian, şi va furniza armament Ucrainei, în contextul războiului lansat de preşedintele rus, Vladimir Putin, a anunţat Ursula von der Leyen, preşedintele Comisiei Europene.

    „Uniunea Europeană intensifică încă o dată susţinerea pentru Ucraina şi sancţiunile împotriva agresorului, adică împotriva Rusiei lui Vladimir Putin. Pentru prima dată, Uniunea Europeană va finanţa achiziţionarea şi livrarea de armament şi alte echipamente pentru o ţară care este vizată de un atac. Acesta este un moment crucial”, a afirmat Ursula von der Leyen, înaintea unei reuniuni a Consiliului UE la nivel de miniştri de Externe, pentru formalizarea măsurilor de penalizare a Moscovei.

    „În acelaşi timp, intensificăm încă o dată sancţiunile împotriva Kremlinului şi a colaboratorului său, regimul Aleksandr Lukaşenko. Închidem spaţiul aerian pentru Rusia, propunem interdicţii pentru toate avioanele deţinute de ruşi sau controlate de Rusia. Aceste avioane nu vor mai putea ateriza, decola sau survola teritoriul Uniunii Europene. Măsurile se vor aplica tuturor avioanelor, fie că sunt deţinute, utilizate sau controlate în vreun alt fel de vreo persoană juridică sau fizică din Rusia. Deci, ca să fiu foarte clară, întregul spaţiu aerian va fi închis pentru orice avion rus, inclusiv pentru avioanele deţinute de oligarhi”, a precizat Ursula von der Leyen.

    „În al doilea rând, un nou pas fără precedent, vom interzice în Uniunea Europeană aparatul media al Kremlinului, companiile de stat Russia Today şi Sputnik, precum şi filialele acestora”, a subliniat Ursula von der Leyen.

  • India vrea să impoziteze cu 30% câştigurile din criptomonede şi NFT-uri. Banca centrală va lansa rupia indiană digitală

    India îndepărtează incertitudinile legate de statutul legal al criptomonedelor printr-o lege fiscală care impune un impozit de 30% pe câştigurile din criptomonede şi NFT-uri (Non-fungible token), potrivit Bloomberg.

    Totodată, banca centrală a Indiei va lansa o monedă digitală începând cu data de 1 aprilie, a anunţat Nirmala Sitharaman, ministrul de Finanţe al ţării.

    India se alătură Chinei în demersul de a lansa o versiune digitală a monedei naţionale, întrucât încearcă să se folosească de cele mai noi tehnologii pentru a eficientiza infrastructura pe care se derulează tranzacţii.

    În acelaşi timp, impunerea unui nivel nivel semnificativ de fiscalizare ar putea descuraja parţial tradingul în India, în contextul în care această activitate a crescut accelerat, în ciuda avertismentelor băncii centrale legate de volatilitate şi posibilitatea ca tehnologia să fie utilizată pentru spălare de bani sau pentru finanţarea terorismului.

    „Impunerea unui impozit oficializează tranzacţionarea cu criptomonede, iar temerile legate de o posibilă interdicţie dispar”, a declarat Darshan Bathija, cofondator şi CEO al Vauld, o platformă de exchange pentru criptomonede dn Singapore.

    Totuşi, nivelul ridicat al impozitului i-ar putea determina pe traderi să se mute înspre platforme din alte ţări, ceea ce ar aduce un venit mai redus pentru guvernul indian decât cel estimat în discuţiile interne, a adăugat el.

    India nu a avut până acum o lege care să reglementeze tranzacţionarea de criptomonede, însă a adus în discuţie varianta unei interdicţii totale anul trecut. Chiar şi în acest context, miloane de indieni au încercat să profite din valul de popularitate de care se bucură activele digitale. Piaţa crypto din India a crescut cu 641% în perioada iunie 2020-iunie 2021, conform unui raport publicat de firma de cercetare Chainalysis.

  • Cine are dreptate cu privire la inflaţie, BCE sau Fed? Sunt creşterile de preţuri trecătoare sau nu?

    Banca Centrală Europeană ezită în continuare să renunţe la poziţia potrivit căreia creşterea inflaţiei este una temporară, spre deosebire de banca centrală americană (Fed). Dife­renţa de opinie dintre cele două bănci centrale generează nesiguranţă pe piaţă, analiştii şi economiştii încer­când să determine cine are dreptate.

    Unii analişti consideră că ambele bănci au dreptate având în vedere contextele lor diferite, deşi BCE este mai expusă riscului unei politici greşite în următoarele luni, scrie Kathimerini.

    Divergenţa de direcţie a politicii monetare este justificată, cel puţin pe baza dovezilor actuale, consideră Fabio Balboni, economist HSBC. Acesta explică faptul că în SUA redresarea este într-o fază mai avansată, presiunile inflaţioniste s-au acumulat mai rapid, şi mai important, dinamica de pe piaţa muncii duce la presiuni mai puternice asupra salariilor. Până acum în Europa, există dovezi limitate ale unui impact al inflaţiei ridicate asupra salariilor, iar ajustarea pieţei muncii este mai graduală decât în SUA. Iar aceasta reduce riscul materializării unui ciclu vicios între salarii şi inflaţie.

    „În plus“, adaugă Balboni, „BCE trebuie să aibă grijă de 19 ţări, unele dintre care sunt în faza incipientă a redresării şi au nevoie în continuare de susţinere“.

    „Întrebările reale sunt dacă inflaţia va începe să scadă la începutul anului viitor şi la cel nivel se va stabiliza în această lume nouă“, notează Frederik Ducrozet, global strategist în cadrul Pictet Wealth Mana­gement. „Cred că ambele bănci centrale vor continua să aştepte ca inflaţia să se tempereze la un anumit punct în prima jumătate a anului viitor, şi amândouă vor avea dreptate“.

    Acesta arată că se aşteaptă ca inflaţia din zona euro să atingă un vârf în noiembrie şi să scadă puternic în ianuarie. Există totuşi un risc ridicat ca BCE să se înşele cu privire la inflaţie, adaugă Ducrozet. Lucrurile stau puţin diferit pentru Fed. Vârful inflaţiei va veni la începutul anului 2022, existând riscul ca inflaţia să persiste vreme mai îndelungată decât se anticipase.

    Salomon Fiedler, economist Berenberg, spune că atât Fed-ul, cât şi BCE „pot avea dreptate cu privire la caracterul tranzitoriu al inflaţiei, într-un sens. Actualele rate foarte ridicate ale inflaţiei de ambele părţi ale Atlanticului conţin cu siguranţă mari componente tranzitorii“.

    Zsolt Darvas, economist Bruegel, invocă trei factori ce sugerează că BCE ar trebui să fie mai prudentă decât Fed-ul: stimulentele fiscale au fost mai ample în SUA decât în zona euro, caracteristicile structural ale economiei zonei euro sunt diferite de cele din economia americană, ultimul indicator de bază al inflaţiei este de 4,1% în SUA, în timp ce în zona euro se situează la 2,6%.

    Potrivit lui Hans-Werner Sinn, fost director al institutului german ifo, strategia BCE a dobânzilor ultrascăzute şi achiziţiilor de obligaţiuni va declanşa o creştere puternică a inflaţiei.

    Din cauza nesiguranţei privind traiectoria inflaţiei, americanii pun bani la saltea.

    Potrivit Fitch Ratings, graţie nivelului ridicat al economiilor acumulate în pandemie, poziţiile financiare ale gospodăriilor din Europa şi SUA rămân favorabile. 

  • Pandemia afectează marile economii occidentale: Inflaţia franceză atinge cea mai mare rată a ultimilor 13 ani

    Inflaţia franceză a accelerat în noiembrie până la cel mai rapid ritm din ultimii 13 ani, deoarece creşterea la energie şi la mărfuri manufacturate a compensat scăderea costurilor alimentelor proaspete, relatează Bloomberg.

    După ce Germania a înregistrat o creştere de 6% a preţurilor în aceeaşi perioadă, datele privind inflaţia pentru cea de-a doua economie a zonei euro se adaugă la îngrijorările legate de insistenţele Băncii Centrale Europene privitoare la caracterul temporar al creşterii costurilor pentru consumatori şi întreprinderi.

    În timp ce rata Franţei a fost mică, la 3,4%, a fost peste aşteptările economiştilor şi a fost cea mai mare creştere anuală din 2008.

    Guvernul francez a luat deja măsuri pentru a sprijini gospodăriile prin plafonarea preţurilor la energie şi prin acordarea de cecuri pentru 38 de milioane de oameni. Dar, având în vedere recuperarea din pandemia de Covid încă în faze incipiente, oficialii francezi îndeamnă BCE să nu reacţioneze la inflaţie prin înăsprirea politicii.

    „Această inflaţie pentru noi astăzi este temporară, este legată de cererea puternică, ea însăşi legată de o redresare care este mult mai puternică decât am anticipat”, a declarat ministrul de Finanţe, Bruno Le Maire, la Radio Notre Dame.

    Un comunicat de date separat a arătat modul în care cheltuielile consumatorilor s-au contractat în mod neaşteptat în octombrie, motiv în plus de îngrijorare cu privire la felul în care gosporăriile vor răspunde la o inflaţie mai puternică. Cheltuielile totale au scăzut cu 0,4% lună de lună, cu o scădere de 1,8% a cheltuielilor pentru produsele manufacturate.

     

  • Lira turcească, în cădere liberă: Erdogan promite victoria în urma „războiului economic”, după ce banca centrală a redus ratele dobânzilor pentru a treia lună la rând

    Lira turcească a suferit una dintre cele mai grave scăderi de la criza monetară din urmă cu trei ani după ce preşedintele Recep Tayyip Erdogan a lăudat o recentă reducere a ratelor dobânzilor şi a declarat că ţara se află într-un „război economic pentru independenţă”, transmite Financial Times.

    Moneda, care a scăzut anul acesta cu aproape 40% prin raport cu dolarul american, a înregistrat o scădere de 8,8% şi a străpuns bariera simbolică de 12 lire per dolar, în contextul în care Erdogan a folosit un discurs combativ pentru a-şi expune viziunea asupra economiei ţării.

    La un moment dat, declinul de marţi a ajuns la cel mai grav nivel din august 2018, când Turcia se confrunta cu o criză monetară. Recent, scăderea atingea circa 7%.

    „Seamănă cu un film de groază”, spune Enver Erkan, analist al Terra Investment din Istanbul, adăugând că este greu de prognozat cât va mai scădea moneda, având în vedere că autorităţile par dispuse să observe declinul.

    Erdogan, cunoscut oponent al ratelor mari ale dobânzilor, a declarat vineri seara că este „mulţumit” după ce banca centrală a redus ratele pentru a treia lună consecutivă, în pofida avertizărilor economiştilor, conform cărora decizia ar alimenta inflaţia, care deja ajunge la o rată anuală de 20% şi nu oferă niciun semn că s-ar opri din a destabiliza ţara.

    Pictând un peisaj al unei conspiraţii globale ce vrea să subjuge Turcia, Erdogan a declarat că ţara nu va ceda în faţa economiştilor, „oportuniştilor” şi „acrobaţilor financiari la nivel global” care cer majorarea ratelor dobânzilor.

    Guvernul prioritizează creşterea, adaugă preşedintele turc, cu ţelul de a încuraja investiţiile, producţia, exporturile şi forţa de muncă.

    „De aceea nu acordăm atenţie vociferărilor lansate de pesimişti. Cu ajutorul lui Dumnezeu şi susţinerea poporului vom ieşi victorioşi în urma acestui război economic pentru independenţă”, susţine Erdogan.

    El a comparat chinurile actuale cu cele din perioada în care naţiunea a luptat împotriva cotropitorilor străini în urma Primului Război Mondial, care a culminat cu naşterea republicii în 1923.

    Semih Tumen, fost viceguvernator al băncii centrale din Turcia şi unul dintre oficialii de top concediaţi de Erdogan luna trecută, a vorbit în spaţiul public pentru prima dată de când a fost demis şi l-a rugat pe preşedinte să „renunţe la acest experiment iraţional care nu are nicio şansă de a reuşi”.

    „Trebuie să ne întoarcem imediat la politici de calitate înaltă care vor proteja valoarea lirei şi bunăstarea poporului turc”, a scris Tumen pe Twitter.