BusinessMagazin

Tag: aviz

  • Luminiţa Odobescu a primit aviz favorabil pentru postul de Reprezentant Permanent la UE

    Odobescu, în prezent consilier al premierului Victor Ponta, a fost avizată cu 21 de voturi “pentru” şi o abţinere.

    “În perioada următoare activitatea Reprezentanţei Permanente a României la UE se va axa pe mai multe paliere, în primul rând pe o participare activă şi substanţială în procesul decizional comunitar şi aici mă refer la o serie de dosare de actualitate de pe agenda europeană, care fac parte din aşa-zisa agendă strategică a UE, cum ar consolidarea guvernanţei economice, consolidarea creşterii (economice), reducerea şomajului, în special în rândul tinerilor, desăvârşirea Uniunii Energetice (…), aprofundarea Uniunii Economice şi Monetare, în special a Uniunii Bancare”, a declarat Luminiţa Odobescu la audieri.

    Ea a precizat că agenda digitală, gestionarea adecvată a migraţiei şi noua agendă de securitate a UE sunt alte “dosare extrem de importante şi de interes” pentru România.

    Totodată, Odobescu le-a spus parlamentarilor că se va ocupa de “promovarea unor dosare de interes prioritar, precum “finalizarea procesului de aderare a României la Spaţiul Schengen, un proces legitim, unde am îndeplinit toate criteriile de aderare”, un dialog susţinut cu CE pentru a prezenta progresele României în cadrul MCV şi “pentru a atinge obiectivul pe care preşedintele Comisiei Europene Juncker l-a indicat recent, respectiv de atingere în cursul mandatului actualei Comisii a obiectivului de finalizare a acestui mecanism”, dar şi pregătirea aderării la zona euro şi un dialog cu Executivul de la Bruxelles în ceea ce priveşte fondurile europene.

    Luminiţa Odobescu a mai spus că trebuie susţinute “vocal” proiecte de interes pentru România, precum Strategia Dunării sau proiecte unde putem aduce expertiză: sectorul IT, Marea Neagră în planul politicii externe sau, agenda digitală.

    Un alt obiectiv major va fi pregătirea deţinerii de către România a preşedinţiei Consiliului UE, “un proces care implică un efort substanţial”, a spus Odobescu.

    Ea a mai spus că esenţială petnru România rămâne apropierea de UE a statelor din vecinătate, în primul rând R. Moldova.

    De asemenea, Luminiţa Odobescu şi-a propus continuarea dialogului susţinut cu Parlamentul European şi cu membrii români din PE pentru susţinerea poziţiilor româneşti în cadrul actelor legislative, dialogul cu celelalte instituţii europene, cu reprezentanţii statelor membre, cu preşedinţiile UE, în vederea promovării “de o manieră eficientă a poziţiei noastre la Bruxelles”, precum şi dialogul cu românii din instituţiile europene şi promovarea acestora în instituţiile UE.

    Senatorul Titus Corlăţean a precizat că post de Reprezentant Permanent la UE este “probabil cel mai dificil post”, dar a subliniat că Luminiţa Odobescu este “pe deplin echipată” pentru a face faţă.

    “Veţi fi ambasadoarea care va gestiona preşedinţia (României) la UE pentru prima dată, deci aveţi o misiune istorică, este timp de pregătire, este timp pentru echipă, dar trebuie pregătită cum se cuvine”, a afirmat Corlăţean, adăugând că structura misiunii României de la Bruxelles este “depăşită” şi ar trebuit refăcută rapid organigrama.

    Luminiţa Teodora Odobescu, în prezent consilier al premierului Victor Ponta, îi va succeda lui Mihnea Motoc în funcţia de Reprezentant permanent al României la Uniunea Europeană.

    Între februarie şi noiembrie 2012, Odobescu a fost secretar de stat în MAE.

    Între iunie 2008 şi februarie 2012, Luminiţa Odobescu a îndeplinit funcţia de director general al Departamentului Uniunea Europeană din Ministerul Afacerilor Externe, fiind responsabilă cu gestionarea ansamblului problematicii UE şi a dialogului politic bilateral cu statele membre sau în curs de aderare la UE, AELS şi Turcia.

  • DNA: Darius Vâlcov a obţinut 90.000 de dolari, 1.323.850 de lei, trei lingouri de aur, un tablou Renoir şi un tablou Jean Cocteau

    Potrivit anchetatorilor, începând din 2011 şi până în prezent, Vâlcov a efectuat operaţiuni financiare sau acte de comerţ incompatibile cu funcţia de primar, senator şi ministru. El s-ar fi folosit de informaţiile obţinute în virtutea funcţiilor publice, pentru a sprijini o firmă de cadastru, una de contabilitate şi un birou de avocatură. Procurorii susţin că aceste firme erau deţinute de fostul ministru al Economiei, dar erau administrate prin interpuşi.

    Darius Vâlcov a obţinut, astfel, arată procurorii anticorupţie, mai multe bunuri materiale, între care sumele de 90.000 de dolari şi 1.323.850 de lei, trei lingouri de aur, care cântăresc în total trei kilograme, un tablou cu ramă aurie, inscripţionat Renoir, un tablou inscripţionat Jean Cocteau şi o pictură pe lemn, inscripţionată Aurel Acasandrei.

    Anchetatorii susţin că acestea au fost depozitate într-un seif, care era lăsat spre păstrare unei persoane apropiate fostului ministru.

    Procurorii fac cercetări cu privire la săvârşirea infracţiunilor de trafic de influenţă şi efectuare de operaţiuni financiare incompatibile cu funcţia.

    În acest context, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Laura Codruţa Kovesi, a transmis procurorului general al României referatul cauzei, pentru ca acesta să sesizeze Senatul, pentru a se obţine avizul necesar efectuării în continuare a urmăririi penale a lui Darius Vâlcov. De asemenea, DNA a cerut şi încuviinţarea reţinerii şi arestării fostului ministru al Economiei.

    Acesta nu este primul aviz pe care DNA îl cere în cazul lui Vâlcov. Direcţia Naţională Anticorupţie a solicitat, în 19 martie, aviz de la Senat pentru reţinerea şi arestarea preventivă a lui Darius Bogdan Vâlcov, pentru trafic de influenţă, după ce ar fi intervenit, când era primar al Slatinei, în atribuirea unor contracte către un om de afaceri, care i-ar fi promis 20 la sută din sumele încasate.

    Comisia juridică a Senatului nu a putut da, marţi, un vot în favoarea sau împotriva cererii DNA de reţinere şi arestare preventivă a senatorului Darius Vâlcov, înregistrându-se egalitate, respectiv cinci voturi ”pentru” şi cinci ”împotrivă”, precum şi o abţinere.

    Darius Vâlcov a spus că a dat o declaraţie în faţa comisiei şi că îşi va susţine nevinovăţia în plen, miercuri.

    Preşedintele comisie juridice a Senatului, Cătălin Boboc a declarat că în cadrul comisiei a fost primit, de la DNA, un volum care nu are nicio legătură cu dosarul lui Darius Vâlcov. Cătălin Boboc a precizat că este vorba, cel mai probabil, de o ”gafă”, nefiind un dosar care să îi intereseze pe cei din Comisia juridică.

    Potrivit unor surse parlamentare, volumul care a ajuns din greşeală la Comisia juridică face parte din dosarul ANRP.

    Fostul ministru al Finanţelor Darius Vâlcov a fost audiat la DNA, luni, în dosarul în care este acuzat de trafic de influenţă. Procurorii l-au anunţat în 13 martie pe Darius Vâlcov că este urmărit penal.

    Darius Vâlcov i-a înaintat, în 15 martie, premierului Victor Ponta demisia din funcţia de ministru al Finanţelor, dar Ponta a precizat, iniţial, că acesta va rămâne ministru până la finalizarea noului Cod Fiscal. După ce DNA a anunţat că cere arestarea lui Vâlcov, premierul a anunţat că a aprobat demisia lui şi că va prezenta în cel mai scurt timp preşedintelui Klaus Iohannis o propunere pentru portofoliul Ministerului Finanţelor. Vineri, după ce a discutat cu premierul, preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretul prin care a luat act de demisia lui Darius Vâlcov şi cel prin care premierul Victor Ponta a preluat interimatul la Ministerul Finanţelor.

    DNA arată, în referatul cauzei, că în 2009, administratorul unei societăţi comerciale l-a contactat pe Darius Vâlcov, care la acel moment era primar al municipiului Slatina. Omul de afaceri i-a propus lui Vâlcov ca, în schimbul oferirii sprijinului în influenţarea factorilor de decizie din cadrul autorităţii contractante, pentru a câştiga licitaţii de lucrări pentru obiective situate în municipiul Slatina, în oraşele Scorniceşti, Piatra Olt şi Drăgăneşti, să îi dea 20 la sută din valoarea sumelor încasate (fără TVA), conform contractelor de execuţie a respectivelor lucrări.

    În final, firma omului de afaceri a câştigat licitaţiile organizate în cadrul proiectului “Extinderea şi reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă şi apă uzată în judeţul Olt”, având ca obiect semnarea contractelor cu Compania de Apă Olt pentru mai multe lucrări.

    “Administratorul societăţii şi suspectul Vâlcov Bogdan Darius au stabilit, de comun acord, ca sumele de bani să fie remise primarului, în numerar, în lei şi numai la sediul firmei. Astfel, în baza acestei înţelegeri, începând cu luna decembrie 2010, suspectul Vâlcov Bogdan Darius s-a prezentat periodic la sediul firmei omului de afaceri, unde a primit de la acesta sume de bani în lei, remiterea fiind realizată ori de câte ori contractantul Compania de Apă Olt efectua plăţi în contul societăţii”, potrivit procurorilor anticorupţie.

    În acelaşi dosar mai sunt urmăriţi penal primarul din Slatina, Minel Prina, în cazul căruia instanţa supremă a decis să fie plasat în arest la domiciliu, precum şi Lucian Petruţ Suşală, director al SC Imobiliare Consloc SRL, firmă administrată de Primăria Slatina. În cazul acestuia, instanţa supremă a decis arestarea preventivă. Prina este suspectat de complicitate la infracţiunea de trafic de influenţă, în timp ce Suşală este urmărit penal pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la trafic de influenţă, evaziune fiscală şi spălare de bani.

    Anchetatorii au dispus, în acelaşi dosar, cercetarea sub control judiciar a lui Bogdan Petrică Timofte şi a lui Cristian Constantin Tomescu, ambii fiind suspectaţi de fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la infracţiunea de trafic de influenţă, evaziune fiscală şi spălare de bani.

    În referatul DNA cu propunerea de arestare pentru primarul Minel Prina şi omul de afaceri Lucian Petruţ Suşală, anchetatorii spun că Darius Vâlcov a primit “comisionul” în pungi de plastic, banii fiindu-i daţi în tranşe cuprinse între 400.000 şi un milion de lei, suspecţi din dosar afirmând că au fost situaţii în care s-au înâlnit cu Vâlcov chiar şi în cimitir.

    Darius Vâlcov a avut două mandate de primar la Slatina, din 2004 până în 2012. În 27 martie 2012, Darius Vâlcov şi-a anunţat demisia din PDL, partid al cărui membru a fost din anul 2000. Astfel, el a fost eliberat din funcţia de primar în 28 martie 2012, printr-un ordin al prefectului. La alegerile din iunie 2012, Darius Bogdan Vâlcov a fost reales primar al Slatinei cu peste 80 la sută din voturi, dar a renunţat la funcţie câteva luni mai târziu, respectiv în decembrie 2012, când a fost ales senator de Olt din partea PSD.

    Din august 2014 şi până în decembrie 2014, Darius Vâlcov a fost ministru delegat pentru Buget, iar din decembrie 2014 până în 20 martie 2015 a fost ministru al Finanţelor Publice.

  • DNA cere aviz de la Camera Deputaţilor pentru reţinerea şi arestarea lui Theodor Nicolescu

  • DNA cere un nou aviz pentru arestarea Elenei Udrea, pentru luare de mită, în dosarul Gala Bute

    Procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Codruţa Kovesi, a transmis procurorului general al Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie referatul cauzei, în vederea sesizării Camerei Deputaţilor, pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale faţă de deputatul Elena Gabriela Udrea, pentru trei infracţiuni de luare de mită, în perioada în care era ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT).

    De asemenea, referatul cauzei a fost trimis şi ministrului Justiţiei, pentru a cere preşedintelui Camerei Deputaţilor încuviinţarea arestării preventive a Elenei Udrea, pentru cele trei noi fapte de luare de mită.

    Cererea a fost formulată în dosarul Gala Bute, în care procurorii fac acte de urmărire penală în legătură cu atribuirea şi folosirea, presupus ilegale, a fondurilor din patrimoniul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului în perioada 2010 – 2012.

    În dosarul Gala Bute, Camera Deputaţilor a încuviinţat, în 9 februarie, urmărirea penală şi arestarea preventivă a Elenei Udrea pentru abuz în serviciu, tentativă la folosirea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete pentru obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul Uniunii Europene, folosire a influenţei în scopul obţinerii de foloase necuvenite şi luare de mită.

    DNA a precizat că, ulterior, în această cauză au apărut noi elemente “ce au conturat suspiciunea săvârşirii unor alte fapte, care nu erau cunoscute la momentul sesizării Camerei Deputaţilor”.

    “Unele dintre aceste fapte intră în conţinutul infracţiunii de luare de mită pentru care a fost obţinut avizul Camerei Deputaţilor şi completează latura obiectivă a acesteia, iar celelalte fapte întrunesc elementele constitutive a două noi infracţiuni de luare de mită”, arată DNA.

     

  • Comisia juridică a Senatului va rediscuta avizele de urmărire penală pentru Ariton şi Vosganian

    “Biroul Permanent a decis că cele două rapoarte depuse de Comisia juridică, rapoarte depuse cu respectarea tuturor procedurilor după care noi lucrăm să fie retrimise la comisie pentru că domnii senatori au dorit să depună sau să prezinte nişte puncte de vedere în faţa comisiei. Biroul Permanent a decis să retrimită la comisie, până mâine, pentru ca miercuri să poată intra la plen”, a declarat Boboc, întrebat dacă senatorul Varujan Vosganian a depus o cerere prin care contesta raportul comisiei.

    Întrebat dacă, în scrisoarea trimisă de Vosganian, acesta a arătat că nu s-au respectat procedurile şi că nu a fost invitat la audieri, el a spus că nu vrea să comenteze ce spune un coleg senator.

    “Comisia juridică, şi acum şi altă dată, a respectat toate procedurile după care noi funcţionăm, iar o bună parte dintre dvs. aţi fost acolo, în faţa sălii în care se desfăşura şedinţa”, a continuat senatorul PNL.

    Întrebat dacă Varujan Vosganian a fost invitat să “plece”, sau a dorit el acest lucru, Cătălin Boboc a răspuns: “Nu ne putem permite să invităm un coleg să plece”.

  • Comisia juridică a Camerei dezbate cu celeritate avizul pentru urmărirea penală a lui Laszlo Borbely

    “Cererea procurorului general pentru începerea urmăririi penale a lui Laszlo Borbely s-a trimis la Comisia juridică. Aici nu există un termen în regulament pentru începerea urmăririi penale, doar în cazul reţinerii şi arestării există un termen de trei zile şi, respectiv, cinci zile. S-a cerut comisiei juridice să rezolve problema cu celeritate”, a precizat Mircovici.

    Direcţia Naţională Anticorupţie a cerut, săptămâna trecut, aviz de la Camera Deputaţilor pentru urmărirea penală a deputatului UDMR Laszlo Borbely, fost ministru al Mediului, în dosarul în care este acuzat că ar fi luat mită pentru intervenţii în vederea atribuirii unor contracte, cauză redeschisă recent de DNA Oradea.

  • DNA cere aviz pentru urmărirea penală a fostului ministru al Mediului Laszlo Borbely

    – ŞTIRE ÎN CURS DE ACTUALIZARE –

  • Elena Udrea: Cer deputaţilor un aviz favorabil pentru începerea urmăririi mele penale

    “În niciun caz n-o să mă dezic de ceea ce am susţinut zece ani, de susţinerea justiţiei. Voi cere comisiei să dea un aviz favorabil”, a precizat Udrea.

    Comisia juridică a Camerei Deputaţilor s-a întrunit pentru a discuta cererea DNA pentru începerea urmăririi penale a lui Udrea în cazul ”Gala Bute”.

  • Zegrean: Solicitarea arestării nu schimbă situaţia lui Toni Greblă. Sper să nu ajung în situaţia lui

    “Solicitarea arestării nu schimbă situaţia pentru că, numai în ca cazul în care va fi trimis în judecată, el va fi suspendat din funcţia de judecător. (…) Nu avem nicio posibilitate. Am discutat cu colegii şi acum, am analizat, nu avem ce să facem noi. Soluţia este până la urmă la dumnealui dacă îşi dă demisia sau nu şi-o dă“, a le-a declarat Zegrean jurnaliştilor, la ieşirea din sediul CC.

    Preşedintele CC a mai spus că Toni Greblă nu şi-a anunţat intenţia de a demisiona şi că a discutat cu acesta care i-a spus că este uimit şi că nu a făcut faptele de care îl acuză procurorii.

    “Dacă aş şti ce a făcut, dacă aş fi în eu în situaţia lui, aş putea să vă spun ce aş face, dar nu sunt în siutaţia lui şi sper nici să nu ajung”, a completat Zegrean.

    Procurorii DNA au cerut, marţi, aviz de la Senat pentru arestarea preventivă şi trimiterea în judecată a lui Toni Greblă, judecător la Curtea Constituţională, în dosarul în care este acuzat de fapte de corupţie.

    Acuzaţiile i-au fost aduse la cunoştinţă lui Greblă în 22 ianuarie, când a fost dus de anchetatori cu mandat la Direcţia Naţională Anticorupţie. Toni Greblă a intrat în concediu de odihnă din 27 ianuarie, după ce cazul său a fost discutat la Curtea Constituţională.

    Totodată, marţi, procurorii au extins acuzaţiile în cazul judecătorului constituţional şi cer avizarea arestării sale şi pentru favorizarea făptuitorului şi folosirea în orice mod direct sau indirect de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii.

    Potrivit anchetatorilor, judcătorul de la Curtea Constituţională, în cadrul unei întâlniri directe cu patronul Ultex, Vasile Niţescu, suspect într-o cauză penală aflată în instrumentare la DNA, “i-a întărit convingerea că, în cazul în care ancheta va reprezenta un pericol pentru acesta din urmă, va afla acest lucru şi îi va comunica, lăsându-l să creadă că are influenţă pentru a obţine aceste informaţii de la organele judiciare”.

    Procurorii mai spun că activitatea “continuă şi neîntreruptă” a lui Toni Greblă denotă “stăruinţa infracţională a acestuia în a obţine foloase necuvenite din promisiunea traficării influenţei pe lângă diferiţi funcţionari publici în favoarea intereselor economice ale societăţilor economice controlate de Bîrcină Ion şi prin efectuare de operaţiuni financiare ca acte de comerţ incompatibile cu funcţia”. Procurorii susţin că judecătorul CC a încercat prin toate mijloacele să ascundă interesele sale reale, trecând chiar şi peste obligaţia de a depune “o declaraţie de avere şi de interese conformă cu realitatea”.

    Toni Greblă mai este urmărit penal pentru trafic de influenţă, constituirea unui grup infracţional organizat şi efectuarea de operaţiuni financiare ca acte de comerţ incompatibile cu funcţia, în scopul obţinerii de bani sau bunuri necuvenite.

    În acelaşi dosar mai sunt cercetaţi omul de afaceri Ion Bîrcină, finul lui Toni Greblă şi administratorul mai multor firme, deputatul PSD Iulian Iancu, membru în Consilul Naţional al PSD, Horia Hăhăianu, director la Transelectrica, omul de afaceri din Moldova Victor Dolghi şi generalul în rezervă Constantin Bartolomeu Săvoiu, Mare Maestru al Marii Loji Naţionale Române -1880.

    Potrivit anchetatorilor, în perioada 2010 – 2015, Toni Greblă, aflat în exercitarea funcţiei de senator (până la data de 18.12.2013, când şi-a început mandatul de judecător la CC) şi ulterior judecător la CC, a pretins şi primit de la Ion Bîrcină, cu titlu de foloase necuvenite, următoarele: în perioada 2010 – 2015, folosinţa gratuită, întreţinerea şi asigurarea pentru un autoturism marca BMW Serie 5 (înmatriculat succesiv pe mai multe firme controlate Bîrcină Ion), în echivalent de 56.070 euro; în perioada 2010 – 2015, folosinţa gratuită a unui post telefonic, înregistrat pe una din firmele omului de afaceri; în 2.11.2011, suma de 1.200 lei (echivalentul unor obiecte vestimentare); în octombrie 2012, materiale electorale aferente campaniei electorale privind alegerile parlamentare, pentru lipirea a 20.000 de afişe.

    “Foloasele necuvenite au fost primite în schimbul promisiunii de a interveni şi determina diferiţi funcţionari publici să îndeplinească şi să urgenteze îndeplinirea unor acte ce intrau în atribuţiile acestora de serviciu, în folosul firmelor controlate de Bîrcină Ion, cu interese în domenii de activitate diversă (energie, transport, fier vechi ş.a.)”, susţin procurorii anticorupţie.

    DNA mai spune că, începând din august 2014, Toni Greblă Toni a făcut demersuri pentru intermedierea unei legături comerciale de export între finul său, Ion Bîrcină, un cetăţean turc, Victor Dolghi şi Constantin Bartolomeu Săvoiu. Cetăţeanul turc este, conform unor documente din dosar, omul de afaceri Corekci Sevket.

    Cei cinci ar fi constituit un grup infracţional organizat pentru a exporta, prin Turcia, produse agro-alimentare către Federaţia Rusia, în ciuda embargoului institutit de aceasta pentru marfa din UE.

  • Greblă, acuzat şi de favorizarea făptuitorului şi folosirea de informaţii nedestinate publicităţii

    Procurorii DNA în acuză pe Toni Greblă, pe lângă săvârşirea infracţiunile de trafic de influenţă, efectuare de operaţiuni financiare ca acte de comerţ incompatibile cu funcţia, constituirea unui grup infracţional organizat, şi de favorizarea făptuitorului şi folosirea în orice mod direct sau indirect de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii dacă este folosită în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite.

    Potrivit anchetatorilor, judcătorul de la Curtea Constituţională, în cadrul unei întâlniri directe cu patronul Ultex, Vasile Niţescu, suspect într-o cauză penală aflată în instrumentare la DNA, “i-a întărit convingerea că, în cazul în care ancheta va reprezenta un pericol pentru acesta din urmă, va afla acest lucru şi îi va comunica, lăsându-l să creadă că are influenţă pentru a obţine aceste informaţii de la organele judiciare“.

    “Pornind de la întâlnirea din 2 octombrie 2014 dintre numitul Niţescu Vasile, judecătorul de Curte Constituţională Toni Greblă şi omul de afaceri Prundianu Mihai, pe parcursul căreia judecătorul i-ar fi promis lui Niţescu Vasile (care avea calitatea de suspect într-o cauză penală) că, în cazul în care din ancheta desfăşurată în acea cauză ar rezulta «un pericol», va afla acel lucru şi i-l va spune: «Dacă e un pericol, îţi aflu, îţi spun eu» “, reiese din referatul procurorilor anticorupţie, transmis Senatului, cu solicitarea de avizare a arestării preventive a lui Greblă.

    Potrivit documentului citat, activitatea “continuă şi neîntreruptă” a lui Toni Greblă denotă “stăruinţa infracţională a acestuia în a obţine foloase necuvenite din promisiunea traficării influenţei pe lângă diferiţi funcţionari publici în favoarea intereselor economice ale societăţilor economice controlate de Bîrcină Ion şi prin efectuare de operaţiuni financiare ca acte de comerţ incompatibile cu funcţia”. Procurorii susţin că judecătorul CC a încercat prin toate mijloacele să ascundă interesele sale reale, trecând chiar şi peste obligaţia de a depune “o declaraţie de avere şi de interese conformă cu realitatea”.

    “Pentru judecătorul Toni Greblă nu are niciun fel de relevanţă faptul că exercită la Curte Constituţională una din funcţiile cele mai importante pentru apărarea valorilor democraţiei, statului de drept, drepturilor şi obligaţiilor fundamentale ale omului, acesta fiind şi motivul pentru care, în aprecierea noastră, nu şi-a schimbat deloc comportamentul şi interesul de a se îmbogăţi fără justă cauză”, potrivit referatului DNA.

    Procurorii DNA au cerut, marţi, aviz de la Senat pentru arestarea preventivă şi trimiterea în judecată a lui Toni Greblă, judecător la Curtea Constituţională, în dosarul în care este acuzat de fapte de corupţie.

    “Nu mă aşteptam să se întâmple acest lucru. Credeam că voi avea parte de o urmărire penală echitabilă şi fără excese. Dar cum suntem într-o campanie permanentă, trebuie să existe şi pagube colaterale”, a spus Toni Greblă, pentru MEDIAFAX.

    Solicitarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) a fost trimisă procurorului general al României, care urmează să sesizeze Biroul Permanent al Senatului, pentru a putea fi declanşate procedurile de arestare şi trimitere în juecată a lui Toni Greblă.

    Judecătorul constituţional Toni Greblă este urmărit penal pentru trafic de influenţă, constituirea unui grup infracţional organizat şi efectuarea de operaţiuni financiare ca acte de comerţ incompatibile cu funcţia, în scopul obţinerii de bani sau bunuri necuvenite. Acuzaţiile i-au fost aduse la cunoştinţă în 22 ianuarie, când a fost dus de anchetatori cu mandat la Direcţia Naţională Anticorupţie. Toni Greblă a intrat în concediu de odihnă din 27 ianuarie, după ce cazul său a fost discutat la Curtea Constituţională.

    În acelaşi dosar mai sunt cercetaţi omul de afaceri Ion Bîrcină, finul lui Toni Greblă şi administratorul mai multor firme, deputatul PSD Iulian Iancu, membru în Consilul Naţional al PSD, Horia Hăhăianu, director la Transelectrica, omul de afaceri din Moldova Victor Dolghi şi generalul în rezervă Constantin Bartolomeu Săvoiu, Mare Maestru al Marii Loji Naţionale Române -1880.

    Potrivit anchetatorilor, în perioada 2010 – 2015, Toni Greblă, aflat în exercitarea funcţiei de senator (până la data de 18.12.2013, când şi-a început mandatul de judecător la CC) şi ulterior judecător la CC, a pretins şi primit de la Ion Bîrcină, cu titlu de foloase necuvenite, următoarele: în perioada 2010 – 2015, folosinţa gratuită, întreţinerea şi asigurarea pentru un autoturism marca BMW Serie 5 (înmatriculat succesiv pe mai multe firme controlate Bîrcină Ion), în echivalent de 56.070 euro; în perioada 2010 – 2015, folosinţa gratuită a unui post telefonic, înregistrat pe una din firmele omului de afaceri; în 2.11.2011, suma de 1.200 lei (echivalentul unor obiecte vestimentare); în octombrie 2012, materiale electorale aferente campaniei electorale privind alegerile parlamentare, pentru lipirea a 20.000 de afişe.

    “Foloasele necuvenite au fost primite în schimbul promisiunii de a interveni şi determina diferiţi funcţionari publici să îndeplinească şi să urgenteze îndeplinirea unor acte ce intrau în atribuţiile acestora de serviciu, în folosul firmelor controlate de Bîrcină Ion, cu interese în domenii de activitate diversă (energie, transport, fier vechi ş.a.)”, susţin procurorii anticorupţie.

    DNA mai spune că, începând din august 2014, Toni Greblă Toni a făcut demersuri pentru intermedierea unei legături comerciale de export între finul său, Ion Bîrcină, un cetăţean turc, Victor Dolghi şi Constantin Bartolomeu Săvoiu. Cetăţeanul turc este, conform unor documente din dosar, omul de afaceri Corekci Sevket.

    Cei cinci ar fi constituit un grup infracţional organizat pentru a exporta, prin Turcia, produse agro-alimentare către Federaţia Rusia, în ciuda embargoului institutit de aceasta pentru marfa din UE.