BusinessMagazin

Tag: aviz

  • Proiect: Aviz al vecinilor în cazul schimbării unei activităţi economice cu alta, într-o clădire

    „Prezenta propunere de modificare a Legii nr. 196 din 20 iulie 2018 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari şi administrarea condominiilor urmăreşte să introducă o serie de modificări cu scopul de a proteja locatarii de eventualele abuzuri comise de orice persoană fizică sau juridică, în exerciţiul funcţiei sale sau în timpul desfăşurării activităţii pe care o conduce ori supraveghează, aspecte care afectează confortul din propriul spaţiu de locuit. Principalele schimbări legislative din cadrul actului normativ sus-menţionat urmăresc: instituirea obligaţiei de solicitare a unui nou aviz scris al comitetului executiv, respectiv a unui nou acord scris, prealabil, al proprietarilor direct afectaţi cu care se învecinează, pe plan orizontal şi vertical, în cazul în care într-un spaţiu amplasat într-o clădire cu destinaţia de locuinţe se desfăşura iniţial o anumită activitate economică, iar ulterior în respectivul spaţiu se doreşte desfăşurarea unei alte activităţi economice, cu un altt obiect principal de activitate”, potrivit expunerii de motive a proiectului legislativ.

    Iniţiatorii sunt mai mulţi parlamentari din PNL, dar şi un deputat PSD şi un deputat UDMR.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro. 

  • Proiect: Aviz al vecinilor în cazul schimbării unei activităţi economice cu alta, într-o clădire

    „Prezenta propunere de modificare a Legii nr. 196 din 20 iulie 2018 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari şi administrarea condominiilor urmăreşte să introducă o serie de modificări cu scopul de a proteja locatarii de eventualele abuzuri comise de orice persoană fizică sau juridică, în exerciţiul funcţiei sale sau în timpul desfăşurării activităţii pe care o conduce ori supraveghează, aspecte care afectează confortul din propriul spaţiu de locuit. Principalele schimbări legislative din cadrul actului normativ sus-menţionat urmăresc: instituirea obligaţiei de solicitare a unui nou aviz scris al comitetului executiv, respectiv a unui nou acord scris, prealabil, al proprietarilor direct afectaţi cu care se învecinează, pe plan orizontal şi vertical, în cazul în care într-un spaţiu amplasat într-o clădire cu destinaţia de locuinţe se desfăşura iniţial o anumită activitate economică, iar ulterior în respectivul spaţiu se doreşte desfăşurarea unei alte activităţi economice, cu un altt obiect principal de activitate”, potrivit expunerii de motive a proiectului legislativ.

    Iniţiatorii sunt mai mulţi parlamentari din PNL, dar şi un deputat PSD şi un deputat UDMR.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro. 

  • Cleopatra Leahu, partener Suciu Popa: „Cum se evaluează impactul asupra mediului în România?”

    Legea EIM transpune Directiva 2014/52/UE de modificare a Directivei 2011/92/UE privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice şi private asupra mediului (Directiva EIA). Deşi termenul de 3 ani prevăzut pentru transpunerea directivei în legislaţia statelor membre a expirat la 16 mai 2017, Legea EIM a fost adoptată cu o întârziere de un an şi jumătate; mai mult, Legea EIM stabileşte un termen de până la 12 luni pentru adoptarea legislaţiei secundare, ceea ce înseamnă că directiva va fi integral transpusă abia la sfârşitul anului 2019. Întârzierea îndeplinirii obligaţiei de transpunere nu rămâne fără efect, întrucât are un impact semnificativ asupra proiectelor finanţate din fonduri europene. De ce? Pentru că evaluarea impactului asupra mediului pentru proiectele în cauză ar trebui raportată la prevederile legislaţiei europene în vigoare (respectiv, la noua directivă EIA), în caz contrar finanţarea acestora fiind pusă sub semnul întrebării. 
    Pentru proiectele în curs, evaluarea se va desfăşura conform vechii proceduri în cazul în care îndrumarul de definire a domeniului evaluării a fost emis înainte de intrarea în vigoare a Legii EIM. Pentru celelalte proiecte, se vor aplica prevederile noii legi, ceea ce ridică problema punerii sale în aplicare, în condiţiile în care legislaţia secundară nu este încă aprobată.Etapele procedurii EIM rămân, în principiu, neschimbate; se modifică însa durata şi caracteristicile acestora.

    Etapa de încadrare


    În trecut, titularul proiectului trebuia să depună un memoriu de prezentare ce cuprindea descrierea şi caracteristicile amplasamentului, ale proiectului şi ale activităţilor propuse, respectiv descrierea sumară a impactului potenţial al proiectului asupra mediului.
    Potrivit Legii EIM, memoriul de prezentare va include suplimentar şi valoarea investiţiei, perioada de implementare, descrierea detaliată a lucrărilor de demolare, precum şi a tuturor efectelor negative posibile asupra mediului ale proiectului şi a aspectelor de mediu susceptibile a fi afectate în mod semnificativ de proiect. Rezultatele altor evaluări relevante pentru proiect trebuie, de asemenea, luate în considerare, iar pentru proiectele care au legătură cu apele, memoriul va conţine şi informaţii specifice legate de corpurile de apă.
    În mod tradiţional, aceste informaţii erau prezentate abia în etapa de definire a domeniului evaluării, mai exact în raportul privind impactul asupra mediului. Consecinţa imediată va fi o creştere semnificativă a bugetului alocat de operatori pentru desfăşurarea etapei de încadrare a unui proiect, noile cerinţe implicând contractarea de consultanţă specializată încă din prima etapă, astfel încât memoriul de prezentare să fie redactat într-o manieră completă şi conformă cu noile norme.
     

    Etapa de definire a domeniului evaluării


    În derularea acestei etape, autorităţile dobândesc o marjă largă de apreciere privind informaţiile suplimentare pe care le pot solicita titularului şi nivelul de detaliu al acestora, în funcţie de caracteristicile specifice ale proiectului şi de aspectele de mediu care ar putea fi afectate.
    O altă noutate vizează instituirea unei garanţii a calităţii rapoartelor din cadrul procedurii EIM, prin impunerea în sarcina autorităţii a obligaţiei de a se asigura că deţine expertiza necesară pentru a examina rapoartele depuse de titular. În acest scop, pentru proiectele de o complexitate deosebită, autoritatea poate contracta expertiză externă. Totuşi, rămâne de văzut modul în care autorităţile vor reuşi să îşi îndeplinească obligaţia de a utiliza personal având cunoştinţe de specialitate suficiente în domeniul proiectului în cauză, în contextul în care expunerea de motive pentru Legea EIM nu identifică nicio creştere a cheltuielilor bugetare ca rezultat al aplicării acestei legi.  
    Legea EIM instituie totodată şi o interdicţie de a elabora rapoarte în cadrul procedurii EIM de către persoanele care au condamnări penale definitive pentru fapte ce au legătură cu exercitarea calităţii de expert.

    Durata procedurii


    Legea EIM prelungeşte majoritatea termenelor aplicabile diverselor etape şi faze ale procedurii EIM.
    Ca exemplu, pe vechea reglementare, autoritatea competentă trebuia să ia decizia etapei de încadrare în termen de 15 zile de la depunerea memoriului de prezentare. Conform noii legi, autoritatea va lua decizia în maximum 90 de zile de la data la care titularul proiectului a transmis toate informaţiile necesare, existând şi o opţiune de prelungire a acestui termen în situaţii justificate de natura, complexitatea, amplasarea şi dimensiunea proiectului. Perioadele de consultare a publicului sunt, de asemenea, prelungite. Consecinţa directă este, în mod evident, extinderea duratei întregii proceduri EIM, aspect ce trebuie luat în considerare de fiecare operator în stabilirea calendarului de desfăşurare a proiectului propus.

  • Amenzi colosale, plătite de instituţiile statului care nu eliberază la timp un aviz. Cât ar trebui să plătească pe zi, conform unui proiect

    Proiectul de lege, depus la Senat, pe 16 octombrie, prevede modificarea Legii nr.50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii.

    Astfel, iniţiatorul îşi propune, prin proiectul de lege, să instituie “obligaţia ca instituţiile/operatorii economici să emită avizele/acordurile referitoare la reţelele tehnico-edilitare necesare în etapa de elaborare a documentaţiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiţii, în termen de maximum 15 zile de la data înregistrării cererii/documentaţiei specifice complete, sub sancţiunea aplicării unor penalităţi pe zi de întârziere de 5.000 lei”, potrivit expunerii de motive a iniţiativei.

    Un elemente de noutate al iniţiativei este prevederea, menţionată în expunerea de motive a proiectului, potrivit căreia “emiterea avizelor de către serviciile deconcentrare ale autorităţilor centrale privind protecţia sănătăţii populaţiei, autoritatea competentă pentru protecţia mediului, Comisia Tehnică de Circulaţie şi Autoritatea Aeronautică Civilă Română nu este necesară pentru anumite categorii de lucrări”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Procurorul Adina Florea, nominalizată de Toader la şefia DNA, a primit AVIZ NEGATIV la CSM. Un singur vot favorabil în Secţia de procurori

    Membrii Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii au avizat-o negativ, luni, pe Adina Florea pentru funcţia de procuror-şef DNA, potrivit unui comunicat de presă al instituţiei. Surse din Consiliu au declarat pentru MEDIAFAX că votul a fost de 6 la 1.

    “În şedinţa din data de 8 octombrie 2018, Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, cu majoritate, a avizat negativ propunerea ministrului justiţiei de numire în funcţia de procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie a doamnei Adina Florea, procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanţa”, se arată într-un comunicat de presă al Consiliului Superior al Magistraturii, remis luni MEDIAFAX.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Blocul din Sectorul 5 al Capitalei care a luat foc nu avea autorizaţie la incendiu/ Primăria Sectorului 5 anunţă dosar penal/ ISU: Dezvoltatorul blocului nu a cerut niciun aviz

    La ora transmiterii ştirii, cele 54 de familii ale blocului din Sectorul 5 al Capitalei care a fost cuprins de flăcări în noaptea de vineri spre sâmbătă aşteaptă să reintre în locuinţe.

    Deocamdată nu este posibil datorită faptului că la faţa locului urmează să ajungă o echipă din cadrul Inspectoratului de Stat în Construcţii care să evalueze situaţia şi să dea garanţii că nu există niciun pericol pentru populaţie.

    “De la pompieri, clădirea nu are aviz şi autorizaţie la incendiu”, au declarat pentru MEDIAFAX surse apropiate anchetei.

    Potrivit aceloraşi surse, clădirea tip vagon ridicată în anul 2013 şi care prevede 54 de apartamente prevede doar o ieşire şi prin urmare este puţin probabil să aibă autorizaţie de construcţie din partea Serviciului Urbanism din cadrul Primăriei Sector 5: “Nu are cum să aibă autorizaţie de construcţie pentru că cei de la urbanism nu dau voie să faci un vagon de bloc cu o singură ieşire. Este exclus”, au declarat surse apropiate anchetei pentru MEDIAFAX.

    Reprezentanţii Inspectoratului pentru Stat în Construcţii (ISC) nu ştiu dacă blocul are sau nu autorizaţie de construcţie.

    “Nu am încă informaţii dacă are autorizaţie de construcţie, vom face verificări, colegii mei sunt acolo cu un expert, principalul fapt este să vedem ce măsuri ia expertul după ce se stinge focul. După ce colegii mei fac verificarea, o să ştiu şi eu mai mult. Dacă are sau nu are autorizaţie, încă nu am informaţii de la colegii mei, sunt pe teren acolo. Deocamdată oamenii stau şi nu pot intra pentru că am înţeles că mai sunt focare nestinse. Principala noastră problemă este acum să avem o concluzie a expertului. În funcţie de concluzia expertului, o să dăm eventuale măsuri şi apoi vedem dacă au sau nu autorizaţie”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Octavian Brener, purtător de cuvânt al Inspectoratului pentru Stat în Construcţii (ISC).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvernul a aprobat rectificarea bugetară, fără avizul CSAT – surse

    Surse guvernamentale au declarat, miercuri, pentru MEDIAFAX, că decizia Guvernului s-a bazat pe un punct de vedere de la Ministerul Justiţiei care prevede că Executivul poate adopta rectificarea bugetară fără aviz de la CSAT, baza legală pentru acest punct de vedere fiind o decizie a CCR din 2015 potrivit căreia este obligatorie solicitarea unui aviz de la CSAT, nu şi primirea avizului.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvernul va adopta rectificarea bugetară fără avizul CSAT. În ziua convocării la Cotroceni, premierul Dăncilă se întâlneşte cu Regele Spaniei

    Preşedintele Klaus Iohannis a invitat-o anterior pe Viorica Dăncilă la consultări, la Palatul Cotroceni, joi, de la ora 11:30, având în vedere opiniile exprimate de Guvern în legătură cu necesitatea rectificării bugetului de stat pe anul 2018.
     
    ”Preşedintele României, Klaus Iohannis, i-a transmis miercuri, 5 septembrie a.c., o scrisoare Prim-ministrului României, Vasilica -Viorica Dăncilă, prin care o invită pentru consultări, la Palatul Cotroceni, în data de 6 septembrie a.c., ora 11:30, în temeiul dispoziţiilor art. 80 şi ale art. 86 din Constituţie, având în vedere opiniile exprimate de Guvern în legătură cu necesitatea rectificării bugetului de stat pe anul 2018. Consultările vizează clarificarea unor aspecte care ţin de rectificarea bugetului de stat al instituţiilor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale pentru anul 2018, care constituie probleme urgente şi de importanţă deosebită”, se arată într-un comunicat de presă al Administraţiei Prezidenţiale remis MEDIAFAX.

    Potrivit sursei citate, la această întâlnire au fost invitaţi şi miniştrii de resort.

    ”Rectificarea bugetară trebuie aprobată pentru a nu afecta bunul mers al economiei. Mi-aş fi dorit ca acest proiect deosebit de important pentru români să fie rezultatul unui consens între două instituţii importante ale statului – Preşedinţie şi Guvern. Orice situaţie complexă, însă, are cel puţin o soluţie, iar soluţia aleasă de Guvern er să meargă mai departe cu adoptarea rectificării bugetare. Ne-am îndeplinit obligaţia de a cere CSAT un punct de vedere, ne îndeplinim responsabilitatea de a asigura continuitatea în finanţare”, a declarat Viorica Dăncilă la începutul şedinţei de guvern.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Şedinţă de Guvern astăzi. Rectificarea bugetară nu are încă avizul CSAT

    Palatul Victoria a anunţat şedinţa pentru ora 13.00, însă nu a fost făcută publică ordinea de zi. Rectificarea bugetară, care ar fi trebuit să fie pe masa Guvernului, nu are avizul CSAT, în condiţiile în care mai mulţi miniştri au trimis, marţi seara, preşedintelui României solicitarea de convocare în regim de urgenţă a şedinţei.

    ”Guvernul României a trimis, seara trecută (marţi seara – n.r.), preşedintelui României solicitarea de convocare în regim de urgenţă a şedinţei Consililui Suprem de Apărare a Ţării în vederea analizării şi avizării propunerilor de rectificare a bugetelor instituţiilor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale, cuprinse în proiectul primei rectificări a bugetului de stat pe anul 2018”, se arată într-un comunicat de presă remis MEDIAFAX.

    Potrivit sursei citate, Executivul a făcut acest demers în temeiul art. 6 (alin 2) din Legea nr. 415/2002 privind organizarea şi funcţionarea Consililui Suprem de Apărare a Ţării.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Şedinţă de Guvern astăzi. Rectificarea bugetară nu are încă avizul CSAT

    Palatul Victoria a anunţat şedinţa pentru ora 13.00, însă nu a fost făcută publică ordinea de zi. Rectificarea bugetară, care ar fi trebuit să fie pe masa Guvernului, nu are avizul CSAT, în condiţiile în care mai mulţi miniştri au trimis, marţi seara, preşedintelui României solicitarea de convocare în regim de urgenţă a şedinţei.

    ”Guvernul României a trimis, seara trecută (marţi seara – n.r.), preşedintelui României solicitarea de convocare în regim de urgenţă a şedinţei Consililui Suprem de Apărare a Ţării în vederea analizării şi avizării propunerilor de rectificare a bugetelor instituţiilor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale, cuprinse în proiectul primei rectificări a bugetului de stat pe anul 2018”, se arată într-un comunicat de presă remis MEDIAFAX.

    Potrivit sursei citate, Executivul a făcut acest demers în temeiul art. 6 (alin 2) din Legea nr. 415/2002 privind organizarea şi funcţionarea Consililui Suprem de Apărare a Ţării.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro