BusinessMagazin

Tag: avans

  • În 2017, hotelurile din România au avut un număr record de peste 20 de milioane de înnoptări

    Indicele net de utilizare a locurilor de cazare în hoteluri a avansat cu 60 de puncte procentuale, până la 39,4%, faţă de un nivel de 29,9% în 2010. Unităţile de cazare din Romania au primit în 2017 peste 12 milioane de turişti, dintre care 2,75 milioane (23%) reprezintă turiştii străini. În ceea ce priveşte hotelurile, acestea au primit 8,56 milioane de turişti, dintre care 2,37 milioane (27,6%) reprezintă turiştii străini.

    Cushman & Wakefield Echinox a realizat un prim studiu cu privire la piaţa hotelieră din România, analizând cele mai importante opt oraşe, inclusiv Bucureşti, în funcţie de capacitatea şi clasificarea hotelieră, indicele net de utilizare a acestora, prezenţa lanţurilor internaţionale şi evoluţia numărului de turişti cazaţi.

    Bucureştiul este depăşit de Constanţa în ceea ce priveşte numărul de camere şi capacitatea hotelieră, dar ca urmare a duratei scurte, de aproximativ trei luni, a sezonului estival, în hotelurile din Capitală se cazează de aproape patru ori mai mulţi turişti decât în Constanţa.

    Piaţa hotelieră din Bucureşti este dominată de hoteluri de 4* şi 5*, care reprezintă peste 70% din capacitatea totală, în timp ce hotelurile de 1* şi 2* au o pondere de doar 10%. Totodată, aproape 47% din camerele hotelurilor din Bucureşti sunt operate sub sigla lanţurilor internaţionale, faţă de o medie de doar 7,5% la nivel naţional. În această ierarhie, Capitala este urmată de Sibiu (37,6%), Oradea (27,3%) şi Cluj-Napoca (18,9%).

    Între oraşele analizate, cel mai ridicat indice net de utilizare a locurilor de cazare în hoteluri s-a înregistrat anul trecut în Iaşi (45,6%), Bucureşti (44,7%) şi Cluj-Napoca (44,6%), iar cele mai mari creşteri ale numărului de sosiri în hoteluri au fost consemnate în Cluj-Napoca (24,2%), Oradea (19,8%) şi Braşov (11,3%). Cu o creştere de doar 3,5%, numărul de sosiri în hotelurile din Bucureşti a crescut sub media naţională, de 8%.

    În ceea ce priveşte sectorul de tranzacţii, piaţa hotelieră locală a fost în 2017 a doua cea mai atractivă din regiune, după Polonia, fiind consemnate două tranzacţii majore cu o valoare cumulată de 183 de milioane de euro, şi anume vânzarea complexului Radisson Blu din Bucureşti şi a Hotel Vienna House Easy Airport (fostul Angelo Otopeni).

    Bucureştiul rămâne în continuare o destinaţie preponderent de business, fapt reliefat şi de durata medie de şedere în hotelurile din oraş, de doar 1,63 zile, indicator aflat la un nivel comparabil pieţei hoteliere din Varşovia. În schimb, hotelurile din Praga îşi primesc turiştii, în medie, pentru 2,35 zile, în timp ce în Budapesta cazarea medie are o durată de 2,25 zile, cele două oraşe fiind destinaţii mai atractive pentru turismul de tip city-break.

    Piaţa hotelieră locală va continua să se dezvolte în următorii ani, fiind susţinută şi de dinamica traficului aerian, care s-a dublat în ultimul deceniu, aeroporturile din România depăşind în 2017 pragul de 20 de milioane de pasageri.

    În următorii trei ani, estimăm o creştere de minimum 10% a capacităţii de cazare a hotelurilor din Bucureşti, ţinând cont de proiectele planificate sau aflate deja în construcţie, hoteluri noi urmând a fi dezvoltate şi în majoritatea oraşelor mari ale ţării.

    Hotelurile noi vizează fie mediul de afaceri, precum Courtyard by Marriott, dezvoltat pe bd. Dimitrie Pompeiu din Bucureşti, sau ISHO Radisson Blu din Timişoara, fie turismul de agrement, cum este cazul Hotelului Nymphaea Resort, aflat în vecinătatea parcului avcatic Nymphaea din Oradea, sau Mercure Hotel & Spa Braşov.

  • Creştere în ritm german

    ”Am trecut prin toate etapele unui start-up cu experienţă germană. Noi, latinii, vrem să facem lucrurile mai repede; aici am început treptat, cu doi clienţi, cu angajarea a 3-4 persoane etc.“, descrie Vlad Stanislav, managing directorul companiei GEZE România, istoria de pe piaţa locală a companiei cu origini germane, începută în 2004. Potrivit reprezentanţilor companiei, aceasta a devenit într-un deceniu liderul de pe piaţa locală în sisteme premium de acţionare a uşilor, ferestrelor şi tehnologiei de siguranţă. Anul trecut (anul fiscal pentru companie începe la 1 iulie) a ajuns la afaceri de peste 3,5 milioane de euro, iar pentru 2018 (ajuns la 7 luni), Stanislav previzionează un avans de circa 15% faţă de anul anterior, de până la aproximativ 4 milioane de euro.

    Avansul s-ar datora atât tendinţei de creştere a segmentelor de piaţă retail şi office, dar şi dezvoltării reţelei de parteneri din distribuţie, care ajunge la 22 de companii. Veniturile GEZE România sunt segmentate: tehnologie destinată uşilor (cca 70%), tehnologie pentru ferestre şi sisteme de siguranţă (cca 30%); o pondere redusă în venituri este adusă şi din serviciile de mentenanţă. Printre produsele şi serviciile oferite se numără sistemele de uşi automate (batante, glisante şi rotative, amortizoare), construcţii de sticlă, instalaţii de evacuare a fumului, precum şi sisteme de ferestre şi de ventilare.

    Compania-mamă a fost înfiinţată în urmă cu 155 de ani, iar la nivel internaţional reuneşte aum 21 de subisidiare, peste 2.800 de angajaţi şi patru fabrici. În România, primele produse au ajuns prin intermediul dealerilor şi distribuitorilor, la începutul anilor 2000. Compania a angajat primii patru oameni (consultanţi tehnico-comerciali în 2004) în 2003. Primul birou local al firmei a fost înfiinţat în 2007, însă au continuat să opereze cu activităţi reduse (after sales, service şi mentenanţă) până în 2010, când a fost înfiinţată şi subsidiara locală a firmei. Activitatea companiei se concentrează în prezent pe segmentele de retail, office şi logistică, iar Stanislav oferă ca exemple colaborări cu proiecte comerciale ca ParkLake, Mega Mall sau Promenada Mall, ori cu reţele ca Lidl, Kaufland sau Penny Market.

    Mai dă şi alte exemple, din office (Globalworth Campus, Renault Headquarters) sau proiecte publice, ca Teatrul Naţional Bucureşti sau aeroportul din Timişoara. Potrivit lui Stanislav, costurile cu tehnologiile pentru uşi şi sisteme de siguranţă se plasează, în cazul unui proiect de retail sau office, între 1 şi 1,5% din valoarea investiţiei în proiectul respectiv. În ceea ce priveşte rezidenţialul, în cazul unui bloc mic, de trei-patru etaje, costurile variază între 7.000 şi 10.000 de euro, urcând până la 50.000 de euro în cazul unui bloc de dimensiuni mari. În ceea ce priveşte costurile sistemelor pentru uşi, acestea variază în funcţie de proiect, însă Stanislav oferă câteva repere: preţurile pentru uşile rotative de pildă pornesc de la 20.000 de euro şi pot ajunge la 80.000 de euro; cele mai ieftine sisteme pentru uşi pornesc însă de la câteva sute de euro.

  • Accelerare şi frânare pentru creşterea economică

    Media generală de 7% a creşterii economice este rezultanta unor plusuri şi minusuri în evoluţia diverselor sectoare de activitate, consumul fiind de departe principalul accelerator, iar construcţiile şi comerţul exterior – principalii factori de frânare.

    Datele tip ”semnal“ publicate săptămâna trecută de Institutul Naţional de Statistică (INS) nu arată care sunt contribuţiile pe domenii de activitate la evoluţia economiei, dar seriile de date anuale pe ramuri, raportate în februarie, relevă câteva coordonate. Concret, potrivit INS, afacerile din transporturi au crescut în 2017 cu 15,7% faţă de 2016, iar vânzările din comerţul cu amănuntul au avansat cu 10,7%, ambele fiind impulsionate de apetitul pentru consum al populaţiei, dar şi al firmelor. |n detaliu, statisticile mai arată că şi subramurile adiacente transporturilor au crescut spectaculos, de exemplu înmatriculările auto cu 67,4%, comercializarea motocicletelor cu 50,6%, service-urile auto cu 22,9%, comercializarea carburanţilor cu 12,4%, comercializarea autovehiculelor cu 10,4% şi livrările de piese de schimb cu 7,3%. Iar în cazul comerţului cu amănuntul, am avut plusuri de 24,8% la livrările online, 13,2% la vânzările de produse nealimentare şi 6,8% la vînzările de alimente.

    Ca factori de frânare, cel mai mult au contat construcţiile şi deficitul comercial (decalajul dintre importuri şi exporturi), numit ”export net“ în terminologia statisticienilor. Construcţiile – arată statistica oficială – n-au ieşit din ”recesiunea“ în care intraseră încă din 2015, pe fondul stagnării investiţiilor mari de infrastructură, media generală a volumului lucrărilor scăzând cu 5,4% anul trecut. |n 2017, potrivit INS, construcţiile inginereşti au scăzut cu 21,3% faţă de 2016, după ce în 2016 scăzuseră cu 11,2% faţă de 2015. |n schimb, construcţiile rezidenţiale au marcat în 2017 un avans de 69,7% faţă de 2016, lucru care arată că în timp ce românii îşi construiesc case ca în anii buni dinaintea crizei, statul a lăsat baltă investiţiile în infrastructură.

    Cât priveşte comerţul exterior, importatorii au tras mai puternic de frânghia balanţei comerciale, învingându-i pe exportatorii aflaţi la celălalt capăt. Forţa importurilor a crescut cu 12,2%, în timp ce a exporturilor a crescut cu doar 9,1%, rezultând astfel un ”export net“ de minus trei puncte procentuale, care a tras în jos creşterea economică. Interesant este că, în timp ce importurile au crescut pe seama apetitului pentru consumul de bunuri obişnuite al clienţilor din comerţ (fenomen care îi îngrijorează pe economişti), exporturile au crescut pe seama cererii tot mai mari de produse industriale în ţările din zona euro – una dintre veştile bune ale anului trecut.

    De altfel, cea mai bună – şi mai surprinzătoare – veste a anului trecut a venit din industrie, unde producţia a consemnat un record de +8,2%, nemaiîntâlnit în ultimii 15 ani, de când se raportează sistematic acest indicator. De asemenea, potrivit INS, vânzările de mărfuri industriale au crescut cu 11,7%, iar cererea – comenzile noi – a crescut cu 12,9% în 2017 faţă de 2016.

    Am avut, aşadar, creşteri cu două cifre în majoritatea domeniilor de activitate şi numai două indicatoare au dat ”rateuri“ – construcţiile şi exporturile. Importanţa lor arată de ce economia per ansamblu n-a crescut tot cu două cifre şi mai ales explică de ce investiţiile erau mai necesare ca oricând.

  • Salt spectaculos: Economia României a crescut anul trecut cu 7%, depăşind până şi China

    Comparativ cu T3, în ultimele trei luni din 2017 PIB a crescut cu 0,6%, pe serie brută.

    Ajustat sezonier, PIB-ul a crescut în trimestrul patru al anului trecut cu 7% faţă de perioada similară din 2016.

    Comparativ, anul trecut economia chineză, a doua mare putere economică a lumii, după SUA, a crescut cu 6,9%, cel mai rapid ritm din ultimii doi ani, depăşind aşteptările analiştilor. La rândul lor, Statele Unite au raportat anul trecut un avans de 2,3%.

    În 2016, economia României crescuse cu 4,8%, după 3,9% în 2015 şi 3,1% în 2014.

    Creşterea PIB s-a bazat anul trecut în mare parte pe consum, care a urcat spectaculos, cu 7% în primele nouă luni ale anului. În schimb, potrivit datelor Ministerului de Finanţe, investiţiile totale ale statului (din buget şi din fonduri UE) au scăzut cu 10% faţă de 2016, până la 26 mld. lei, acestea fiind cele mai mici investiţii publice din ultimii 15 ani.

    Citeşte mai multe pe www.zf.ro

  • Schimbarea anunţată de Uber, în România, începând de miercuri, 14 februarie

    Astfel, o cursă de la Dristor până la Gara de Nord, într-o oră de vârf, va fi de 15,63 de lei. O cursă de la Piaţa Victoriei până la aeroport va fi de 26,09 lei.

    Ce include tariful afişat în aplicaţie. Odată introdusă destinaţia, tariful afişat de aplicaţie va arăta o sumă exactă, care va include:

    ● distanţa până la destinaţie, incluzând aici opririle multiple
    ● timpul estimat pe baza valorilor istorice de trafic
    ● tarifarea dinamică, atunci când e cazul
    ● eventuale reduceri promoţionale

    Atunci când intervine tarifarea dinamică, aplicaţia Uber va afişa suma exactă şi mesajul că tarifele sunt mărite ca urmare a cererii mari. Atunci când tariful dinamic depăşeşte 3 X tariful de bază, utilizatorii vor fi notificaţi despre asta şi li se va cere confirmarea.

    În situaţiile în care pasagerii modifică destinaţia, adaugă o oprire pe parcurs sau timpul petrecut în cursă e mai lung decât cel estimat, aplicaţia va actualiza corespunzător valoarea totală a cursei.

  • Cum să-ţi întreţii hainele

    Cum nu puţini sunt cei care sunt gata să arunce hainele cu pete încăpăţânate, au apărut întreprinzători care să le ofere soluţii şi să-i înveţe cum să le aplice. Un astfel de întreprinzător este Patrick Richardson, proprietar al retailerului american de articole vestimentare şi accesorii Mona Williams, căruia i-a venit ideea să organizeze aşa-numitele ”laundry camps“, ateliere educative despre întreţinerea hainelor şi a materialelor textile.

    În cadrul acestor ateliere, la care participanţii trebuie să se înscrie în avans, se oferă demonstraţii de curăţare a unor articole vestimentare compromise aduse de cursanţi, precum şi sfaturi cu privire la curăţarea hainelor şi a altor materiale textile, astfel încât proprietarii lor să se poată bucura de ele cât mai mult timp.

  • O nouă versiune Duster, disponibilă exclusiv online. Care este preţul

    Intitulată Duster Edition ONE, această versiune dispune, printre altele, de sistem de aer condiţionat automat, card de acces mâini libere, sistem de avertizare a unghiului mort, Multiview camera, aprindere automată a farurilor şi jante din aliaj de 17 inch, diamantate.

    Cele 100 de exemplare ale acestei ediţii limitate sunt disponibile în culoarea Orange Atacama şi pot fi achiziţionate exclusiv online, doar de persoanele fizice, la un preţ de 18 900 Euro.

    Cei interesaţi sunt invitaţi să facă rezervarea pe site-ul https://one.dacia.ro/ şi să achite un avans de 500 de Euro. Plata se efectuează cu card bancar prin intermediul unui procesator de plăţi. După confirmarea rezervării, clienţii pot alege singuri la ce dealer Dacia doresc să le fie livrată maşina, tot acolo urmând să fie plătită şi diferenţa de preţ.

  • O nouă versiune Duster, disponibilă exclusiv online. Care este preţul

    Intitulată Duster Edition ONE, această versiune dispune, printre altele, de sistem de aer condiţionat automat, card de acces mâini libere, sistem de avertizare a unghiului mort, Multiview camera, aprindere automată a farurilor şi jante din aliaj de 17 inch, diamantate.

    Cele 100 de exemplare ale acestei ediţii limitate sunt disponibile în culoarea Orange Atacama şi pot fi achiziţionate exclusiv online, doar de persoanele fizice, la un preţ de 18 900 Euro.

    Cei interesaţi sunt invitaţi să facă rezervarea pe site-ul https://one.dacia.ro/ şi să achite un avans de 500 de Euro. Plata se efectuează cu card bancar prin intermediul unui procesator de plăţi. După confirmarea rezervării, clienţii pot alege singuri la ce dealer Dacia doresc să le fie livrată maşina, tot acolo urmând să fie plătită şi diferenţa de preţ.

  • Oraşul din România care prinde din urmă Bucureştiul şi Clujul

    „Anul acesta estimăm că vom ob­ţine afaceri de 28 de mi­lioa­ne de lei, după un plus de circa 15%. A fost un an dificil şi greu de pre­vizionat, nu unul cursiv pre­cum pre­ce­denţii. Nesi­gu­ranţa din mediul politic s-a simţit şi în mediul eco­nomic, afectând dorinţa de cumpărare a clienţilor“, spune Loredana Butnaru, executi­vul român care conduce operaţiunile locale de retail şi distribuţie ale Miele.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Oraşul din România care prinde din urmă Bucureştiul şi Clujul

    „Anul acesta estimăm că vom ob­ţine afaceri de 28 de mi­lioa­ne de lei, după un plus de circa 15%. A fost un an dificil şi greu de pre­vizionat, nu unul cursiv pre­cum pre­ce­denţii. Nesi­gu­ranţa din mediul politic s-a simţit şi în mediul eco­nomic, afectând dorinţa de cumpărare a clienţilor“, spune Loredana Butnaru, executi­vul român care conduce operaţiunile locale de retail şi distribuţie ale Miele.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro