BusinessMagazin

Tag: avans

  • Doi din trei români sunt dispuşi să o ia de la zero în carieră. Cine sunt cei care ar fi dispuşi să o ia oricând de la capăt

    Doi din trei români (66,8%) sunt dispuşi să facă o schimbare totală în ceea ce priveşte cariera lor şi să opteze pentru reconversie profesională, iar şapte din zece dedică timp semnificativ într-un an învăţării pentru a-şi perfecţiona aptitudinile, astfel încât să facă faţă provocărilor aduse pe piaţa muncii de tendinţe majore precum avansul tehnologic şi globalizarea. La polul opus, 33,2% dintre români nu sunt dispuşi să dobândească aptitudini şi cunoştinţe pentru un job diferit şi ar face acest lucru doar dacă ar întâmpina probleme serioase pe piaţa muncii, iar 26% petrec puţin timp pe an pentru a-şi dezvolta competenţele, potrivit unui studiu realizat în 197 de ţări, printre care şi România, de către BestJobs şi Boston Consulting Group, unul dintre cei mai mari consultanţi de business din lume.

    Studiul „Decoding Global Trends in Upskilling and Reskilling” evaluează modul în care 366.000 de angajaţi din întreaga lume percep schimbările aduse pe piaţa muncii de două tendinţe majore: avansul tehnologic – automatizare, inteligenţă artificială, robotică – şi globalizare. De asemenea, studiul a evaluat dorinţa angajaţilor de a se adapta acestor modificări, învăţând abilităţi noi pentru profesia lor curentă (upskilling) sau dobândind, prin training, abilităţi pentru o profesie diferită (reskilling). Astfel, la nivel global, angajaţii sunt conştienţi de avansul tehnologic şi de automatizare, 61% dintre aceştia spunând că joburile lor vor fi afectate într-o mare măsură de aceste trenduri. Respondenţii care se simt cel mai puţin afectaţi vin din ţări din America Centrală, din Marea Britanie, din China şi din România, în timp ce angajaţii cei mai speriaţi de aceste trenduri sunt din ţări precum Grecia, Portugalia, Nigeria, Brazilia sau Japonia.

    În România, cei mai mulţi respondenţi care cred că jobul lor va fi afectat de schimbările tehnologice lucrează în domenii precum digital & analiză şi automatizare (59%), IT şi tehnologie (52%), finanţe şi audit (45,6%). La polul opus, cel mai puţin îngrijoraţi din acest punct de vedere sunt cei care lucrează în vânzări (31%), juridic (24%) şi asistenţă socială (23%).

    În privinţa efectelor globalizării, cei mai mulţi respondenţi care cred că jobul lor va fi afectat de această tendinţă sunt angajaţii din ştiinţă şi cercetare (41,7%), IT & tehnologie (41%), digital & analiză şi automatizare (40,3%). De partea cealaltă, cei care se consideră mai puţin afectaţi de globalizare lucrează în administraţie şi secretariat (26,4%), media şi informaţii (25,4%) şi juridic (23%).

    67% dintre angajaţii la nivel global se arată deschişi la ideea de reconversie profesională, ca urmare a schimbărilor aduse de tehnologie şi globalizare

    Ţări precum Mexic, Panama şi Republica Dominicană se află pe primele trei locuri în privinţa disponibilităţii angajaţilor să treacă printr-un proces de reconversie profesională, cu un procent de circa 90% dintre angajaţi. La polul opus, se află angajaţii din ţări precum Iran, Bulgaria, Polonia sau Germania, care sunt cei mai puţin deschişi la această idee, într-un procent de până la 53% pentru fiecare dintre aceste ţări. De altfel, în Europa de Vest atitudinea angajaţilor este mai degrabă una pasivă, în care aceştia se gândesc la reconversie profesională doar în cazuri extreme, atunci când sunt pe punctul de a-şi pierde jobul.

    În România, 66,8% dintre respondenţi se arată dispuşi să apeleze la reconversie profesională, iar cei mai deschişi la o astfel de idee sunt angajaţii cu vârste cuprinse între 31 şi 50 de ani şi al căror nivel de educaţie este doar liceul (70%).

    Din punct de vedere al joburilor deţinute în prezent, cea mai mare deschidere pentru reconversie profesională o au angajaţii din domenii precum vânzări (78,3%), media şi informaţii (78%), achiziţii şi logistică (74,4%). La polul opus, se află cei din IT (54%), ştiinţă şi cercetare (53,9%) şi juridic (53,6%).

    În privinţa timpului petrecut cu învăţarea pentru creşterea aptitudinilor profesionale, diferenţele la nivel global sunt semnificative: dacă în China peste 80% dintre respondenţi dedică până la câteva luni pe an pentru dezvoltarea lor profesională, în Germania procentul este de doar 38% dintre respondenţi.

    România se situează pe locul 31 în rândul ţărilor analizate în ceea ce priveşte timpul alocat de către angajaţi pentru învăţare şi dezvoltare profesională, cu aproximativ 71% dintre respondenţi menţionând că alocă săptămâni sau chiar câteva luni pe an pentru astfel de activităţi, cei mai mulţi dintre aceştia venind din domenii precum ştiinţă şi cercetare, IT şi sănătate.

    În ceea ce priveşte resursele folosite pentru învăţare, cei mai mulţi angajaţi români (69,3%) preferă să înveţe singuri (self-learning), ori se bazează pe trainingul la job (66,8%) pentru a dobândi noi aptitudini profesionale. De asemenea, o pondere importantă în instrumentele de învăţare o au aplicaţiile mobile (24%) şi cursurile online (20%).

    Studiul a fost realizat pe un eşantion de 366.000 de oameni din 197 ţări din întreaga lume. La sondaj au răspuns 19.099 de români, din care 37% cu vârsta cuprinsă între 21 şi 30 de ani, 34% cu vârsta cuprinsă între 31 şi 40 de ani şi circa 19%, cu vârsta între 41 şi 50 de ani. În ceea ce priveşte ultimul nivel al studiilor absolvite, 46,2% sunt absolvenţi de facultate, 30,2% au studii de master, 20,7% au terminat doar liceul, în timp ce 1,2% au doctorat.

     

  • Gral Medical, venituri în creştere cu 12% în primele nouă luni din 2019, până la 120 mil. lei

    Gral Medical, al şaselea jucător din piaţa privată de sănătate, controlat de antreprenorul Robert Şerban, a înregistrat venituri de 120 mil. lei în primele nouă luni din 2019, în creştere cu 12% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit unui comunicat de presă al companiei.

    În 2019, Gral Medical a investit 6 mil. euro în două spitale oncologice la Piteşti şi Bucureşti.

    „Vom încerca să ne menţinem ritmul de creştere a investiţiilor, dar în acelaşi timp cu rentabilizarea celor demarate deja. Este mult mai greu să aduci şi să implementezi ceva nou pe piaţa serviciilor medicale, dar pe termen mediu şi lung acest lucru va duce la o creştere durabilă a business-ului“, a spus Robert Şerban, acţionar Gral Medical.

    Creşterea din primele nouă luni din an a fost determinată de segmentul oncologic, nişa pe care a pariat antreprenorul Robert Şerban, dar şi divizia de laboratoare, Gral deţinând în prezent 15 astfel de centre.

    Targetul Gral pentru 2019 este să atingă pragul de 35 mil. euro venituri (166 mil. lei).

    Compania a mizat pe nişa de oncologie şi analize de laborator, raportând afaceri de 125 mil. lei în 2018, în creştere cu 16% faţă de anul anterior.

    Cei mai mari trei jucători de pe piaţa serviciilor medicale private sunt MedLife,  Regina Maria, Medicover. Piaţa serviciilor medicale private, estimată la peste 7 miliarde de lei anual, continuă să fie un sector efervescent, iar jucătorii privaţi se dezvoltă prin achiziţiile unor companii de talie mica sau medie, care nu pot rezista pe piaţă.

  • Peste 389.000 de fermieri au primit plăţi în avans de 439,4 milioane euro

    Până la data de 20 octombrie au fost plătiţi 389.546 fermieri, în cadrul campaniei de plăţi în avans pentru anul 2019, suma autorizată la plată fiind în valoare de 439.581.738 euro, informează Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA).

    APIA precizează că între 16 octombrie şi 30 noiembrie se pot efectua plăţi în avans de până la 70 % în cazul plăţilor directe enumerate în Anexa I la Regulamentul (UE) nr.1307/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului, şi de până la 85 % în cazul sprijinului acordat în cadrul măsurilor de dezvoltare rurală menţionat la articolul 67 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr.1306/2013.

    Plăţile se efectuează la cursurile de schimb valutar stabilite de către Banca Centrală Europeană, astfel: 4,7496 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 30.09.2019 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C nr. 329/3, pentru plăţile finanţate din FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă); 4,6635 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 31.12.2018 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C nr. 1/06, pentru plăţile finanţate din FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală).

     

  • OECD estimează cel mai slab ritm de creştere a economiei mondiale de la criza financiară

    OECD estimează cel mai slab ritm de creştere a economiei mondiale de la criza financiară

    BUCURESTI (MEDIAFAX) – Disputele comerciale şi incertitudinele privind Brexitul au dus, din nou, la înrăutăţirea estimărilor privind evoluţia economiei mondiale în 2019 şi 2020, avertizează, joi, Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD), potrivit Reuters.

    OECD estimează că economia mondială va înregistra o creştere de 2,9% în 2019 şi de 3% în 2020, faţă de prognoza din mai, care indica un avans de 3,2% în 2019 şi de 3,4% în 2020. Anul acesta va înregistra cel mai slab ritm de creştere de la criza financiară din 2008 şi vine după un avans de 3,6% anul trecut.

    PIB-ul global riscă să intre într-o nouă fază, de creştere redusă, dacă guvernele ezită să ia măsurile necesare pentru a răspunde incertitudinilor privind Brexitul şi escaladării tensiunilor comerciale, a avertizat Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică.

    “Ordinea globală care reglementa comerţul a dispărut şi suntem într-o nouă eră, cu mai puţine certitudini, şi mai multe relaţii comerciale arogante”, a susţinut Laurence Boone, economistul-şef al OECD. “Creşterea comerţului mondial, care a fost motorul redresării economiei după criză, a intrat în teritoriu negativ acum, după un avans de 5% în 2017. Tensiunile comerciale afectează şi investiţiile, care de la o expansiune de 4% în ultimii doi ani, au încetinit la 1%”, a apreciat aceasta.
    Economia SUA ar urma să crească cu 2,4% anul acesta şi cu 2% anul viitor, faţă de un avans de 2,8% şi, respectiv, 2,3% previzionat de OECD în mai.

    Economia Chinei va înregistra o expansiune de 6,1% în 2019 şi de 5,7% în 2020, după ce anterior OECD previziona o creştere de 6,2% şi, respectiv, 6%.

    În cazul unei ieşiri line a Marii Britanii din UE, cu o perioadă de tranziţie, OECD estimează ă economia britanică va creşte cu 1% în 2019 şi cu 0,9% în 2020, după ce în mai previziona un avans de 1,2% şi, respectiv, 1%. În cazul unui Brexit fără acord, PIB-ul Regatului Unit ar urma să fie cu 2% mai scăzut în perioada 2020-2021.

    Zona euro va fi de asemenea afectată, PIB-ul urmând să piardă o jumătate de punct procentual în perioada 2020-2021.

    Anul acesta, zona euro ar urma să înregistreze un avans de 1% (faţă de 1,2% previzionat în mai), şi tot de 1% în 2020 (comparativ cu prognoza precedentă, de 1,4%).

    Înfiinţată în anul 1961, OECD joacă un rol de consiliere pentru guvernele ţărilor puternic dezvoltate, în materie de politică economică, socială şi de guvernare. Cele 36 de state membre OECD deţin împreună aproximativ 60% din economia mondială, 70% din comerţul mondial şi 20% din populaţia lumii.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro. 

  • Bucureştiul, în vârful creşterilor de trafic pe aeroport în iunie, cu plus 9,3%, dublu faţă de media europeană

     Aeroportul din Bucureşti, cel mai mare din ţară, a înregistrat în iunie o creştere a numărului de pasageri de 9,3% faţă de aceeaşi perioadă din 2018, avans mai mare decât al unor aerogări din regiune precum cele din Budapesta, Praga şi Varşovia, arată datele de la ACI Europe, care reprezintă peste 500 de aeroporturi din 45 de ţări din Europa. Astfel, terminalul din Capitală a avut 1,37 milioane de pasageri în această lună.

    În aceeaşi perioadă, aeroportul din Varşovia a raportat un avans de 2,7% al numărului de călători, iar cel din Budapesta de 9,1%. În iunie, numărul de pasageri de pe aeroporturile din  Europa a crescut în medie cu 4,7%.  Avan­sul din prima lună de vară vine în contextul în care, deşi sezonul va­can­ţelor începuse, pe­rioada de vârf a trafi­cului pe toate aero­por­turile este de departe august.

    Citiţi mai mult pe zf.ro.
     

  • Datoria externă a României continuă să crească: În primele cinci luni din 2019 a ajuns la 103,5 miliarde euro, după un avans de 3,1 miliarde euro

    În ceea ce priveşte datoria externă pe termen scurt, aceasta a înregistrat la finalul lunii mai nivelul de 34 mld. euro (32,9 % din totalul datoriei externe), în creştere cu 8,3 % faţă de 31 decembrie 2018.  
     
    Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 19,5 % în perioada ianuarie – mai 2019, comparativ cu 21,2% în anul 2018. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii la 31 mai 2019 a fost de 4,6 luni, în comparaţie cu 4,9 luni la 31 decembrie 2018.
     
    Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 31 mai 2019 a fost de 72,6%, comparativ cu 74,3% la 31 decembrie 2018.
     

  • Bursele europene sunt pe val: Indicele Stoxx Europe 600 înregistrează cele mai bune şase luni din 1998

    Bursele europene înregistrează cel mai bun raliu din ultimii 21 de ani, în contextul în care ultima dată când acţiunile europene au avut un astfel de avans Google nici nu anunţa încă lansarea oficială a motorului de căutare.

    Alimentat de o revenire în forţă a pieţelor globale şi de comentariile recente ale bancherilor centrali, indicele bursier Stoxx Europe 600 Index a înregistrat un avans de 13% şi a livrat cele mai bune şase luni de creştere din 1998 şi până în prezent, potrivit Bloomberg.

    Indicele bursier Stoxx Europe 600 urmăreşte un număr de 600 de companii mari, medii şi mici din 17 ţări europene şi oferă o perspectivă asupra starea acţiunilor listate în Europa.

    Avansul a fost înregistrat în ciuda faptului că multe acţiuni listate în Europa şi-au pierdut din valoare aproape constant anul acesta.

    Un val de optimism care a impulsionat pieţele la nivel global, corelate cu remarcile Băncii Centrale Europene care a lăsat sentimentul că va interveni cu stimuli monetari dacă este cazul, au propulsat acţiunile din regiune spre o revenire în iunie, după ce în luna mai investitorii şi-au vândut masiv din portofolii.

    Strategii de la Citigroup, citaţi de Bloomberg, cred că investitorii se bazează pe certitudinea că Fed (n.r: banca centrală americană) va reduce dobânzile în şedinţa de luna viitoare – ceea ce are de obicei efecte pozitive asupra acţiunilor bursiere din Europa.

     

     

     

  • Bitcoin prinde avânt şi se îndreaptă spre 13.000 de dolari cu pedala de acceleraţie la podea

    Moneda digitală bitcoin, principala din piaţa criptomonedelor din punct de vedere al capitalizării de piaţă, a intrat într-un nou raliu şi se tranzacţiona miercuri la ora 12.00 la valoarea de 12.646 dolari per monedă, în creştere cu 11,6% la o capitalizare totală de 224,7 miliarde dolari, potrivit coinmarketcap.com.

    Maximul atins miercuri de bitcoin până la această oră a fost de circa 12.900 dolari – nivel atins pentru prima dată din ianuarie 2018 şi până în prezent – ceea ce face ca avansul bitcoin de la începutul lunii aprilie şi până în prezent să depăşească 200%.

    Criptomonedele au câştigat teren faţă de luna decembrie 2017 când piaţa a atins maximul cu bitcoin la peste 19.500 dolari, astfel încât astăzi sunt mai multe instituţii financiare, şi nu numai, care prezintă interes în piaţa monedelor digitale, în special pentru tehnologia blockchain. De la JPMorgan Chase care vede în rândul clienţilor nevoia unei monede digitale pentru tranzacţiile cu obligaţiuni, şi până la Facebook care a anunţat moneda digitală Libra.

    Faptul că a depăşit chiar şi pentru scurt timp nivelul de 12.700 „va permite o revenire totală de la scăderile din 2018”, crede Dean Curnutt, fondator al firmei de consultanţă Macro Risk Advisors.

    Ultima dată când bitcoin a crescut peste nivelul de 12.000 de dolari a fost în decembrie 20177. A crescut apoi în aeeaşi lună până la 19.511 dolari, însă creşterea fulminantă a fost urmată de o prăbuşire până când în luna februarie 2018 a scăzut sub pragul de 6.000 de dolari.

     

     

  • Avans economic de 5% în trimestrul I, dar dobânzile de politică monetară stagnează

    Decizia BNR a venit la scurt timp după ce Institutul Naţional de Statistică (INS) a prezentat un set de date potrivit căruia Produsul Intern Brut (PIB) a înregistrat o creştere cu 5,0% pe seria brută faţă de trimestrul I din anul 2018 şi cu 5,1% pe seria ajustată sezonier; faţă de trimestrul IV 2018, PIB a fost în termeni reali mai mare cu 1,3%.

    Seria ajustată sezonier a Produsului Intern Brut trimestrial a fost recalculată ca urmare a includerii estimărilor pentru trimestrul I 2019, fiind înregistrate diferenţe faţă de varianta publicată în comunicatul de presă nr. 83 din 8 aprilie, precizează instituţia.
    „Pentru trimestrul I din 2019, creşterea de 5% faţă de trimestrul corespunzător din 2018 a surprins în sens ascendent. Motorul acestei dinamici rămâne cel mai probabil consumul, aşa cum rezultă din evoluţia puternică a vânzărilor cu amănuntul şi a serviciilor către populaţie. O altă zonă aflată în ascensiune este cea a construcţiilor rezidenţiale, care şi-au revenit puternic ca volum în trimestrul I, aşa cum arată cifrele publicate tot astăzi (15 mai – n.red.) de către INS”, a declarat pentru ZF Horia Braun, economistul-şef al BCR.​

  • Cine are un superbusiness: Gusto din Băicoi, profit de 4 mil. euro din pufuleţi. Avans de 43% în 2018. Compania realizează la export aproape jumătate din vânzările anuale

    Acesta este cel mai înalt nivel al profitului net realizat de companie în ultimele două decenii. De asemenea, compania a raportat cifră de afaceri de 122,7 milioane de lei (peste 26 mil. euro), mai mare cu 17% decât rulajul din 2017. Eliodor Apostolescu, directorul ge­neral şi acţionar al companiei, spunea că în 2018 compania a încheiat contracte noi de distribuţie, dar a şi dezvoltat produse noi.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro