“Principalul obiectiv al procesului de modernizare a fost creşterea competitivităţii. OMV Petrom poate acum procesa întreaga producţie de ţiţei din România într-o singură rafinărie”, se arată într-un comunicat al companiei.
În urma modernizării, rafinăria consumă cu 25% mai puţină electricitate faţă de anul 2009, iar capacitatea anuală de prelucrare a ţiţeiului a scăzut de la 4,5 milioane tone la 4,2 milioane tone.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Până acum a lucrat în Europa de Vest, cu mentalităţi şi pieţe occidentale, dar nu oriunde, ci în Viena, unde Estul se întâlneşte cu Vestul. Prea mulţi clienţi din Europa de Est nu a avut în dealerul său, dar asta nu înseamnă că nu a intrat în contact cu aceştia. Pentru prima dată din 1998 încoace, când a fost fondată activitatea de retail a Porsche România, transformată ulterior în compania Porsche Inter Auto în 2007, un austriac a preluat conducerea, după promovarea Danei Cortina în funcţia de director al dealerilor grupului VW din Spania în februarie anul acesta.
Până în 2011 la conducerea Porsche Inter Auto s-au aflat doi directori, la fel ca şi în cazul Porsche România. Unul reprezenta partea austriacă, Dana Cortina, şi celălalt, Alin Tapalagă, partea română, cel din urmă fiind promovat în acel an ca director al importatorului Porsche Columbia.
Cu o populaţie de 8,5 milioane de locuitori, Austria are o piaţă auto de peste cinci ori mai mare comparativ cu cea locală şi un salariu mediu net de 2.100 de euro, adică tot de cinci ori mai mare. În plus, România a pierdut aproape 80% din vânzările de maşini noi între 2008 şi 2013, iar Austria a câştigat peste 10% între volumul atins atunci şi cel de anul trecut. „Condiţiile sunt diferite, iar piaţa este mai dură decât cea austriacă. Acest lucru este determinat de perioada lungă de scăderi, de după anul 2009. O astfel de scădere creează condiţii diferite pentru dealeri„, a subliniat noul şef al PIA, care coordonează acum cinci centre auto din care patru în Capitală şi unul în Timişoara, în care sunt comercializate mărcile Audi, VW, Skoda, Seat, Porsche, Lamborghini şi Bentley, pentru ultimele trei fiind importator direct.
„Piaţa românească va creşte în următorii ani. Vânzările de flote vor avea o evoluţie stabilă, cu o creştere uşoară. Dar totul depinde de clienţii privaţi. Dacă aceştia vor cheltui mai mulţi bani şi vor cumpăra maşini noi, atunci piaţa va creşte. Noi investim, pregătim personalul şi lucrăm la calitate. În plus, semnalele economice din acest an sunt pozitive în România, având în vedere creşterea economică din primul trimestru„, a spus Peter Copetti.
În opinia sa, secretul unei creşteri sănătoase a pieţei auto stă în clienţii obişnuiţi, nu în firme. „Clienţii, populaţia trebuie să-şi dezvolte din nou încrederea de a cheltui bani, de a consuma.„ Clienţii obişnuiţi sunt însă diferiţi în România, iar atingerea pe piaţa locală a unui target normal în Vest, cum ar fi o a doua maşină în familiile cu venituri medii, se loveşte de o altă diferenţă dintre Austria şi România: companiile vestice cresc în fiecare an salariile datorită presiunilor sindicale, în timp ce în România astfel de creşteri se realizează fie mai greu, fie deloc. „În Austria în fiecare an cresc costurile legate de forţa de muncă cu 5%, fără discuţie, fără a avea noi contracte, iar preţurile cresc. Aici există o presiune mai mare asupra preţurilor şi implicit se pot creşte aşa uşor salariile. Şi în plus, aici nu eşti obligat să creşti salariile. În Vest ai în fiecare an discuţii cu sindicatele şi trebuie să creşti salariile„, a spus şeful PIA. În România, singura companie care negociază deschis salariile cu angajaţii prin intermediul sindicatului este Automobile Dacia, constructorul auto de la Mioveni deţinut de Renault, în timp ce în cazul altor companii din auto şi nu numai, cum ar fi Ford, astfel de discuţii sunt confidenţiale, iar creşterile salariale aproape inexistente.
În ceea ce priveşte planurile sale pentru asigurarea dezvoltării, şeful PIA spune că este nevoie de fidelizarea clienţilor, nu numai atunci când vine vorba de achiziţia unei maşini noi, ci şi când vine vorba de service, acesta din urmă fiind o sursă importantă de venituri. Spre exemplu, anul trecut 25% din veniturile companiei au fost aduse de service-uri, faţă de 17% în 2012.
Veniturile postvânzare sunt un subiect foarte important pentru vânzătorii de maşini si presupun construirea unei relaţii între client şi dealer. Relaţia lungă cu piaţa din România şi cu clienţii de aici face parte din planurile lui Copetti pentru noul său job.
Între 2008 şi 2013, Porsche Inter Auto a fost printre puţinii dealeri de pe piaţa locală care nu numai că au depăşit cifra de afaceri a importatorilor de mărci de volum, dar nu au înregistrat în niciun an pierdere. „Înainte de a veni aici, tot ce ştiam legat de Europa de Est şi România erau cifrele oficiale comunicate. Dar când ajungi aici şi vezi realitatea, întelegi prin ce au trecut oamenii din companie în ultimii ani. Membrii boardului pot citi cifrele şi vedea prezentările, dar nu cred că au realizat ce a făcut echipa de aici„, a spus noul director al Porsche Inter Auto. Trecerea de la un business auto dintr-o ţară cu venituri mari într-una est-europeană, cu venituri reduse, nu pare foarte brutală pentru noul CEO.
Rusia rămâne o piaţă cheie, dar grupul vrea să-şi reducă dependenţa de rezultatele acestei divizii prin creşterea profiturilor în alte ţări, precum Polonia, a afirmat Sevelda într-un interviu acordat cotidianului austriac Der Standard.
“Mă aştept la o îmbunătăţire substanţială a situaţiei câştigurilor în Polonia. În România şi în Cehia – unde a trebuit să contabilizăm o investiţie greşită în IT anul trecut – va fi mai bine în acest an, iar Croaţia, Serbia şi Bosnia au depăşit planul până în prezent. Şi în Austria va fi mai bine, chiar dacă piaţa este afectată de unul sau două falimente mari. Vom avea cu siguranţă pierdere în Ucraina în acest an, după ce am câştigat 100 de milioane de euro anul trecut”, a spus el.
Cititi mai multe pe www.meidafax.ro
“Nu avem nevoie de Erdogan la Viena. Îi voi spune imediat: Erdogan, rămâi acasă”, a declarat Heinz-Christian Strache pentru cotidian, declarându-se împotriva sosirii premierului turc pentru a face o “campanie de propagandă pentru Erdoganistanul său”.
Erdogan, care nu şi-a anunţat oficial candidatura pentru alegerile prezidenţiale din august, este aşteptat la 19 iunie în capitala austriacă pentru a face campanie în rândul alegătorilor turci expatriaţi.
Austria are aproximativ 100.000 de alegători turci.
Luna trecută, un miting similar celui al premierului turc în Germania a mobilizat circa 20.000 de susţinători ai acestuia. Aproximativ 40.000 de opozanţi ai lui Erdogan s-au reunit, de asemenea, calificându-l pe acesta drept “fascist” şi “antidemocratic”.
“Dacă vrea să vină în vizită de stat, poate să o facă. Dar el nu a prevăzut întâlniri cu oameni politici în timpul vizitei sale la Viena”, a declarat Strache.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Politicienii trebuie să înţeleagă că efectele unei catastrofe naturale pot fi acoperite dacă statul garantează ori piaţa internaţională de reasigurări garantează. Piaţa internaţională de reasigurări nu are nicio obligaţie să accepte un preţ stabilit politic şi acest lucru trebuie înţeles de către politicieni. Şi asta înseamnă că PAID fie are deficit fie nu se reasigură corect. Şi din acest motiv nu facem parte din PAID. Nu vrem să participăm la ceva care poate genera pierderi şi nu vrem să participăm la o organizaţie care nu este reasigurată adecvat”, a afirmat Hagen într-o conferinţă de presă.
El a adăugat că asigurarea pentru locuinţe împotriva riscurilor catastrofale nu este obligatorie în Austria.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
În aceeaşi zi în care Uniunea Europeană anunţa extinderea sancţiunilor pentru oficiali ruşi apropiaţi preşedintelui Vladimir Putin, bossul Gazprom, Alexei Miller, semna la Moscova un memorandum de înţelegere cu CEO-ul grupului austriac OMV, Gerhard Roiss, pentru construcţia unei extensii a gazoductului South Stream până la Baumgarten.
Gazul bate criza din Ucraina, titra presa internaţională; nici Gazprom, nici Miller, un vechi aliat al lui Putin, nu se află pe lista sancţiunilor economice şi diplomatice adoptate de Statele Unite şi Uniunea Europeană în încercarea de a dezamorsa situaţia din Donbas. Gazprom a anunţat săptămâna trecută că Ucraina datorează 3,5 miliarde de dolari în contul importurilor de gaze ruseşti, presiuni financiare pe care Vestul încearcă să le amelioreze printr-un acord de bailout de la FMI.
GAZPROM VA LIVRA AUSTRIEI PÂNĂ LA 32 MILIARDE METRI CUBI DE GAZE PE AN PRIN SOUTH STREAM, PRIMELE LIVRĂRI FIIND PREVĂZUTE PENTRU ANUL 2017, POTRIVIT MEMORANDUMULUI SEMNAT SĂPTĂMÂNA TRECUTĂ DE MILLER ŞI ROISS.
Aproximativ 30% din necesarul de gaze al Europei este acoperit de Rusia, jumătate din acest volum tranzitând conductele de pe teritoriul Ucrainei. Acţiunile Gazprom, unde guvernul rus este acţionar majoritar, au scăzut cu 8% de la începutul acestui an, pe fondul tensiunilor din Ucraina.
UE şi SUA au avertizat că ar putea extinde sancţiunile către companii şi sectoare de importanţă strategică ale economiei ruse, inclusiv sectorul financiar şi industria energiei, dacă preşedintele Vladimir Putin va decide să trimită trupe în estul Ucrainei. Guvernul de la Kiev – instalat după destituirea preşedintelui prorus Viktor Ianukovici în urma unei revolte violente, sprijinită de Washington şi Bruxelles – şi aliaţi ai NATO susţin că Rusia sprijină miliţiile separatiste care au ocupat mai multe oraşe şi obiective strategice din estul Ucrainei.
MILLER S-A NUMĂRAT PRINTRE INVITAŢII FOSTULUI CANCELAR GERMAN GERHARD SCHROEDER, CARE ŞI-A SERBAT SĂPTĂMÂNA TRECUTĂ ZIUA DE NAŞTERE LA PALATUL IUSUPOV DIN SANKT PETERSBURG, UNDE A FOST FOTOGRAFIAT ÎMBRĂŢIŞÂNDU-SE CU VLADIMIR PUTIN.
Schroeder este directorul companiei care operează gazoductul Nordstream, prin care Germania importă gaze din Rusia pe sub Marea Baltică.
Gazul exportat de Gazprom în Europa este de importanţă strategică atât pentru Rusia, cât şi pentru consumatorii din UE, astfel că Miller şi compania rusă au fost feriţi până acum de sancţiunile Statelor Unite şi Bruxelles-ului împotriva apropiaţilor lui Putin – îngheţări de active şi interdicţia de călătorie.
De altfel, sancţiunile se concentrează pe imperiile financiare ale unor oameni de afaceri – Ghenadi Timcenko, fraţii Arkadi şi Boris Rotenberg şi Iuri Kovalciuk – din cercul de apropiaţi ai preşedintelui – 17 bănci, companii energetice, fonduri de investiţii şi firme – aparent cu scopul de a constrânge activele aflate la dispoziţia aliaţilor lui Putin, sau chiar a liderului însuşi. Deşi sancţiunile nu îl vizează direct pe Putin, opţiune considerată extremă, americanii şi aliaţii lor încearcă să transmită mesajul că, în final, averea sa personală, despre care nu se ştiu prea multe, ar putea fi afectată.
15 din cele 17 firme vizate de sancţiuni sunt deţinute, controlate sau asociate cu Timcenko, inclusiv grupul Gunvor, unul dintre cei mai mari traderi de gaze naturale din lume, despre care Departamentul Trezoreriei al SUA consideră că ar putea avea legături financiare chiar cu preşedintele Putin.
În primele trei luni ale anului trecut, vânzările de gaze naturale ale Petrom au totalizat 16,38 TWh.
Cererea mai scăzută de gaze şi nivelul mai redus al retragerilor din depozite au determinat scăderea marjelor de profit la Petrom şi la EconGas, divizie austriacă a OMV. Volumul vânzărilor de gaze ale EconGas a coborât cu 23% în primul trimestru faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.
La nivel de grup, volumul gazului vândut şi tranzacţionat de OMV în primul trimestru a scăzut cu 2,9% faţă de perioada corespunzătoare din 2013, la 131,82 TWh, de la 135,78 TWh, pe fondul scăderii cererii. Activităţile de trading au reprezentat 71% din afacerile cu gaze.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Radu Stoica este CFO (director financiar, n.r.) la Deichmann de la 1 aprilie”, au declarat pentru MEDIAFAX reprezentanţii retailerului de încălţăminte, cu o reţea de 65 de magazine în România la finele anului trecut.
Deichmann a deschis 11 magazine anul trecut în România şi a înregistrat venituri brute de 251,2 milioane lei (56,8 milioane euro), în creştere cu 15,4% comparativ cu 2012, iar pentru acest an are în plan 6 deschideri noi.
Stoica a ocupat funcţia de director financiar al companiei de bricolaj din luna ianuarie a anului trecut, anterior deţinând funcţii similare în cadrul grupului german Lidl.
În urmă cu o săptămână retailerul austriac de bricolaj, care deţine 15 magazine în România, a anunţat că va închide cele 7 magazine pe care le are în Turcia şi că va decide până la sfârşitul lunii aprilie dacă va păstra operaţiunile din Europa de Sud-Est, inclusiv România.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Vom închide (magazinele din, n.r.) Turcia. Analizăm în prezent dacă vom mai rămâne în alte ţări. Asta se va decide până la sfârşitul lunii aprilie”, a declarat Karlheinz Essl, fondator şi proprietar al BauMax, pentru postul de televiziune ORF, citat de Reuters.
Guvernul austriac a refuzat miercuri propunerea de a cumpăra colecţia de artă a lui Essl, evaluată la 250 de milioane de euro. Fondatorul BauMax intenţiona să folosească banii obţinuţi dintr-o eventuală tranzacţie pentru a salva o parte a companiei şi mii de locuri de muncă.
Retailerul, cu aproape 10.000 de angajaţi în nouă ţări, a înregistrat o pierdere de 126 milioane de euro în 2012, după ce extinderea în Europa de Est a pus o presiune prea mare pe finanţele companiei. Ultima piaţă pe care a intrat BauMax a fost Turcia, în 2010.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Fodatorul Baumax, Karl-Heinz Essl, a anunţat anterior că va scoate la licitaţie colecţia personală de artă pentru a atrage finanţare şi a salva compania de la colaps.
Reprezentanţii Baumax au sugerat însă că veniturile provenite din licitaţie ar putea acoperi salvarea operaţiunilor din Austria, însă ar fi insuficiente pentru a sprijini afacerile din Europa de est.
Essel a afirmat, într-un interviu citat de Die Presse, că extinderea pe pieţele din Europa de Est “nu s-a justificat”.
În Austria, Baumax are 66 de magazine şi 4.000 de angajaţi. Incluzând şi operaţiunile internaţionale, retailerul de bricolaj are 9.000 de angajaţi.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro