MIHAI URSOI A COPILĂRIT LA BRAD, într-un mic oraş din munţii Apuseni – „un colţ de rai, dar care s-a depopulat în ultima vreme; ştiu sate care aveau sute de fumuri, cum spunem noi, iar astăzi sunt câteva zeci, pentru că toată lumea pleacă la oraş; te doare sufletul„. Cunoaşte ca-n palmă locurile pentru că, după ce a studiat geofizică şi ştiinţe economice la Bucureşti, a lucrat timp de doi ani ca inginer în mina de la Gura Barza, situată lângă oraşul natal. „Mi-am dat seama încă de atunci că minele se vor închide, aşa că nu am rămas ultimul angajat acolo şi am decis să mă îndrept spre altceva”, spune astăzi Ursoi.
I-au rămas în vocabular termenii de specialitate, aşa că andezitele dure şi silicoza încă îi persistă în discurs. Deşi s-a întors din Capitală în Apuseni, admite că nu s-a rupt niciodată de Bucureşti şi a primit un post de manager de cont la o firmă de publicitate pentru ca apoi să conducă o agenţie de publicitate outdoor. „Era o idee revoluţionară, poate prea revoluţionară pentru vremea ei„, spune Ursoi despre proiectul său de a evalua panourile publicitare din Bucureşti la începutul anilor 2000 în funcţie de expunere, poziţionare şi trafic. Interzicerea reclamelor la tutun pe panouri publicitare a lovit însă puternic în afacerea Portland – „era vorba de milioane bune de euro, iar primul an a fost un şoc grav, pentru că cei care se promovează astăzi pe stradă nu concepeau atunci că pot apela la un astfel de canal”.
A pornit apoi propriul business în comerţ electronic – „o afacere începută tot prea devreme pentru vremea ei„ –, însă cum utilizarea internetului era la început în primii ani de după 2000, iar rezultatele veneau lent, a vrut să o vândă unor americani. „Iar americanii nu au mai venit. Cea mai mare greşeală este să aştepţi americanii„, glumeşte Ursoi, invocând criza internetului de peste Ocean de la începutul deceniului, care l-a determinat să vândă emania.ro unor români. A visat mereu să facă un MBA, aşa că pasul următor a fost să plece la Londra, auzind de la prieteni despre deschiderea pe care o obţine un cursant pe durata unui astfel de program.
După studiile la Londra, a înţeles că antreprenoriatul nu mai era o opţiune, pentru că existau mai multe oportunităţi de a fi angajat. „M-au găsit ei pe mine, nu i-am căutat eu pe ei„, spune Mihai Ursoi, în prezent director general al companiei SES Astra pentru România, Bulgaria şi Republica Moldova. Biroul de la Bucureşti, care a generat venituri de un milion de lei cu doar trei angajaţi, potrivit datelor raportate la Ministerul de Finanţe, este unul de importanţă strategică pentru SES Astra în zona balcanică, iar România joacă un rol important în strategia de dezvoltare a companiei, deoarece are deja o bază de clienţi, iar perspectivele de creştere a cotei de piaţă par la îndemâna managerului.
La nivel mondial, flota SES Astra cuprinde 54 de sateliţi geostaţionari şi acoperă 99% din populaţia globului. Orange România, cel mai recent contract semnat, este unul dintre cei mai mari clienţi de pe piaţa locală, ca urmare a dezvoltării platformei proprii Orange TV. „A fost o decizie curajoasă pentru un operator, iar SES Astra îi susţine cu toate cunoştinţele legate de DTH (direct to home – n.r). Se poate face profit din asta„, spune Ursoi. „Competitivitate„ este cuvântul pe care ardeleanul îl repetă când vorbeşte atât despre televiziunile care operează pe piaţa românească, cât şi despre distribuitori. „Preţul a fost şi este cheia pentru că toţi distribuitorii au redus de la un an la altul tarifele. În România avem o tehnologie foarte avansată oferită clienţilor la tarife foarte mici.