BusinessMagazin

Tag: asigurari

  • Ministrul Energiei dă asigurări că românii nu se vor confrunta cu o penurie de carburanţi

    Ministrul Energiei Virgil Popescu a dat asigurări că în România nu se va înregistra o penurie de carburanţi, în condiţiile în care UE propune oprirea importurilor de petrol din Rusia, conform unui pachet de sacţiuni discutat miercuri.

    Virgil Popescu spune că firmele petroliere iau în calcul achiziţionarea de petrol din alte surse şi a enumarat drept potenţiale furnizoare statele OPEC, Azerbaidjanul sau Kazahstanul. România importă cam 30% din necesarul de consum din Rusia, iar Popescu crede că nu vor exista probleme în compensarea acestei cantităţi.

    Ministrul a spus că în deplasările făcute pentru a găsi noi surse de aprovizionare, a discutat şi pentru aprovizonarea Republicii Moldova.

    Popescu spune că nici în privinţa aprovizionării cu gaze naturale nu vor fi probleme, în condiţiile în care în prezent, în sezonul cald, companiile din România extrag mai mult decât se consumă, iar pentru aprovizionare există două noi rute, de la începutul acestui an, iar în a doua jumătate a anului în sistem vor intra noi cantităţi de gaze din Marea Neagră.

  • Ce face Ţiriac mai departe cu banii?

    Ion Ţiriac, fostul tenismen devenit unul dintre cei mai puternici antreprenori locali, şi-a construit în trei decenii de capitalism un „imperiu” de business pornind de la numele său, pe care l-a pus pe afaceri din industria financiar-bancară, de asigurări, auto sau din real estate.

    În ultimii ani însă, el a fost implicat în mai multe tranzacţii în care a vândut fie terenuri, fie participaţii, fie chiar companii integral. În total, omul de afaceri a încasat peste 1,2 miliarde de euro din aceste deal-uri. În contextul în care banii nu dorm niciodată, întrebarea este ce face Ion Ţiriac cu fondurile nou obţinute.

    La finalul anului trecut, omul de afaceri Ion Ţiriac parafa una dintre cele mai importante tranzacţii făcute de un antreprenor român prin prisma valorii acesteia. Este vorba de vânzarea turneului de tenis Mutua Madrid Open şi a turneului de golf Acciona Open de España către IMG, parte a gigantului american Endeavor, cu afaceri în sport, media sau modă. Ca urmare a acestei mutări, el va încasa în total aproape 400 de milioane de euro.

    Pentru omul de afaceri, aceasta este a doua cea mai importantă tranzacţie din ultimul deceniu, conform datelor Business MAGAZIN, pe baza informaţiilor publice, după ce în 2014-2015 el vindea 45% din banca Unicredit Ţiriac Bank către italienii de la Unicredit. La momentul acela, suma vehiculată era de puţin sub 700 de milioane de euro. Fostul tenismen a intrat în business încă de la începutul anilor ’90, când capitalismul a deschis porţile iniţiativei private.

    Spre exemplu, în 1991 a apărut Banca Comercială Ion Ţiriac, care a funcţionat sub acest nume până în 2006, când a fuzionat prin absorbţie cu HVB Bank România SA – banca absorbită. Timp de un an, noua entitate a activat sub denumirea Banca Comercială HVB Ţiriac SA, până la 1 iunie 2007 când a fuzionat prin absorbţie cu UniCredit România SA – banca absorbită, din care a rezultat UniCredit Ţiriac.

    După ce omul de afaceri a ieşit din acţionariat, numele său a dispărut şi el, treptat, din denumirea băncii, aceasta devenind UniCredit Bank. Ion Ţiriac a fost unul dintre puţinii oameni de afaceri care şi-a pus numele pe mai multe dintre businessurile pe care le-a creat şi crescut de-a lungul timpului. Sunt şi alţi antreprenori care au folosit prescurtări ale propriilor nume (CrisTim – nume ce provine de la fondatorii Radu şi Cristina Timiş) sau au ales alte modalităţi de a-şi pune amprenta personală asupra denumirii companiei. Puţini sunt însă cei care au folosit întregul nume precum Ţiriac, care şi-a dezvoltat în portofoliu Unicredit Ţiriac Bank (nume folosit până la vânzare), Allianz-Ţiriac (asigurări), Ţiriac Auto (auto), Ţiriac Leasing (leasing) sau Ţiriac Operating Lease (leasing operaţional).

    Pe acestea două din urmă firme, omul de afaceri le-a vândut chiar în acest an către Banca Transilvania şi, respectiv, către grupul Autonom. Dintre afacerile ce-i poartă numele, Ion Ţiriac a păstrat divizia auto – care dincolo de business reprezintă şi o pasiune pentru fostul tenismen ce posedă o colecţie impresionantă de maşini –, şi afacerea din domeniul asigurărilor. Allianz-Ţiriac este a doua cea mai mare companie din piaţa de asigurări, cu o valoare a primelor brute subscrise în valoare de 2 miliarde de lei anul trecut, un plus de 54% versus 2020. Compania are o cotă de piaţă de 14,3%, fiind depăşită doar de Euroins, după ce City Insurance s-a prăbuşit, acesta fiind unul dintre cele mai mari falimente care au marcat economia locală în ultimii ani.

    Dacă Ion Ţiriac s-a aflat de cel puţin şase ori de partea vânzătorului în tranzacţii în ultimii doi ani, în ceea ce priveşte asigurările, el a fost de partea cealaltă a mesei. Mai exact, în prima sa achiziţie, Allianz Ţiriac a cumpărat Gothaer Asigurări Reasigurări. Recent, aceasta din urmă şi-a schimbat denumirea în Allianz-Ţiriac Unit Asigurări. Nu toate companiile pe care omul de afaceri le are, le-a avut sau în care a fost implicat îi poartă sau i-au purtat numele însă.

    Un exemplu concludent este cel al turneului de tenis de la Madrid – Mutua Madrid Open, unul dintre cele nouă evenimente ATP Masters 1000 şi patru WTA 1000. Pe 1 aprilie, IMG, parte a gigantului Endeavor, cu afaceri în sport, media sau modă, a finalizat tranzacţia prin care a cumpărat turneul de tenis de la Madrid de la omul de afaceri Ion Ţiriac. Ca urmare a acestui acord, turneul se va alătura suitei de turnee de tenis deţinute de IMG, inclusiv Miami Open. Conform informaţiilor vehiculate pe piaţă, Ţiriac câştiga anual, în urma turneului de la Madrid, în jur de 30 de milioane de euro.

    În acest an, în perioada 26 aprilie – 8 mai, se va desfăşura cea de-a 20-a ediţie a turneului de tenis din capitala Spaniei. Un alt exemplu de companie care nu i-a purtat numele este Metro Cash&Carry România. Grupul german Metro a intrat pe piaţa locală în 1996, în parteneriat cu Ion Ţiriac, deschizând atunci porţile comerţului modern local, pe o piaţă unde existau la momentul respectiv circa 150.000 de mici comercianţi. În anii ce au urmat, au intrat şi alte nume mari, de la Carrefour la Kaufland sau Auchan, dar timp de aproape 15 ani Metro a fost liderul pieţei.

    Compania locală a fost deţinută de germanii de la Metro (85%) şi de Ion Ţiriac (15%) până în 2015, când antreprenorul a făcut exit într-un deal estimat la 80-90 mil. euro la momentul acela. „Am vândut participaţia din cadrul Metro Cash&Carry pentru că am profitat de o bună oportunitate de a ieşi din această afacere. Conceptul Metro Cash & Carry, adus pe piaţa din România în 1996 de Grupul Ţiriac, a reprezentat o premieră absolută pentru ţara noastră, iar Metro şi-a păstrat pentru o perioadă îndelungată poziţia de cel mai mare jucător din industrie”, spuneau la momentul acela reprezentanţii grupului Ţiriac.

    În pofida parteneriatului cu grupul german, antreprenorul român nu şi-a pus numele pe magazinele Metro aşa cum a făcut-o în cazul altor asocieri precum cele cu Allianz Ţiriac sau Unicredit Ţiriac Bank. E drept că nu a fost vorba de o tranzacţie între comerciantul german şi omul de afaceri român, ci de o asociere de la bun început. Mai mult, în retail, în cele mai multe cazuri, brandul este universal indiferent de piaţă. Este evident însă ca Ion Ţiriac a construit din propriul nume un brand. Businessurile pe care le deţine sunt şi ele grupate sub umbrela Ţiriac Group.

    „Creat la iniţiativa lui Ion Ţiriac, grupul reuneşte în prezent peste 40 de companii private autohtone, activând în următoarele sectoare principale: automotive, real estate, servicii financiare, transport aerian şi energie. Pe lângă acestea, Ţiriac Group desfăşoară activităţi în câteva domenii conexe, precum servicii de pază şi protecţie, property management, servicii media”, scrie pe site-ul propriu. Absolvent al Institutului de Cultură Fizică din Bucureşti (în prezent Academia Naţională de Educaţie Fizică şi Sport), Ion Ţiriac este cunoscut ca sportiv mai ales datorită carierei sale ca tenismen. El este însă şi fost jucător profesionist de hochei, dar şi fost antrenor de tenis. Apoi, chiar dacă nu a mai practicat, fostul sportiv devenit antreprenor a continuat să fie implicat în domeniu şi să investească totodată. Turneul de la Madrid este doar un exemplu. De altfel, omul de afaceri a deschis şi o fundaţie – care la rândul său îi poartă numele. „Fundaţia Ion Ţiriac este o organizaţie nonprofit, apolitică şi nonguvernamentală, care s-a născut la iniţiativa şi din dorinţa lui Ion Ţiriac de a contribui la dezvoltarea sportului şi încurajarea practicării acestuia în rândul copiilor şi tinerilor din România”, scrie pe site-ul acesteia. Printre proiectele recente menţionate pe site-ul propriu se numără patinoarul Allianz-Ţiriac Arena sau GymNadia – sala de iniţiere în gimnastică şi educaţie fizică. De altfel, din datele Business Magazin, Ion Ţiriac şi-a transferat o parte din banii câştigaţi în business şi din diferite tranzacţii pe această fundaţie, urmând a investi în continuare în prima lui iubire, sportul?

    * În cazul în care nu a fost făcută publică, valoarea e estimată pe baza datelor din piaţă Notă: acesta nu este un clasament şi nu este exhaustiv.

    Sursă: Business Magazin

  • În timp ce Europa este ocupată cu răzbioul din Ucraina, Warren Buffett, cel mai cunoscut investitor din istoria Americii, în vârstă de 91 de ani, a cumpărat Alleghany cu 11,6 mld. dolari

    Berkshire Hathaway a anunţat luni că va cumpăra compania de asigurări Alleghany pentru 11,6 miliarde de dolari. Conglomeratul cu sediul în Omaha, Nebraska, a precizat că tranzacţia “reprezintă un multiplu de 1,26 ori valoarea contabilă a Alleghany la 31 decembrie 2021”, precum şi o primă de 16% faţă de preţul mediu al acţiunilor Alleghany din ultimele 30 de zile. Tranzacţia este aşteptată să se încheie în T4 2022, scrie CNBC.

    Această tranzacţie ar marca cea mai mare achiziţie a Berkshire din ultimii şase ani, când conglomeratul a cumpărat compania industrială Precision Castparts pentru 37 de miliarde de dolari.

    Prin intermediul filialelor sale, Alleghany, cu sediul în New York, este implicată în mai multe afaceri de asigurări diferite, inclusiv în domeniul asigurărilor specializate cu ridicata, al asigurărilor de bunuri şi de accidente şi al reasigurărilor.

    “Berkshire va fi casa permanentă perfectă pentru Alleghany, o companie pe care am observat-o îndeaproape timp de 60 de ani”, a declarat Warren Buffett, preşedintele şi directorul general al Berkshire, într-un comunicat.

    Asigurările reprezintă una dintre afacerile de bază ale Berkshire, deoarece deţine deja asigurările auto Geico, reasigurările General Re şi altele care au condus la creştere în ultimii ani.

     

  • Ce impact va avea seceta din ultimii ani şi falimentul City Insurance asupra pieţei asigurărilor agricole

    Pentru prima dată în ultimii cinci ani este posibil ca piaţa asigurărilor agricole – care acoperă aproape 2,5 milioane de hectare – să stagneze, în loc să fie pe un trend ascendent. Ce impact va avea seceta din ultimii ani şi falimentul City Insurance asupra acestei nişe?

    Luând în calcul nivelul ridicat al daunelor din ultimii ani, dispariţia unuia dintre jucători, City Insurance, politica prudentă a asiguratorilor şi, dacă mai adaugăm şi faptul că plata subvenţiilor se face cu întârziere – încă sunt la acest moment fermieri care nu au încasat subvenţia – este puţin probabil ca piaţa asigurărilor agricole să fie pe un trend ascendent în acest an”, spune Alinda Bănică, consultant principal şi fondator al Alinda Bănică Business Consultancy, companie care are două obiecte de activitate – asistenţa în brokerajul de asigurări şi consultanţa financiară. Ea are o experienţă de 20 de ani în domeniul asigurărilor şi financiar. La sfârşitul celui de-al treilea trimestru din 2021, primele brute subscrise pe clasa de asigurări agricole reprezenta puţin peste 2% din totalul primelor brute subscrise pentru asigurările generale, explică Alinda Bănică. Primele brute subscrise au fost de 157 de milioane de lei, în creştere cu 11% comparativ cu cel de-al treilea trimestru din 2020, iar numărul contractelor de asigurare a crescut cu 6% în aceeaşi perioadă.

    Piaţa asigurărilor agricole a evoluat în ultimii cinci ani, pe de o parte pentru că mai mulţi fermieri au dobândit încredere în sistemul de asigurări private, iar pe de altă parte ca urmare a  condiţiilor meteorologice nefavorabile, în special, secetă, dar şi grindină, ploi torenţiale sau furtuni. Astfel, Georgiana Rusu, director executiv al Clubului Fermierilor Români Broker de Asigurare, estima o creşte de 10% a pieţei asigurărilor agricole în 2021, suprafaţa îndreptându-se spre 2,5 milioane de hectare. În 2020, cel mai secetos an din istoria României, suprafaţa asigurată a fost de 2,2 milioane de hectare. Săptămâna trecută, Adrian Chesnoiu, ministrul agriculturii, a anunţat că România riscă o secetă severă în anul agricol 2021-2022 din cauza lipsei precipitaţiilor din sol, iar fermierii sunt îngrijoraţi de evoluţia situaţiei.

    „România lucrează doar 50% din suprafaţa agricolă (circa 5 milioane de hectare – n.red.). Dacă fermierii ar avea-o pe aceasta asigurată corect, nu ar mai fi atât de vulnerabili din punct de vedere financiar. Sunt mai multe măsuri pe care fermierii ar fi indicat să le ia pentru propria stabilitate financiară: de la un comportament bun la plată, la achiziţionarea de echipamente şi utilaje adaptate nevoilor lor şi nu supradimensionate, achiziţionate în leasing sau credit, ceea ce le măreşte gradul de îndatorare, la o deschidere mai mare spre a învăţa despre produse financiare şi despre cum se pot proteja de clauze abuzive în contracte”, consideră Alinda Bănică.

    Ea susţine că asigurătorii îşi doresc să îmbunătăţească produsele financiare sau să vină cu unele noi pe piaţă. Un exemplu de produs nou apărut pe piaţă este cel pentru asigurarea culturilor de sfeclă de zahăr, al companiei Agra Asigurări, singura firmă din România dedicată exclusiv asigurărilor agricole. Acesta acoperă pierderile cantitative şi de randament de zahăr ale plantelor, produse de particule de nisip sau pământ antrenate de vântul puternic, grindină, îngheţ, ploi torenţiale prin daune produse de spălarea solului sau crustă, precum şi daunele produse de dăunătorii specifici ai culturii, potrivit reprezentanţilor companiei. În situaţia producerii daunei, fermierii sunt despăgubiţi de la plafonul de 7.000 de lei, cu posibilitatea de majorare a despăgubirii de la 10% cu până la 50% din suma asigurată iniţial, din 10 în 10 puncte procentuale. Însă, atât Alinda Bănică cât şi Georgiana Rusu observă că au crescut foarte mult procentual daunele şi sunt asigurători care au rata de daunalitate foarte mare, dar şi unii care au restricţionat anumite culturi din cauza daunalităţii foarte mari, produsă în principal de secetă.

    Firma austriacă Agra Asigurări este una dintre puţinele companii de asigurări din Europa care are în portofoliu o asigurare pentru secetă încă din anul 2000. Astfel, anul 2021 a adus o creştere a numărului poliţelor de asigurare cu 20-30% pentru compania Agra Asigurări. Pentru a încuraja fermierii să-şi asigure culturile, statul, prin Agenţia de Finanţare a Investiţiilor Rurale (AFIR), le oferă o subvenţie prin care li se rambursează 70% din prima de asigurare plătită, dar, chiar şi aşa „există încă fermieri care nu îşi încheie poliţe de asigurare şi există şi fermieri care, deşi încheie poliţe de asigurare, nu mai depun dosare la AFIR. Este necesară simplificarea ghidului solicitantului, ţinând cont de faptul că în fiecare an de la implementarea sa au rămas fonduri disponibile”, crede Alinda Bănică. De asemenea, ea observă că este nevoie de grupuri consultative cu fermierii şi autorităţile, iar în urma acestora discuţiile să se transforme în acţiuni concrete şi rapide. Ea spune şi că una dintre cele mai importante aşteptări ale fermierilor de la companiile de asigurare este o mai mare transparenţă a modalităţii de calcul a daunelor. „Aş adăuga la acest lucru faptul că ne dorim în piaţa de asigurări  agricole mai multe tipuri de clauze/produse, care sunt prezente în Vest, dar nu sunt disponibile pentru fermierii români: despăgubiri pentru daune calitative sau asigurări parametrice.”

    Cum se implică statul în relaţia dintre fermier şi asigurători în alte ţări? În Austria, riscul de grindină este foarte prezent şi este subvenţionat 50% de către stat, potrivit Georgianei Rusu. În Franţa este subvenţionată primă de asigurare totală, dar de către Uniunea Europeană. Israelul are o societate de asigurări agricole, dar la care coproprietar este 50% statul, iar 50% sunt asiguratorii şi există o cotaţie peste care nu se trece momentul în care fermierii doresc o asigurare.

    ALINDA BĂNICĂ, consultant principal şi fondator, Alinda Bănică Business Consultancy: „România lucrează doar 50% din suprafaţa agricolă (circa 5 milioane de hectare – n.red.). Dacă fermierii ar avea-o pe aceasta asigurată corect, nu ar mai fi atât de vulnerabili din punct de vedere financiar.”

  • Vânzările Allianz-Ţiriac au depăşit în premieră 2 miliarde de lei, în 2021, în creştere cu 55%. Business-ul cu asigurări auto s-a majorat cu 80%, până la 1,2 miliarde de lei

    Allianz-Ţiriac a încheiat anul 2021 cu prime brute subscrise în valoare de peste 2 miliarde de lei, în creştere cu aproximativ 55% faţă de 2020 şi un profit operaţional de 162 milioane de lei, fiind cel mai bun an din perspectiva vânzărilor, profitabilităţii şi a numărului de clienţi, a anunţat luni compania de asigurări.

    “Allianz-Ţiriac a avut nevoie de 20 de ani pentru a atinge primul miliard de lei vânzări şi doar de 5 ani pentru al doilea. Acelaşi lucru s-a întâmplat şi în cazul numărului de clienţi – 20 de ani pentru 500.000 de clienţi şi doar 5 ani pentru a depăşi borna de 1 milion. Aceste ritmuri accelerate ne confirmă că vremurile în care trăim creează premise mai abrupte pentru succes şi eşec, deopotrivă. 2021 este un an istoric pentru noi, din perspectiva rezultatelor şi a iniţiativelor de creştere, printre care se numără şi premiera unei achiziţii – Gothaer România. Este un an de referinţă în construirea modelului de business adaptat realităţii de azi, dar mai ales a celei de mâine. Am învăţat împreună în ultimii doi ani lecţia sănătaţii, iar în ultimele zile lecţia păcii, şi tot împreună vom merge mai departe. Mulţumesc clienţilor, angajaţilor şi partenerilor de distribuţie care ne sunt alături şi de care vom fi alături, indiferent de situaţie. Acum, toate gândurile noastre se îndreaptă spre Ucraina”, a spus Virgil Şoncutean, CEO Allianz-Ţiriac.

    Contextul de piaţă, în special din zona RCA, a avut un impact semnificativ asupra activităţii în 2021. Cele mai puternice creşteri au fost înregistrate pe segmentul asigurărilor RCA, viaţă şi asigurări de călătorie. Business-ul cu asigurări auto s-a majorat cu 80%, până la 1,2 miliarde de lei. Subscrierile totale din asigurări de viaţă s-au majorat cu aproximativ 40% şi au depăşit 277 milioane de lei. Vânzările de asigurări de locuinţă au avansat cu peste 20%, în timp ce în cazul asigurărilor de călătorie subscrierile s-au triplat.

    Potrivit companiei, asigurările RCA au atins un echilibru în 2021 în portofoliul Allianz-Ţiriac, rata combinată coborând uşor sub nivelul de 100%. ”Propunerea de plafonare a tarifelor pune însă în incertitudine aşezarea pieţei pe o traiectorie corectă în 2022. Insuficienţa primelor în raport cu acoperirile de milioane de euro, tolerarea derapajelor unor service-uri auto sunt adevăratele probleme ale pieţei. În lipsa corecţiilor, clienţii sunt cei care suferă”.

    Despăgubirile plătite în 2021 s-au ridica la  aproximativ 768 milioane de lei, 11% mai mult faţă de 2020. Cea mai mare s-a ridicat la aproximativ 7 milioane de lei şi a fost plătită în urma unui incendiu produs la instalaţia electrică a unei hale care a afectat în totalitate stocul de marfă al companiei asigurate.

  • Job de vis: 85.000 de dolari pentru a călători în lume timp de un an

    Compania, care oferă un instrument online de comparare a asigurărilor numită Insuranks, a anunţat recent un post care presupune călătorii în lume o dată pe lună, timp de un an calendaristic, perioadă în care angajatul postează despre aventurile sale pe reţelele de socializare. Doar un singur candidat va fi selectat, a precizat compania.

    Persoana va primi în plus până la 2.000 de dolari pentru zboruri dus-întors, 3.000 de dolari pentru cazare, 600 de dolari pentru mâncare şi băutură, 1.000 de dolari pentru activităţi şi 500 de dolari pentru închirierea unui vehicul. Pentru a încasa banii, va trebui, de asemenea, să promoveze public pachetele de asigurare ale Insuranks.

    Momentul nu pare a fi cel mai bun. Noua variantă Omicron este în prezent în creştere în întreaga lume, dând peste cap planurile de călătorie. Mai multe ţări au limitat călătoriile internaţionale în ultimele săptămâni, inclusiv India, Australia şi mai multe naţiuni din Uniunea Europeană.

    Candidaţii trebuie să aibă cel puţin 18 ani şi un paşaport valabil. Aplicaţiile se încheie luni, 31 ianuarie.

  • Şefii ASF, plătiţi cu 10.000-12.000 de euro pe lună, stau ascunşi şi nu ies să dea explicaţii despre falimentul City Insurance, ci îi trimit la înaintare pe cei din linia a doua

    ♦ În cazul falimentului City Insurance, în total sunt circa 1.450 de dosare de daună soluţionate, iar în aşteptare sunt 8.845 de cereri de plată, ritmul de soluţionare fiind în jurul a 200 de dosare de daună pe zi, după cum a declarat Valentin Ionescu, director în ASF ♦ Întrebarea este cât va dura până când FGA îşi va epuiza resursele.

    La prima conferinţă de presă după falimentul City Insurance organizată ieri de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), şefii ASF, plă­tiţi cu 10.000-12.000 euro pe lună, au pre­fe­rat să stea ascunşi şi nu au participat, pre­fe­rând să trimită la înaintare managerii din linia a doua.

    La această conferinţă au fost prezenţi doar directori de departamente din ASF şi au lipsit Nicu Marcu, preşedintele ASF, Cristian Roşu, vicepreşedinte al ASF responsabil de sectorul asigurărilor, precum şi ceilalţi vicepreşedinţi şi membri ai consiliului ASF.

    Timp de 5 ani ASF a lăsat ca cel mai defectuos jucător din piaţă, City Insurance, aflat acum în procedură de fali­ment, să de­vi­nă lider şi să cre­eze o gaură pe care cel mai pro­babil tot românii o vor umple.

    Valentin Ionescu, director în cadrul Autorităţii de Suprave­ghe­re Financiară (ASF) responsabil cu sectorul asigurărilor, unul din­tre cei prezenţi ieri la conferinţa ASF, a pre­zentat topul asigurătorilor pe RCA.

    Euroins îşi consolidează poziţia pe piaţa RCA, dar nu creşte foarte mult, iar urmă­toa­rele două poziţii pe podium sunt ocupate de Groupama şi Allianz-Ţiriac, după cum reiese din informaţiile prezentate de Valentin Ionescu.

    „Monitorizăm săptămânal ce se întâmplă cu cotele de piaţă, atât pe RCA, cât şi pe garanţii. Pot să vă spun care sunt noii lideri pe RCA, topul provizoriu pe săptămâna 29 no­iembrie – 5 decembrie, pentru că săptămâ­nal monitorizăm şi lucrurile se ajustează. De câteva săptămâni avem următorul top 3: Euroins – care îşi consolidează poziţia, dar nu creşte foarte mult, pentru că a oferit co­mi­sioane mici intermediarilor din dorinţa de a nu creşte cota, iar următoarele două surprize plă­cute sunt Groupama (conform raportului primit de la toate companiile de asigurări, care se ajustează săptămânal în funcţie de primele distribuite prin brokerii de asigurări în ultima săptămână) şi Allianz-Ţiriac. Au fost şi schimbări în ultimele două săptămâni între locurile 2 şi 3“, a declarat Ionescu la prima conferinţă organizată de ASF după falimentul City Insurance.

    Piaţa RCA este una dintre cele mai tensionate, mai ales în contextul falimentului City Insurance, care a dus la o creştere semni­fi­cativă a preţurilor la poliţe, dar şi perspec­tive de creştere a contribuţiilor asigurătorilor pen­tru a alimenta resursele Fondului de Garan­tare a Asiguraţilor (FGA).

    În prezent piaţa RCA mai are 7 jucători activi, din 9 câţi avea înainte de anunţul falimentului City Insurance, în condiţiile în care Uniqa a ieşit de pe acest segment.

    Celelalte companii din topul RCA prezentat de Valentin Ionescu sunt Asirom – pe locul 4, Grawe – pe locul 5, Omanisig – pe locul 6 şi Generali – pe locul 7.

    „Topul săptămânal în funcţie de primele distribuite prin intermediari, prin brokerii de asigurări, se modifică, dar nu radical“.

    Pe zona asiguărărilor RCA volumul subscrierilor a ajuns la finalul primelor nouă luni din 2021 la 3,66 mld. lei, înregistrând un avans de 18% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, conform datelor ASF.

    În ceea ce priveşte despăgubirile în contul firmei falimentare City Insurance, Ionescu a arătat că Fondul de Garantare a Asiguraţilor (FGA) a efectuat pe data de 9 decembre şi 10 decembrie plăţi în baza dosarelor de daună a păgubiţilor City Insurance cu valori de 2,2 mil. lei, respectiv 2,4 mil. lei. Astfel, valoarea de 2,2 mil. lei a fost suma pentru 1.003 cereri de plată în baza poliţelor City Insurance, în timp ce valoarea de 2,4 mil. lei a fost suma plătită pentru 450 cereri de plată, conform ASF. În total sunt circa 1.450 de dosare de daună soluţionate.

    În privinţa avizării plăţilor de către Comisia de Specialitate a FGA, aceasta se va întâlni de 3 ori pe săptămână, respectiv luni, miercuri şi vineri pentru avizarea plăţilor, susţin reprezentanţii ASF. În aşteptare sunt 8.845 de cereri de plată, iar ritmul de soluţionare este în jurul a 200 de dosare de daună pe zi.

  • Fondul de Garantare a Asiguraţilor începe astăzi plata despăgubirilor pentru poliţele City Insurance, care trec de 100 mil. euro. În curând pe masa ASF va fi decizia de a creşte comisioanele pe prime pentru îndestularea FGA

    ♦ Până la 26 noiembrie 2021, FGA a primit 68.931 cereri de plată precum şi 35.687 cereri de deschidere de dosare ♦ FGA va achita pentru început 2.342.424 lei, pentru un număr de 1.003 cereri de plată ♦ FGA avea la final de octombrie 2021 aproape 630 mil. lei pentru plata acestor cereri ♦ Cei chemaţi să acopere paguba City sunt clienţii firmelor de asigurare ♦ Nu este normal să plătească românii incompetenţa ASF.

    Fondul de Garantare a Asiguraţilor (FGA) a anunţat că va începe primele plăţi de despăgubire pentru cererile de plată depuse de păgubiţii City Insurance, companie rămasă fără autorizaţie de func­ţio­nare şi aflată în pragul falimentului, în­ce­pând cu data de 29 noiembrie 2021, potrivit infor­ma­ţi­ilor transmise de re­pre­zentanţii FGA.

    FGA va achita pen­tru început 2.342.424 lei, pentru un număr de 1.003 cereri de plată po­trivit ASF. Până la 26 noiem­brie 2021, FGA a primit 68.931 de cereri de plată pre­cum şi 35.687 cereri de des­chi­dere de dosare.

    Din numărul total al cererilor de plată pri­mite de către FGA, 5.556 de cereri au fost trans­mise de către BAAR, 5.705 reprezintă solicitări de regres primite de la asigurători, în timp ce restul de 57.670 de cereri de plată au fost transmise de diverşi alţi creditori.

    FGA a strâns până la mijlocul lunii noiem­brie 56.900 cereri de pla­tă a poliţelor City Insurance, incluzând so­li­citări de despă­gu­bire şi restituiri de pri­me. Doar pentru aces­te cereri de plată, suma es­timată de plată ajun­ge la 530 mil. lei. FGA avea la final de oc­tombrie 2021 aproa­pe 630 mil. lei pentru plata acestor cereri.

    La o distanţă de şase ani de la falimentul altor două companii de asigurări Astra şi Carpatica, FGA încă plăteşte gaura lăsată de cele două societăţi, suma rămasă fiind în valoare de totală de 204 mil. lei.

    Având în vedere că paguba provocată de City Insurance în piaţă este estimată a fi cel pu­ţin egală cu cea a celor do­uă companii fali­men­tare, cât va dura să se acopere?

    Fondurile de care dis­pune FGA sunt în ge­ne­ral alimentate de con­tribuţiile anuale ale asi­gu­rătorilor, repre­zen­tând 1% din vo­lu­mul de pri­­­me brute în­ca­sate pe asigurări ge­ne­rale şi 0,4% pe asi­gurări de via­ţă, acestea fiind de fapt co­­mi­sioa­ne care sunt plă­­tite de clienţii com­­pa­ni­ilor de asigurări.

    Reprezentanţi ai pie­­­ţei asigurărilor au spus pentru ZF încă de la anunţul privind fali­men­tul City Insurance că aceste contribuţii ale asi­­gurătorilor vor creş­te sem­­nificativ, adău­gân­­du-se cel puţin 4-5 punc­te procen­tua­le.

    Având în vedere o ase­menea ma­­­­­jorare a con­tri­bu­ţi­ilor asigu­răto­ri­lor, inevi­ta­bil pre­ţurile poliţelor emi­se de aceş­tia vor re­flec­ta impactul din bu­getele com­paniilor.

    În condiţiile unei majorări a contribuţiilor cu 4 sau 5 puncte pro­centuale, acest lucru ar în­sem­na o contribuţie de cel puţin 500 mil. lei (100 mil. euro) doar din zona asigurărilor generale, bani pe care asigurătorii îi vor putea furniza din majorarea primelor, în special din zona asigurărilor RCA.

    ZF a propus să fie acoperite resursele FGA cu 50% din salariile ASF pentru a acoperi golul de 500 mil. euro lăsat de City Insurance, dar ar fi nevoie de 33 de ani. Cei chemaţi să acopere paguba City sunt clienţii firmelor de asigurare. Nu este normal să plătească românii incompetenţa ASF.

    ìÎn vederea analizării cererilor de plată înregistrate FGA a procedat la preluarea evidenţelor complete ale dosarelor de daună precum şi a evidenţelor tehnico-operative şi contabile de la asigurător, proces de durată având în vedere dimensiunea companiei şi a bazelor de date deţinute de acesta, preluarea evidenţelor fiind finalizată în termenul prevăzut de legislaţie, de 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României a deciziei ASF de retragere a autorizaţiei de funcţionare a Societăţii de Asigurare – Reasigurare City Insurance S.A, respectiv la data de 27.10.2021. Procesul de analiză a cererilor de plată în vederea efectuării plăţilor a fost iniţiat după finalizarea preluării bazelor de date, fiind un proces complex, având în vedere numărul semnificativ de cereri de plată primiteî, au explicat reprezentanţii FGA.

    Gestionarea procesului de înregistrare a cererilor de deschidere a dosarelor de daună, cererilor de plată, dar şi de instrumentare a dosarelor deschise sau preluate de Fond de la City Insurance a presupus, printre altele, creşterea structurii de personal de la circa 75 de angajaţi, la 175, atât în structura centrală a Fondului, cât şi în teritoriu, au mai transmis reprezentanţii FGA.

    ìRedimensionarea numărului de angajaţi vine în sprijinul desfăşurării activităţii FGA în cazul City Insurance precum şi în întâmpinarea solicitărilor extrem de numeroase primite de la creditorii de asigurare ai acestei societăţi. În condiţiile actuale, cu noua structură, Fondul va depune toate eforturile pentru a asigura un ritm constant de analiză şi plată a cererilor, urmând soluţionarea cererilor de plată înregistrate într-un termen rezonabilî, susţin reprezentanţii FGA.

    Deşi în luna septembrie 2021, odată cu prăbuşirea inevitabilă a celui mai mare asigurător, City Insurance, s-a adoptat o Ordonanţă de Urgenţă prin care s-a permis majorarea plafonului de garantare de la 450.000 lei, la 500.000 lei, dar şi scurtarea teremenului de începere a plăţilor efective până la 60 de zile de la data publicării deciziei Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) în Monitorul Oficial, întrebarea este cât va dura până când FGA rămâne fără fonduri şi cum va complete resursele pentru plăţile rămase.

    City Insurance, acum în pragul falimentului, a înregistrat evoluţii semnificative ale primelor brute subscrise în ultimii 14 ani, ajungând de la subscrieri de 3,5 mil. lei în 2007, la peste 2,3 mld. lei în 2020. Primul semnal de alarmă privind situaţia asigurătorului a apărut în perioada 2016-2017, un moment în care, dacă ASF ar fi investigat documentele prezentate de City Insurance, ar fi scutit piaţa de o pagubă de aproape 500 mil. euro.

    Abia în anul 2021, când City Insurance se afla în fruntea pieţei, cu afaceri de 500 mil. euro, s-au luat măsurile necesare. Pe data de 17 septembrie 2021, ASF a anunţat respingerea planului de finanţare pe termen scurt şi a planulu de redresare a companiei, retragerea autorizaţiei de funcţionare, constatarea stării de insolvenţă şi promovarea cererii privind deschiderea procedurii de faliment împotriva City Insurance. Falimentul City vine după încă două falimente mari în piaţa asigurărilor, respectiv Astra Asigurări la finalul lunii august 2015 şi Carpatica Asig, la finalul lunii iulie 2016.

  • Dezastru pentru şoferi: După City Insurance, încă o firmă de asigurări RENUNŢĂ să mai vândă RCA

    Uniqa Asigurări, parte a grupului aus­triac Uniqa, a primit aprobarea Au­to­rităţii de Supraveghere Financia­ră (ASF) de a ieşi de pe piaţa RCA, după ce City Insurance a intrat pe drumul fali­men­tului, iar segmentul RCA a in­trat într-o perioadă agi­ta­tă, cu majorări de tarife.

    ASF a transmis că a aprobat „retragerea, la ce­rere, a autorizaţiei pen­tru practicarea asigurării obli­gatorii de răspundere ci­vilă auto pentru preju­di­cii produse terţilor prin acci­den­te de vehicule şi tram­va­ie (RCA) acordată so­cie­tăţii Uniqa Asigurări.“

    Companiile care vor rămâne în con­tinuare pe zona RCA sunt Euro­ins, Allianz-Ţiriac, Omniasig, Asirom, Grawe, Groupama şi Generali. Cei şapte jucători au încheiat S1/2021 cu un vo­lum cumulat al subscrierilor de 1,19 mld. lei, reprezentând 53% din volumul total al subscrierilor pe piaţa RCA de 2,25 mld. lei.

    În S1/2021, conform raportului în­toc­mit de ASF, City Insurance încă fi­gura în clasamentul jucătorilor din zo­na RCA, cu subscrieri de 1,04 mld. lei, iar Uniqa încă era prezentă pe piaţa RCA, cu subscrieri de 17 mil. lei.

    Uniqa Asigurări a anuţat spre finalul lunii septembrie inenţia de a ieşi de pe semgentul RCA, motivând că deţine o cotă de piaţă de doar 0,5%, iar din cauza faptului că această zona a adus mereu pierderi, mangementul companiei a decis să înainteze o cerere de retragere a licenţei de RCA către ASF.

    Analizând evenimentele din ultimele luni de pe zona asigurărilor RCA, se poate observa cum prăbuşirea City Insurance, cel mai mare asigurător din România atât la nivelul întregii pieţe, cât şi din zona de RCA, a cauzat un val de efecte negative.

    Printre aceste efecte putem observa cum preţurile la poliţele RCA s-au dublat sau chiar triplat în unele cazuri atât din nevoia pieţei de a compensa lipsa unui jucător mare, dar şi pentru a putea face faţă unui eventual val al şoferilor cu risc ridicat care ar putea lua cu asalt asigurătorii rămaşi pe zona de RCA. Deşi, legal, sunt soluţii care pot împiedica tarifarea exagerată a unui şofer cu risc ridicat, apelând la Biroul Asigurătorilor de Autovehicule din România (BAAR) de unde ar urma să fie repartizat la un asigurător, unde se ia în calcul tariful de referinţă al ASF plus un factor N, acest val al creşterilor preţurilor a stârnit reacţii semnificative.

    Pe lângă preţurile ridicate la RCA, majoritatea service-urilor au luat măsuri încă de când se vehicula un posibil faliment al celui mare mare jucător din piaţa RCA. Refuzul reparaţiilor în baza poliţelor City Insurance încă a rămas la unele service-uri, din frica de a nu-şi primi banii.

    Mai mult, presiunea creată de această gaură lăsată în urmă de City Insurance de 500 mil. euro, dar şi a unui număr de pest 3 mil. de şoferi, a creat un motiv şi mai mare pentru ca asigurătorii RCA rămaşi în piaţă să se protejeze şi mai mult.

    Ieşirea de pe zona RCA a societăţii Uniqa Asigurări ar putea fi abia începutul, având în vedere şi recentul proiect de lege prin care s-ar plafona preţurile la poliţele RCA la nivelul tarifelor de referinţă ale ASF. Cu toate că la solicitarea ZF, ASF nu a comentat iniţiativele legislative parlamentare, Mădălin Roşu, preşedintele BAAR, a spus săptămâna trecută pentru ZF că această iniţiativă ar putea obliga unele companii la faliment sau la ieşirea din piaţă.

     

  • Cea mai mare despăgubire plătită pe o poliţă de asigurare de viaţă este de peste 1,18 milioane lei

    Pe fiecare tip de acoperire în parte, topul celor mai mari plăţi efectuate este completat de o despăgubire de 839.000 lei, acordată pentru o îmbolnăvire gravă, şi una în valoare de 150.000 lei, plătită pentru o invaliditate permanentă .

    “Asigurările sunt o plasă de siguranţă în faţa riscurilor zilnice. Având în vedere rolul lor esenţial, ne bazăm pe sprijinul partenerilor instituţionali pentru ca acest sector să continue să se dezvolte în beneficiul populaţiei. Astfel, acordarea de deductibilităţi fiscale pentru produsele de asigurări de viaţă cu componentă exclusivă de protecţie are ca efect direct reducerea deficitului de protecţie a populaţiei”, a declarat Adrian Marin, preşedintele UNSAR.

    În primul semestru din 2021, volumul primelor brute subscrise pe segmentul asigurărilor de viaţă a înregistrat cele mai mari valori din perioada 2017 şi până în prezent, în creştere semnificativă cu peste 24% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului anterior, depăşind nivelul de 1,34 miliarde lei. Astfel, tendinţele remarcate la nivelul anului trecut continuă, arată datele publicate de Autoritatea de Supraveghere Financiară.

    Înfiinţată în 1994, UNSAR – Uniunea Naţională a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare din România reprezintă 19 de companii de profil, cu o pondere de aproximativ 80% din piaţa locală de asigurări.