BusinessMagazin

Tag: armata

  • Anunţ din partea presei de stat a Rusiei: Coreea de Nord oferă 100.000 de soldaţi pentru a ajuta la înfrângerea Ucrainei

    Coreea de Nord a oferit 100.000 de trupe „voluntare” Kremlinului pentru a ajuta Rusia să câştige războiul împotriva Ucrainei, potrivit presei de stat ruse, scrie Insider.

    „Există rapoarte că 100.000 de voluntari nord-coreeni sunt pregătiţi să vină şi să ia parte la conflict”, a declarat expertul militar rus, Igor Korotchenko, la Channel One Rusia, pentru New York Post.

    Korotchenko a lăudat „bogata experienţă a armatei nord-coreene în lupta împotriva bateriilor”, a informat ziarul.

    Războiul eficient contra bateriei este de o importanţă sporită pentru armata rusă ca urmare a deciziei SUA de a dona Ucrainei o serie de sisteme HIMARS (High Mobility Artillery Rocket Systems), a raportat revista militară 1945. Un expert militar a declarat luna trecută pentru Sinéad Baker, jurnalist Insider, că rachetele cu rază lungă de acţiune şi de înaltă precizie au făcut „o diferenţă masivă” în eforturile de război ale Ucrainei.

    Korotchenko a continuat argumentând că Rusia ar trebui să salute trupele nord-coreene şi expertiza lor în contrabaterie.

    „În cazul în care Coreea de Nord îşi exprimă dorinţa de a lupta împotriva fascismului ucrainean, ar trebui să-i lăsăm să o facă”, a declarat Korotchenko, potrivit New York Post.

    Armata Coreei de Nord este a patra ca mărime din lume, cu un personal activ de aproape 1,3 milioane de soldaţi, potrivit Consiliului pentru Relaţii Externe din New York. Alţi 600.000 servesc ca soldaţi de rezervă.

    Experţii în apărare spun că armata Nord Coreeană funcţionează cu echipamente şi tehnologie învechită, a raportat CFR.

    Potrivit ziarului sud-coreean Daily NK, Coreea de Nord a oferit şi muncitori pentru a ajuta Rusia în reconstruirea unei Ucraine postbelice.

    Citând surse ruseşti, Daily NK a raportat că guvernul Coreei de Nord intenţionează să trimită peste 1.000 de muncitori în regiunea Donbas, din estul Ucrainei, dacă Rusia va câştiga războiul.

    „Având în vedere că războiul nu s-a încheiat încă, guvernul plănuieşte să trimită muncitori la momentul potrivit în timp ce monitorizează situaţia pe teren”, a declarat o sursă nord-coreeană, pentru Daily NK.

     

  • Demonstraţii de forţă. Taiwanul a trimis avioane de vânătoare pentru interceptarea a zeci de aeronave militare chineze

    Taiwanul a trimis avioane de vânătoare pentru interceptarea a zeci de aeronave militare chineze care s-au apropiat de spaţiul aerian taiwanez, în contextul în care armata chineză continuă exerciţiile lansate după vizita efectuată la Taipei de Nancy Pelosi, preşedintele Camerei Reprezentanţilor.

    Cel puţin 68 de avioane militare chineze efectuează operaţiuni în apropierea spaţiului aerian taiwanez, iar 49 au depăşit, vineri seară, linia mediană din Strâmtoarea Taiwan, intrând neautorizat în zona taiwaneză de identificare aeriană.

    Ca reacţie, Ministerul Apărării de la Taipei a anunţat că a trimis avioane de vânătoare pentru avertizarea şi interceptarea aeronavelor chineze, conform publicaţiei United Daily News (UDN).

    Armata chineză a lansat, joi dimineaţă, cele mai ample manevre aeriene şi maritime, în diverse zone din jurul Taiwanului. China a condamnat vehement vizita în Taiwan a preşedintelui Camerei Reprezentanţilor din SUA, Nancy Pelosi, pe care o consideră o încălcare a suveranităţii chineze.

  • Demonstraţii de forţă. Taiwanul a trimis avioane de vânătoare pentru interceptarea a zeci de aeronave militare chineze

    Taiwanul a trimis avioane de vânătoare pentru interceptarea a zeci de aeronave militare chineze care s-au apropiat de spaţiul aerian taiwanez, în contextul în care armata chineză continuă exerciţiile lansate după vizita efectuată la Taipei de Nancy Pelosi, preşedintele Camerei Reprezentanţilor.

    Cel puţin 68 de avioane militare chineze efectuează operaţiuni în apropierea spaţiului aerian taiwanez, iar 49 au depăşit, vineri seară, linia mediană din Strâmtoarea Taiwan, intrând neautorizat în zona taiwaneză de identificare aeriană.

    Ca reacţie, Ministerul Apărării de la Taipei a anunţat că a trimis avioane de vânătoare pentru avertizarea şi interceptarea aeronavelor chineze, conform publicaţiei United Daily News (UDN).

    Armata chineză a lansat, joi dimineaţă, cele mai ample manevre aeriene şi maritime, în diverse zone din jurul Taiwanului. China a condamnat vehement vizita în Taiwan a preşedintelui Camerei Reprezentanţilor din SUA, Nancy Pelosi, pe care o consideră o încălcare a suveranităţii chineze.

  • Strigătul disperat al şefului armatei Ucrainene: Rusia atacă pe 9 direcţii

    Şeful armatei ucrainene a declarat miercuri că Rusia şi-a concentrat principalele forţe de atac în nordul regiunii Luhansk şi că încearcă să atace simultan în nouă direcţii.

    “Lupta acerbă pentru regiunea Luhansk continuă”, a declarat Valeriy Zaluzhny, comandantul-şef al forţelor armate, într-un mesaj online. Ruşii foloseau avioane, grenade propulsate de rachete şi artilerie, a adăugat el.

  • Ucraina nu vrea să demineze Portul Odesa, de teama unui atac al Rusiei

    Autorităţile ucrainene refuză să demineze Portul Odesa, de teamă că armata rusă ar putea profita de situaţie pentru a lansa un atac, informează cotidianul Le Figaro.

    “Dacă deminăm principalul port al ţării, Rusia va vrea să atace, visează să paraşuteze trupe”, a declarat miercuri Serghei Bratciuk, purtătorul de cuvânt al Administraţiei regionale Odesa.

    “Flota rusă a Mării Negre pare să se retragă spre regiunea anexată Crimeea. Dar, dacă deminăm Portul Odesa, va merge imediat acolo”, a atras atenţia oficialul ucrainean.

    Ucraina susţine că navele care transportă cereale nu pot părăsi porturile de la Marea Azov şi Marea Neagră din cauza blocadei instituite de Rusia.

  • Un nou război la orizont

    Temerile tot mai mari cu privire la o potenţială invazie chineză remodelează modul în care Washingtonul şi Taipeiul vor gândi apărarea ţării, potrivit unui raport al Financial Times.

    În timp ce invazia rusă a Ucrainei a concentrat atenţia asupra unei potenţiale ameninţări la adresa Taiwanului, există o mare diferenţă între cele două situaţii: un război chinez în Taiwan ar putea însemna, practic, un razboi direct cu Statele Unite.

    În 1979, Washingtonul a înlocuit tratatul de apărare reciprocă cu Legerea Relaţiilor cu Taiwan (Taiwan Relations Act). Legea cere Statelor Unite să ofere ţării armele necesare pentru a se apăra şi să antreneze capacitatea SUA de a rezista oricărei forţe care ar putea pune în pericol Taiwanul.

    Washingtonul încearcă de mai bine de un deceniu să convingă Taiwanul să se „întărească” în perspectiva unei invazii chineze. Dar armata ţării a continuat să amâne mobilizarea presupunând fie că timpul e de partea Taipeiului, fie că niciodată Beijingul nu va intenţiona o asemenea mutare.

    Dar acum, Statele Unite au început să trateze cu o aspră seriozitate posibilitatea unei invazii. Administraţia continuă să respingă cererile de vehicule de război despre care oficialii cred că ar putea fi distruse rapid într-un asalt chinezesc, fiind o risipă semnificativă de resurse valoroase.

    În schimb, SUA insistă asupra unul transfer de arme mici, relativ ieftine şi foarte sustenabile, cum ar fi rachetele mobile, care ar fi de folos doar în lupta împotriva unei tentative chineze de invazie şi ocupaţie.

    Există o mulţime de dovezi din surse publice care arată că Armata Populară de Eliberare (PLA) pregăteşte sistematic terenul în ultima perioadă pentru a lansa o invazie asupra Taiwanului.

    Folosind o serie de rapoarte extrase de pe canalul militar al televiziunii de stat din China, alături de o coleţie fotografii făcute prin satelit, Michael Dahm, un ofiţer de informaţii şi cercetător pensionat al Marinei SUA la Laboratorul de Fizică Aplicată al Universităţii Johns Hopkins, a analizat două exerciţii conexe în vara anului 2020 şi 2021. El crede că PLA dezvoltă planuri de mobilizare pentru efectuarea unui transport maritim „la scară masivă”, necesar unei potenţiale invazii.

    „O astfel de mobilizare a navelor civile pentru a sprijini operaţiunile de peste strâmtoare poate prefaţa un risc de proporţii şi ar putea implica pierderi extrem de mari”, a scris el într-un articol de anul trecut. „Cu toate acestea, în urma unei mobilizări atât de serioase, armata chineză se va confrunta cu o serie periculoasă de provocări legate de uzura şi administrarea forţelor.”

    Unii analişti cred că o invazie a Taiwanului va rămâne o provocare considerabilă pentru PLA în anii următori – situaţie care a fost ilustrată şi de armata rusă în timpul „operaţiunii speciale din Ucraina”, un scenariu mult mai puţin complex decât cel în care China s-ar putea angaja cu Taiwanul.

    „Ceea ce [PLA] vrea să facă în scenariul lor din Taiwan este mult mai complicat decât ceea ce încearcă Rusia să facă în Ucraina, spune Taylor Fravel, director al Programului de studii de securitate la MIT şi expert în strategia militară chineză. „Astfel, observând dificultăţile Rusiei de a desfăşura operaţiuni relativ simple, liderii Chinei s-ar putea întreba despre capacitatea PLA de a efectua operaţiuni mult mai complexe, ceea ce îi poate face mai precauţi în privinţa lansării unui astfel de atac, cel puţin pentru moment”.

    Su Tzu-yun, cercetător asociat la Institutul pentru Cercetare pentru Apărare şi Securitate Naţională, un think-tank susţinut de Ministerul Apărării din Taiwan, susţine că, indiferent de paşii pe care îi va face PLA, China trebuie să trimită nave peste strâmtoare. „În Ucraina, am văzut vehicule ruseşti blocate pe autostradă. În scenariul „Taiwan”, marea este autostrada pe care China va trebui să o folosească”, spune Su. „Aşadar, acolo se vor da marile bătălii pentru cucerirea Taiwanului.”

    Cu toate acestea, în timp ce capacitatea Chinei de a conduce efectiv o invazie rămâne neclară, modernizarea rapidă a forţelor armate chineze ridică motive temeinice de îngrijorare în rândul oficialilor din SUA şi Taiwan.

     

  • Pentru europeni, războiul începe să fie o banalitate în vreme ce armata lui Vladimir Putin se reorientează spre Kiev. Din ce în ce mai multe rachete cad asupra capitalei Ucrainei

    ♦ Fără un sprijin puternic din afară, Ucraina va retrăi un coşmar pe care l-a încercat în vremea lui Stalin ♦ Chiar dacă pare puternică, armata Ucrainei nu are cum să reziste fără sprijin extern: bugetul apărării Ucrainei este de 4 miliarde de dolari, iar cel al Rusiei de  65 de miliarde de dolari ♦ Spre comparaţie, bugetele apărării luate înpreună ale UE şi SUA sunt de 1.000 de miliarde de dolari ♦ Occidentul poate apăra, aşadar, Ucraina furninzându-i arme, dar, treptat, războiul, deja lung, devine o banalitate ♦ Oboseala Occidentului ar fi cel mai grav pericol pentru Ucraina, dar şi pentru România, Polonia sau ţările baltice.

    La finalul săptămânii trecute, Rusia a atacat Kievul pentru prima dată în mai bine de o lună. Rachetele au căzut duminică asupra capitalei Ucrainei, în timp ce trupele ruse şi cele ucrainene continuau să lupte pentru controlul unui oraş cheie din estul Ucrainei, Severodoneţk.

    „Kremlinul recurge la noi atacuri viclene. Rachetele de astăzi de la Kiev au un singur scop – să omoare cât mai mulţi posibil“, afirmă consilierul prezidenţial ucrainean Mihail Podolyak, citat de Reuters.

    Rusia a ţintit duminică proviziile militare trimise de Occident Ucrainei şi pretinde că atacurile aeriene asupra Kievului au distrus tancuri donate din străinătate. Rachetele care au lovit Kievul au distrus tancuri T-72 furnizate de ţările est-europene şi alte vehicule blindate, a declarat Ministerul Apărării din Rusia în aplicaţia Telegram.

    Atacul de duminică a fost primul de mare amploare asupra Kievului de la sfârşitul lunii aprilie, când o rachetă a ucis un jurnalist. În ultimele săptămâni, Rusia şi-a concentrat puterea militară în principal pe linia frontului din estul şi sudul Ucrainei, deşi Moscova atacă ocazional şi alte ţinte, în ceea ce numeşte o campanie de degradare a infrastructurii militare a Ucrainei şi de blocare a transporturilor de arme occidentale.

    În aceeaşi zi cu atacurile din Kiev, duminică, preşedintele rus Vladimir Putin a spus că Moscova va ataca noi ţinte dacă Occidentul va furniza Ucrainei rachete cu rază lungă de acţiune.

    „Vom lovi acele ţinte pe care încă nu le-am lovit“, a declarat Putin pentru televiziunea de stat Rossiya, fără a preciza care sunt acele ţinte, scrie The Guardian.  Comentariile lui Putin au venit ca răspuns la un angajament din partea SUA din care a rezultat livrarea de rachete Himars.

    Preşedintele american Joe Biden anunţase cu câteva zile de atacul din Kiev un nou pachet de arme în valoare de 700 de milioane de dolari pentru Ucraina, care va include sisteme de rachete de artilerie cu mobilitate ridicată care pot lovi cu precizie ţinte de până la 80 km.

    Costin Lianu, specialist în politici de export, este de părere că această acţiune spre Kiev a fost mai mult pentru a încerca să stopeze elanul ucrainenilor şi chiar să ducă la un eşec al conducerii ucrainene în a desfăşura războiul. Cu toate acestea, el crede că principala ţintă a Rusiei rămâne zona de este a Ucrainei.

    „M-am uitat în istoria doctrinelor ideologice ale Rusiei şi am văzut că o ţintă importantă a lor este legată de refacerea unor teritorii pe care ei consideră ajunse la Ucraina dintr-un joc al combinaţiilor geopolitice anterioare, de pe vremea URSS – ului şi chiar dinainte. Înţelegând care este logica lor în conflict, cred că această acţiune spre Kiev a fost mai mult pentru a încerca să stopeze elanul ucrainenilor şi chiar să ducă la un eşec al conducerii ucrainene în a desfăşura războiul. Dar ţinta lor a fost şi va fi în special zona estică a Ucrainei şi zona intens rusofonă“, a declarat Costin Lianu în cadrul emisiunii de business ZF Live.

    Rusia şi-a concentrat forţele în ultimele săptămâni asupra micului oraş industrial Severodoneţk din estul Ucrainei, ducând una dintre cele mai mari bătălii terestre ale războiului în încercarea de a captura una dintre cele două provincii din est – Lugansk şi Doneţk. Ruşii au ajuns să controleze circa 70% din Severodoneţk, însă forţele ucrainene au contraatacat şi au recuperat controlul în jumătate din oraş, după cum au spus oficialii ucraineni.

  • Cum a reuşit un băiat de 15 ani să ajute armata ucraineană să distrugă o coloană de vehicule militare ruseşti

    Mic, dar curajos. Un copil a colaborat cu militarii ucraineni pentru a distruge un convoi rusesc. „Copilul a trimis coordonatele GPS şi ruşii, după asta, au fost morţi”, spune Taras Troiak, un fost vânzător de drone din Ucraina, care spune că folosirea dronelor în război schimbă „jocul”.

    Armata ucraineană a apelat la ajutorul unui băiat de 15 ani pentru a distruge o coloană de vehicule militare ruseşti pe drumul lor spre Kiev, la finele lunii februarie.

    Adolescentul  Andrii Pokrasa, ce locuieşte lângă Kiev, a spus „da” provocării şi a folosit o dronă pentru a urmări traseul ruşilor. A anunţat apoi armata ucraineană, care a distrus întregul convoi.

    „Este singurul care are experienţă cu dronele. Este un adevărat erou, un erou al Ucrainei”, a declarat comandantul din regiune, Yurii Kasjanov, într-un interviu pentru Global News.

    Cum a fost experienţa pentru băiat? Nu uşoară, ci dimpotrivă, spune Pokrasa, care, deş foarte speriat, nu a dorit să-i lase pe ruşi să intre în oraş.

    Forţele de apărare aveau nevoie de coordonatele GPS ale convoiului rusesc, aşa că a trimis o dronă, fiind singura soluţie la îndemână. Băiatul a trimis apoi datele şi fotografiile online, către armată.

    „Era una dintre cele mai mari coloane pe drumul  Jîtomîr (Zhytomyr) şi am reuşit să o găsesc pentru că unul dintre vehicule a aprins farurile”, mai spune Pokrasa. Îşi doreşte ca oamenii să rămână liberi, iar ţara să nu fie ocupată de ruşi. Totuşi, îi pare rău de soldaţii ruşi. „M-am bucurat că a fost nimerit convoiul, dar erau şi ei oameni. Deşi invadatori, tot erau şi ei oameni”.
     

  • Ruşii rup rândurile şi nu-l mai ascultă pe Putin: soldaţi ai Gărzii Naţionale Ruse, demişi pentru că au refuzat să meargă pe front

    Cel puţin 115 soldaţi ai Gărzii Naţionale Ruse (Rosgvardia) au fost concediaţi pentru că au refuzat să participe la „operaţiunea militară specială” din Ucraina.

    Informaţia s-a aflat după ce instanţa din Nalcik, regiunea Kabardino-Balkaria, Caucaz, a respins recursul pe care l-au depus respectivii împreună împotriva prevederii.

    Sentinţa instanţei a fost postată pe site-ul instanţei. Judecătorul a decis că soldaţii au fost concediaţi pentru o cauză justă, după ce „au refuzat să îndeplinească o misiune oficială” de a lupta în Ucraina şi, în schimb, s-au întors la baza lor din Nalcik.

    Apărătorul soldaţilor, Andrei Sabinin, a denunţat „rapiditatea fără precedent” cu care instanţa a luat decizia, având în vedere complexitatea cauzei, şi şi-a exprimat „îndoielile cu privire la corectitudinea procesului în ansamblu, având în vedere că clienţii mei au fost a refuzat posibilitatea de a chema nişte martori şi mai multe documente au fost respinse”.

  • Probleme mari pentru armata Rusiei: Ministrul Apărări din Marea Britanie susţine că Moscova a pierdut o treime din trupele terestre desfăşurate la începutul războiului

    Ministerul Apărării al Marii Britanii estimează că Rusia a pierdut cel mai probabil o treime din trupele terestre pe care le-a desfăşurat în februarie pentru invazia Ucrainei, scrie Business Insider.

    Ofensiva reînnoită a Moscovei în estul Ucrainei – aflată în centrul atenţiei pentru desfăşurarea evenimentelor din ultima lună – şi-a pierdut din avânt şi a rămas cu mult în întârziere, a scris duminică Ministerul Apărării din Marea Britanie pe Twitter.

    „În ciuda progreselor iniţiale la scară mică, Rusia nu a reuşit să obţină câştiguri teritoriale substanţiale în ultima lună, susţinând în acelaşi timp un nivel ridicat de uzură”, se arată în evaluarea sa. „Rusia a suferit acum pierderea unei treimi din forţele de luptă terestre pe care le-a angajat în februarie”.

    Ca atare, Marea Britanie a declarat că este puţin probabil ca Rusia să-şi accelereze dramatic avansul în următoarele 30 de zile.

    Ministerul a spus că pierderea „factorilor esenţiali” precum „echipamentele de legătură, dronele de supraveghere şi de recunoaştere” ar întârzia şi mai mult avansul Rusiei.

    Evaluarea ministerului susţine că moralul slab şi eficienţa redusă a luptei au afectat, de asemenea, „din ce în ce mai mult” forţele Moscovei.

    În aceeaşi zi, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că războiul „nu decurge aşa cum a planificat Moscova”, potrivit Associated Press.

    „Ucraina poate câştiga acest război”, a declarat Stoltenberg, potrivit AP.