Tag: Arhitectura

  • Oraşul din România unde se va construi al doilea sens giratoriu suspendat. Este o minune a traficului

    Podul are o garanţie de rezistenţă de 100 de ani şi a costat aproximativ 79 milioane de lei, bani care provin de la Uniunea Europeană. Giratoriul suspendat are o lungime de aproximativ un kilometru şi o înălţime de aproximativ 7 metri.

    Giratoriul suspendat fusese inaugurat şi în aprilie anul trecut, însă nu a fost dat în folosinţă pentru că mai erau de pus la punct detalii tehnice.

    IATĂ UNDE ÎN ROMÂNIA SE VA CONSTRUI AL DOILEA SENS GIRATORIU SUSPENDAT

  • Arhitectul care a proiectat unele dintre cele mai proeminente clădiri din Bucureşti

    „Dacă ne referim la arhitectură, Bucureştiul are repere pariziene, deşi puţine, un exemplu fiind Capşa. Ca să ne apropiem de Paris însă, avem nevoie de intelectualitatea şi de educaţia de acolo. Ca locuitor sau ca turist, trebuie să mă simt bine pe stradă şi asta va face să mă simt bine în oraşul în care locuiesc sau pe care îl vizitez. Abia ulterior descopăr monumentele şi alte atracţii. Eu personal tânjesc după animaţie, mie îmi plac oraşele care nu dorm, cum sunt Barcelona sau New York. Şi Bucureştiul a început să nu mai doarmă, de aceea a devenit mai atractiv”, crede Mac Popescu.

    Doctorul în arhitectură nu e străin de evoluţia Capitalei în ultimele zeci de ani, fiind el însuşi proiectantul unor lucrări de referinţă, precum sediul Federaţiei Române de Fotbal din sectorul 2, şi sediul Comitetului Olimpic şi Sportiv Român, din apropierea Arcului de Triumf. În plus, Mac Popescu a coordonat echipa care a proiectat Biblioteca Naţională a României de pe Bulevardul Unirii, o clădire modernă, inaugurată sub forma actuală în 2012, despre care arhitectul spune că „nu face notă discordantă cu peisajul, locul şi mesajul ei”. El a fost şi cel care a ales mobilierul din interiorul clădirii-monument.

    În portofoliul lui Mac Popescu se regăseşte şi lucrul la proiectul Arenei Naţionale, realizată printr‑un parteneriat între Universitatea de Arhitectură din Bucureşti şi un birou de arhitectură din Germania. Stadionul cu o suprafaţă de 108.000 de metri pătraţi şi o capacitate de peste 55.000 de locuri pe scaune a costat aproximativ 160 de milioane de euro, iar amenajarea zonelor exterioare a dus investiţia totală la circa 250 de milioane de euro, spune arhitectul. Arena Naţională este însă singurul stadion din Balcani care dispune de o copertină ce îl acoperă în totalitate, un element în plus care distinge Capitala de altele din regiune şi chiar din lume.

    „Bucureştiul de astăzi este un oraş eclectic, care merită să fie studiat şi care prezintă o fascinaţie pentru cei care sunt din afara lui. Există o diversitate de stiluri în Bucureşti, mai mult decât în alte părţi, un farmec al străzilor; sunt influenţe ale perioadelor de modernism, de postmodernism, influenţe ale tehnologiei, care au însemnat mult în ultimii cincisprezece ani. Nu cred că trebuie să ne sperie faptul că nu există o unitate între clădirile noi şi cele vechi. E o unitate în diversitate.” Poate părea greu de crezut pentru locuitorii Capitalei, dar oraşul este obiect de studiu pentru studenţi din lumea largă. „Avem permanent echipe de master din alte ţări, care vin să-şi facă proiectele de diplomă în Bucureşti, pentru că nu găsesc în alte oraşe exemple de fracturi arhitecturale între străzi şi zone. Am avut parteneriate cu Madrid, cu Anglia, cu Columbia.

    Timp de trei ani la rând, un master din Columbia a avut ca subiect Bucureştiul. Studenţii analizează o zonă care s-a degradat şi fac studii pentru revitalizarea ei. Uneori, am dat unele dintre aceste studii primăriilor, care s-au bucurat, însă noi nu am urmărit să vedem dacă au ţinut cont de propuneri sau nu. Pentru asemenea schimbări este nevoie de fonduri”, spune arhitectul Mac Popescu.

    Arhitectul completează însă că poate ar trebui însă să ne sperie, măcar atât cât să facem o schimbare, lipsa arterelor comerciale şi a cinematografelor stradale. Ca reper de cultură a unei populaţii, cinematografele ar putea schimba în bine peisajul bucureştean. „Tot ce înseamnă vitrină este deplorabil, nu există atracţie. În anii de după al doilea război mondial, bulevardul Elisabeta, între Universitate şi parcul Cişmigiu, era plin de lume, erau cinematografe, restaurante şi mult tineret. Astăzi, mallurile au preluat ideea de cinema. Şi la Paris sunt malluri, dar rămâne Champs-Elysées zonă de cinematografe. La noi, holurile de intrare în cinema au fost transformate în şaormerii”, spune Mac Popescu.

    Ca zonă de promenadă, arhitectul identifică bulevardul Kiseleff, însă nici acolo nu există spaţii comerciale, cele de care depinde de fapt o arteră destinată plimbării, cum e Champs-Elysées.

    La pachet cu penuria de cinematografe „la vedere” vine aglomeraţia din unele zone ale Bucureştiului, cum sunt cele de birouri, care sufocă practic spaţiul, devenind un factor de stres pentru spaţiul înconjurător şi, în final, pentru oameni, crede Mac Popescu. „În Băneasa, spre aeroportul Otopeni, există o zonă de birouri corecte, cu arhitectură internaţională. Ce acuz eu însă este tendinţa de îndesire, pentru că se începe cu un proiect în care spaţiul exterior este mai bine proporţionat, apoi se cumpără terenuri şi începe aglomerarea, care strică şi devine un factor de stres.”

    Lui Mac Popescu nu i-au lipsit niciodată imaginaţia şi simţul practic, astfel că primul său proiect important a fost stadionul Sportului Studenţesc din zona Regie, cu 12.000 de locuri, pe care l-a restaurat din molozul aruncat de muncitorii care lucrau la realizarea metroului.

    În trei săptămâni, Mac Popescu a strâns peste 300.000 de metri cubi de pământ, care au constituit suportul stadionului. În trei ani, a făcut o tribună şi două peluze.

    De multe ori, arhitectul, în calitate de consilier pentru conceperea unui proiect, nu are niciun cuvânt de spus în organizarea spaţiului, fiind nevoit să răspundă unor comenzi, spune Mac Popescu. De capacitatea arhitectului de a-l convinge pe cel care investeşte depinde astfel organizarea eficientă a mediului adiacent. Cum uneori spaţiul public nu este pus în valoare, dezvoltatorii mizează doar pe câte un imobil nou care să-şi facă simţită prezenţa. Un alt păcat de care se face vinovat Bucureştiul, în opinialui Mac Popescu, este nevalorificarea materialelor moderne precum sticla, un element în tendinţe la nivel internaţional.

    „Şi arhitectura, ca şi moda, se schimbă. Dacă înainte se purta cărămida, acum se poartă sticla. Trebuie să ne inspirăm din tendinţele internaţionale.”

  • Un sat din România este considerat unic în lume. Localitatea cu un patrimoniu arhitectural extraordinar – GALERIE FOTO

    Un sat din judeţul Alba este considerat printre cele mai frumoase din România, şi asta nu o spun redactorii ziarului „Unirea” ci redactorii celor de la mondonews, care au realizat un reportaj extraordinar despre localitatea Rimetea, o aşezare renumita pentru istoria sa zbuciumata, arhitectura unică, precum şi pentru peisajul mirific care se deschide cât vezi cu ochii.

     Situată în judeţul Alba, localitatea Rimetea se afla la poalele munţilor Trascău, de la care se trage şi vechea denumire. Rimetea s-a numit Trascău până prin anii 1960, iar mai apoi şi-a schimbat numele in Torocko. În ultimele două decenii satul
    rămâne cu denumirea de Rimetea , deşi germanii îl cunosc si sub denumirea de Eisenmarkt sau Eisenburg.

    Cu o poziţie naturală privilegiata, Rimetea este cunoscut drept satul cu case albe, ascuns într-o imensa căldare de granit. Este prima localitate rurala care a fost distinsa din partea RIMETEA-SAT-JUDETUL-ALBA2Comisiei Europene, in 1999, cu premiul „Europa Nostra” pentru conservarea patrimoniului cultural si arhitectonic.

    Comuna Rimetea se află în nordul Depresiunii Trascăului, înconjurată de masive montane care domina cu 500 – 600 metri printr-o serie de abrupturi pitoreşti. Localitatea se individualizează ca o arie depresionara tipica, iar masivele calcaroase din jurul depresiunii sunt mai împădurite în partea vestica Vf. Cornului (1238 metri), Ardascheia (1250 metri), Dealul Băieşilor (1010 metri) şi mai golaşe iî est unde domina Piatra Secuiului (1128) si apoi Tarsa (999 metri).

    Teritoriul administrativ al comunei are o suprafaţă de 5737 ha, ceea ce reprezintă 0.9 RIMETEA-SAT-JUDETUL-ALBA3% din suprafaţa judeţului Alba. Rimetea se afla la o distanta de 56 km de municipiul Alba Iulia, reşedinţa judeţului si 25 km de Aiud, orasul cel mai apropiat.

    Comuna Rimetea este legata de reţeaua de drumuri nationale prin drumul judeţean DJ 107 M, care porneste de la limita judetului Cluj, unde este legat prin alt drum judetean DN 75 si care debuseaza in DN 1A (E 60 A) pe teritoriul municipiului Aiud. Drumul judetean traverseaza cele doua localitati ale comunei: resedinta de comuna Rimetea si satul apartinator Coltesti.

    Cititi mai multe pe www.ziarulunirea.ro

  • Un sat din România este considerat unic în lume. Localitatea cu un patrimoniu arhitectural extraordinar – GALERIE FOTO

    Un sat din judeţul Alba este considerat printre cele mai frumoase din România, şi asta nu o spun redactorii ziarului „Unirea” ci redactorii celor de la mondonews, care au realizat un reportaj extraordinar despre localitatea Rimetea, o aşezare renumita pentru istoria sa zbuciumata, arhitectura unică, precum şi pentru peisajul mirific care se deschide cât vezi cu ochii.

     Situată în judeţul Alba, localitatea Rimetea se afla la poalele munţilor Trascău, de la care se trage şi vechea denumire. Rimetea s-a numit Trascău până prin anii 1960, iar mai apoi şi-a schimbat numele in Torocko. În ultimele două decenii satul
    rămâne cu denumirea de Rimetea , deşi germanii îl cunosc si sub denumirea de Eisenmarkt sau Eisenburg.

    Cu o poziţie naturală privilegiata, Rimetea este cunoscut drept satul cu case albe, ascuns într-o imensa căldare de granit. Este prima localitate rurala care a fost distinsa din partea RIMETEA-SAT-JUDETUL-ALBA2Comisiei Europene, in 1999, cu premiul „Europa Nostra” pentru conservarea patrimoniului cultural si arhitectonic.

    Comuna Rimetea se află în nordul Depresiunii Trascăului, înconjurată de masive montane care domina cu 500 – 600 metri printr-o serie de abrupturi pitoreşti. Localitatea se individualizează ca o arie depresionara tipica, iar masivele calcaroase din jurul depresiunii sunt mai împădurite în partea vestica Vf. Cornului (1238 metri), Ardascheia (1250 metri), Dealul Băieşilor (1010 metri) şi mai golaşe iî est unde domina Piatra Secuiului (1128) si apoi Tarsa (999 metri).

    Teritoriul administrativ al comunei are o suprafaţă de 5737 ha, ceea ce reprezintă 0.9 RIMETEA-SAT-JUDETUL-ALBA3% din suprafaţa judeţului Alba. Rimetea se afla la o distanta de 56 km de municipiul Alba Iulia, reşedinţa judeţului si 25 km de Aiud, orasul cel mai apropiat.

    Comuna Rimetea este legata de reţeaua de drumuri nationale prin drumul judeţean DJ 107 M, care porneste de la limita judetului Cluj, unde este legat prin alt drum judetean DN 75 si care debuseaza in DN 1A (E 60 A) pe teritoriul municipiului Aiud. Drumul judetean traverseaza cele doua localitati ale comunei: resedinta de comuna Rimetea si satul apartinator Coltesti.

    Cititi mai multe pe www.ziarulunirea.ro

  • Această casă poate fi ridicată în 24 de ore şi costă 10.000 de dolari. Cum e posibil – VIDEO

    Folosind o compoziţie de ciment în loc de cerneală, imprimanta de mari dimensiuni a produs pereţi şi plafoane; prin această tehnică, o casă întreagă poate fi construită în doar 24 de ore.

    Produsul este o locuinţă de aproape 40 de metri pătraţi la un cost de aproximativ 10.000 de dolari.

    Casa este prevăzută cu instalaţii de curent şi apă, reprezentând un mare pas înainte pentru constructori.

    O altă companie, de data aceasta din China, s-a lăudat că a reuşit să tipărească 3D căsuţe simple, folosind ca material de construcţie un amestec de ciment şi deşeuri de materiale de construcţii. Fiecare astfel de căsuţă poate fi construită la un preţ de sub 4.000 de euro.

    Alţii se gândesc deja la construcţii din elemente 3D realizate pe Lună, cum ar fi proiectul anunţat anul trecut de firma de arhitectură britanică Foster & Partners, o colaborare cu Agenţia Spaţială Europeană cu privire la posibilitatea construirii unei baze pe satelitul natural al Pământul folosind sol selenar şi o imprimantă 3D robotizată.

    Coborând însă pe Pământ, firma de arhitectură DUS Architects din Amsterdam s-a apucat deja de construcţia unei case demonstrative 3D, pe care se aşteaptă să o termine în trei ani, sperând ca ea să devină prima casă tipărită 3D din lume.

  • Această casă poate fi ridicată în 24 de ore şi costă 10.000 de dolari. Cum e posibil – VIDEO

    Folosind o compoziţie de ciment în loc de cerneală, imprimanta de mari dimensiuni a produs pereţi şi plafoane; prin această tehnică, o casă întreagă poate fi construită în doar 24 de ore.

    Produsul este o locuinţă de aproape 40 de metri pătraţi la un cost de aproximativ 10.000 de dolari.

    Casa este prevăzută cu instalaţii de curent şi apă, reprezentând un mare pas înainte pentru constructori.

    O altă companie, de data aceasta din China, s-a lăudat că a reuşit să tipărească 3D căsuţe simple, folosind ca material de construcţie un amestec de ciment şi deşeuri de materiale de construcţii. Fiecare astfel de căsuţă poate fi construită la un preţ de sub 4.000 de euro.

    Alţii se gândesc deja la construcţii din elemente 3D realizate pe Lună, cum ar fi proiectul anunţat anul trecut de firma de arhitectură britanică Foster & Partners, o colaborare cu Agenţia Spaţială Europeană cu privire la posibilitatea construirii unei baze pe satelitul natural al Pământul folosind sol selenar şi o imprimantă 3D robotizată.

    Coborând însă pe Pământ, firma de arhitectură DUS Architects din Amsterdam s-a apucat deja de construcţia unei case demonstrative 3D, pe care se aşteaptă să o termine în trei ani, sperând ca ea să devină prima casă tipărită 3D din lume.

  • Un sat din România este considerat unic în lume. Localitatea cu un patrimoniu arhitectural extraordinar – GALERIE FOTO

    Un sat din judeţul Alba este considerat printre cele mai frumoase din România, şi asta nu o spun redactorii ziarului „Unirea” ci redactorii celor de la mondonews, care au realizat un reportaj extraordinar despre localitatea Rimetea, o aşezare renumita pentru istoria sa zbuciumata, arhitectura unică, precum şi pentru peisajul mirific care se deschide cât vezi cu ochii.

     Situată în judeţul Alba, localitatea Rimetea se afla la poalele munţilor Trascău, de la care se trage şi vechea denumire. Rimetea s-a numit Trascău până prin anii 1960, iar mai apoi şi-a schimbat numele in Torocko. În ultimele două decenii satul
    rămâne cu denumirea de Rimetea , deşi germanii îl cunosc si sub denumirea de Eisenmarkt sau Eisenburg.

    Cu o poziţie naturală privilegiata, Rimetea este cunoscut drept satul cu case albe, ascuns într-o imensa căldare de granit. Este prima localitate rurala care a fost distinsa din partea RIMETEA-SAT-JUDETUL-ALBA2Comisiei Europene, in 1999, cu premiul „Europa Nostra” pentru conservarea patrimoniului cultural si arhitectonic.

    Comuna Rimetea se află în nordul Depresiunii Trascăului, înconjurată de masive montane care domina cu 500 – 600 metri printr-o serie de abrupturi pitoreşti. Localitatea se individualizează ca o arie depresionara tipica, iar masivele calcaroase din jurul depresiunii sunt mai împădurite în partea vestica Vf. Cornului (1238 metri), Ardascheia (1250 metri), Dealul Băieşilor (1010 metri) şi mai golaşe iî est unde domina Piatra Secuiului (1128) si apoi Tarsa (999 metri).

    Teritoriul administrativ al comunei are o suprafaţă de 5737 ha, ceea ce reprezintă 0.9 RIMETEA-SAT-JUDETUL-ALBA3% din suprafaţa judeţului Alba. Rimetea se afla la o distanta de 56 km de municipiul Alba Iulia, reşedinţa judeţului si 25 km de Aiud, orasul cel mai apropiat.

    Comuna Rimetea este legata de reţeaua de drumuri nationale prin drumul judeţean DJ 107 M, care porneste de la limita judetului Cluj, unde este legat prin alt drum judetean DN 75 si care debuseaza in DN 1A (E 60 A) pe teritoriul municipiului Aiud. Drumul judetean traverseaza cele doua localitati ale comunei: resedinta de comuna Rimetea si satul apartinator Coltesti.

    Cititi mai multe pe www.ziarulunirea.ro

  • Bogăţie vs sărăcie în Africa de Sud. Vezi diferenţele stridente în imaginile surprinse de acest fotograf – GALERIE FOTO

    În Africa de Sud diferenţele dintre cei bogaţi şi cei săraci, dintre albi şi negri sunt mai evidente ca oriunde în lume, iar imaginile surprinse de o dronă dovedeşte acest lucru extrem de clar.

    Politica apartheidului – termen tradus prin “evoluţie separată” – a luat o formă juridică după victoria Partidului Naţionalist în alegerile din 1948.

    Imaginea care va rămâne întipărită este fără nicio îndoială cea a locurilor rezervate populaţiei albe în restaurante, la ghişeele poştale, la toalete, în băncile publice sau pe plaje.

    Însă ţara se angajase să separe rasele cu mult mai înainte, şi anume din secolul XVII, când primii colonişti olandezi au plantat un gard viu de migdali pentru a proteja o instituţie din Cape Town de indigeni.

    Fotograful Johnny Miller a vrut să surprindă această “arhitectură a apartheidului” de sus prin intermediul dronei sale.  

  • Comoara României: care este cel mai frumos oraş medieval din ţară

    Cu toţii cunoaştem că Transilvania este una dintre cele mai importante atracţii turistice din ţară. Un tânăr producător a realizat un filmuleţ în care a prezentat cele mai frumoase colţuri din Sighişoara.

    Cartiere, arhitectură, natură, toate într-un scurt video prin care este prezentat oraşul medieval, dintr-o perspectivă deosebită. O carte de vizită a pentru promovarea incredibilului oraş istoric. Cu siguranţă că după astfel de prezentări, vor apare mulţi doritori să viziteze oraşul medieval Sighişoara, scrie romani-buni.info.

    ‘I Love Sighisoara’ îşi propune să devină un loc de întâlnire virtual pentru sighişorenii de pretutindeni şi pentru toţi cei care cunosc şi iubesc acest oraş. Împreună vom promova acest minunat oraş pentru iubitorii de istorie şi frumos”, se arată în descrierea paginii.

     

  • Spectaculos şi înfricoşător în egală măsură. Podul invizibil pe care vor să îl construiască chinezii

    În China se construieşte un pod înfricoşător, din sticlă, în munţii ”Avatar” – lanţul muntos Zhangjiaje, ce a inspirat filmul Avatar; potrivit unui articol publicat de Daily Mail. 

    Anunţul vine după ce în luna august a acestui an, chinezii au inaugurat cel mai lung şi mai înalt pod de sticlă din lanţul muntos care a inspirat filmul Avatar, în provincia Hunan. Potrivit Daily Mail, arhitecţii au mers acum chiar mai departe decât atât. Au făcut designul unui pod aproape invizibil, spectaculos şi înfricoşător în egală măsură.

    Designul a fost creat astfel încât să ses integreze perfect în peisajul lanţului muntos Zhangjiaje. Podul transparent este suspendat între două piscuri montane, iar construcţia acestuia va costa peste 4 milioane de lire sterline. A fost creat de companii de arhitectură care au câştigat două competiţii de design – Martin Duplantier Architesc (MDA) şi Daqian Landscape Architects.