BusinessMagazin

Tag: arhitect

  • Prima operă de artă expusă permanent în public

    Un arhitect renumit şi dotările clădirii sunt elemente care atrag clienţi, dar nu mai sunt suficiente pentru a ieşi în evidenţă, par a gândi dezvoltatorii imobiliari din New York. Aceştia au început a se întrece în opere de artă instalate în holul sau în faţa clădirilor lor rezidenţiale ori de birouri, scrie New York Times.

    Turnul de apartamente Sky, care oferă peste 1.100 de locuinţe de închiriat şi a fost inaugurat anul trecut în metropola americană, se laudă cu prima operă de artă expusă permanent în public semnată de artista japoneză Yayoi Kusama, ale cărei lucrări se regăsesc în mai toate muzeele importante de artă contemporană din lume.

    Pe lângă această piesă, dezvoltatorul a mai achiziţionat două tablouri ale artistei, pe care le-a expus în holul clădirii. O altă clădire rezidenţială aflată în construcţie va avea la parter într-un colţ o sculptură din oţel inoxidabil lustruit oglindă semnată de britanicul Anish Kapoor. O clădire de birouri de pe Astor Place din Manhattan a optat pentru o piesă de Jeff Koons, Baloon Rabbit (Red), dezvoltatorul instalând-o în hol, de unde poate fi văzută de departe, strălucind prin pereţii de sticlă.

    Pe Fifth Avenue o clădire de birouri a ales o lucrare realizată de artistul californian James Turrell şi care constă de fapt dintr-un joc al luminii naturale şi artificiale ce scaldă holul său în tot felul de culori.

  • Topul celor 40 cei mai inteligenţi oameni din istorie. Einstein este pe locul doi

    Un grup format din cei mai inteligenţi oameni din lume au ajutat omenirea de-a lungul timpului Recent, inginerul din Chicago Libb Thima a realizat o listă a persoanelor care au schimbat lumea.

    Din listă lipsesc, însă, Charles Darwin şi Stephen Hawking. Alte persoane consideră că inteligenţa lui Shakespeare nu poate fi comparată cu cea a lui Marie Curie. În listă sunt incluse personalităţile cu o rată a IQ-ului peste 200.

    Deoarece în timpul lui Nicolaus Copernicus nu existau testele pentru măsurarea IQ-ului, Thims a utilizat metodologia COX pentru a prezice IQ-ul personalităţilor istorice.

    Potrivit lui Thima, Johann Goethe este cel mai deştept om din istorie, cu un IQ între 210-225. Acesta a creat prima teorie a evoluţiei, de asemenea a pus bazele chimiei şi a fost un geniu literar, abilitate reflectată în opera ,,Faust”.

    Recunoscutul fizician şi creatorul teoriei relativităţii Albert Einstein este al doilea cel mai inteligent om din istorie, cu un IQ între 160-225.

    Pe locul trei se clasează Leonardo da Vinci, pictorul renascentist, arhitect, muzician, matematician, care a realizat portretul Mona Lisei şi şi-a imaginat elicoptere înainte ca acestea să fie inventate.

    În acest top se află şi un striper, dar şi omul care a realizat crima perfectă

     

  • Cocioaba din viitor

    Nemulţumit că Nigeria nu este suficient de bine reprezentată în literatura sau filmele science-fiction, un arhitect şi artist american de origine nigeriană, Olalekan Jeyifous, a creat o serie de imagini în care prezintă Lagosul (cea mai mare metropolă a ţării) anului 2050 în viziunea sa, scrie CNN.

    Seria de imagini intitulată ”Shanty Megastructures“ (”Megastructuri de cocioabe“) prezintă un Lagos în care turnuri de cocioabe metalice domină zonele luxoase ale metropolei, în încercarea, susţine artistul, de a atrage atenţia asupra săracilor care au de suferit de fiecare dată când se trece la transformarea unei zone a oraşului. Olalekan Jeyifous afirmă însă că imaginile sale nu reprezintă decât o sugestie pentru viitor şi nicidecum un proiect care va fi implementat şi trebuie privite ca atare.

     

  • Cel mai important arhitect al lumii s-a stins. Ce proiecte fabuloase a creat – GALERIE FOTO

    Zaha Hadid, una dintre cei mai importanţi arhitecţi din lume, a murit, joi, la vârsta de  65 de ani. 
     
    Hadid a fost cunoscută pentru designul revoluţionar al unor clădiri din marile oraşe ale lumii. Printre creaţiile renumite ale acesteia se numără Galeria Serpentine Sackler din Londra, Muzeul Riverside din cadrul Muzeului Transportului din Glasgow şi Opera din Guangzhou, China, precum şi clădirea Fifa din Qatar pentru Cupa Mondială din 2022.
     
    Zaha Hadid a fost prima femeie care a primit în 2016 Medalia de aur a Institutului Regal al Arhitecţilor Britanici (Royal Institute of British Architects-Riba), în semn de recunoaştere pentru munca sa.
     
    În plus, ea a fost tot prima femeie care a primit Premiul Pritzker pentru arhitectură. Zaha Hadid a murit ca urmare a unui atac de cord, joi, într-un spital din Miami unde a fost internată pentru a-i fi tratată bronşita.
     
    Biroul de arhitectură al Zaha Hadid plănuia să ridice şi în Bucureşti o clădire numită Dorobanţi Tower. Construcţia ar fi avut 200 de metri înălţime şi forma unui diamant înclinat. Clădirea a fost anunţată în 2008, iar planul era ca  turnul să aibă o suprafaţă desfăşurată de 100.000 de metri pătraţi, găzduind un hotel de 5 stele, un cazino, apartamente de lux, o zonă comercială, şi ar fi fost amplasat pe strada Mihai Eminescu, la intersecţia cu Calea Dorobantilor. Proiectul a fost abandonat.
     
    Dorobanţi Tower
    Dorobanţi Tower
     
    Foto: The Guardian

  • Palatul Primaverii, fosta resedinta a familiei Ceausescu, ar putea fi vandut cu 18-22 milioane euro – GALERIE FOTO

    Palatul Primaverii din Bucuresti, fosta resedinta a familiei Ceausescu, deschis recent pentru public, valoreaza circa 18-22 milioane de euro, estimeaza specialistii din departamentul evaluari al Regatta Real Estate

    “Am facut aceste estimari mergand in vizita la Palatul Primaverii, impreuna cu colegii de la departamentele evaluari, rezidential si investitii, pentru a stabili o valoare cat mai apropiata de realitate si in plus am incercat sa facem o comparatie cu proprietatile existente pe piata din acest moment. Cartierul Primaverii este cea mai cautata zona din Bucuresti pe segmentul rezidential premium si de lux, iar noi avem in portofoliu cele mai frumoase proprietati din aceasta zona. Din experienta noastra, proprietatile care au conotatii istorice sunt extrem de apreciate de catre cumparatori”, spune Eduard Uzunov, presedintele Regatta Real Estate.

    Palatul Primaverii ar putea fi inchiriat cu circa 40.000-50.000 euro pe luna, estimeaza specialistii Regatta Real Estate, nivelul chiriei tinand cont de zona, amenajarile interioare, suprafata imobilului si nu in ultimul rand de renumele cladirii.

    Palatul din Bulevardul Primaverii numarul 50 a fost construit in anii 1964-1965 pe un teren initial de 14.830 mp dupa un proiect al arhitectului Aron Grimberg-Solari. Arhitectura palatului este completata de ansamblul peisagistic conceput de arhitectul Robert Woll – de altfel si principalul designer de mobilier al resedintei – si de inginerul peisagist Teodosiu.

    Resedinta are o suprafata construita de 3.000 mp si dispune in prezent de un teren de 4.800 mp, dar si de piscina, solar si sauna, cinema, sera cu plante exotice, gradina cu pauni. La acestea se adauga 80 de camere decorate cu tapet de matase, lambriuri de lemn, tablouri semnate de pictori romani celebri, seminee, parchet de lemn masiv, robineti auriti, mozaicuri, marmura, candelabre si oglinzi din sticla de Murano. Timp de 25 ani, palatul a servit drept resedinta familiei Nicolae si Elena Ceausescu, si copiilor acestora, Zoe, Valentin si Nicu. Stilul mobilierului este foarte variat, de la mobilier in stil renascentist, pana la Art Deco, piese clasice britanice si pana la piese in stil baroc si in stil Ludovic al XIV-lea si al XV-lea. Valoarea cladirii este estimata la circa 6-8 milioane de euro, iar cea a terenului la 12-14 milioane de euro, valorile tinand cont de preturile imobilelor si terenurilor in Cartierul Primaverii, care a fost dintotdeauna cea mai cautata zona din Bucuresti pe segmentul rezidential premium si de lux.

  • Cum arată biroul lui Mark Zuckerberg: stă la o masă simplă, la fel ca toată lumea din companie – VIDEO

    În urmă cu câteva luni, Facebook şi-a mutat sediul central într-o nouă clădire de aproximativ 40.000 de metrii pătraţi realizată de arhitectul Frank Gehry.

    Spaţiul în care lucrează 2.800 de angajaţi este open-space, iar Mark Zuckerberg are un birou ca oricare altul în mijlocul operaţiunilor.

    “Spaţiul este unul open space, astfel oamenii lucrează mai îndeaproape unii cu ceilalţi, un asemenea spaţiu înbunătăţeşte comunicarea şi colaborarea, ceea ce credem că este un element cheie în oferirea celor mai bune servicii comunităţii noastre”, a spus Zuckerberg

    Pe biroul lui Zuckerberg se află doar un laptop, teancuri de cărţi şi alte câteva lucruri.

    Vezi mai jos cum arată sediul central al Facebook 

  • Au apărut primele insule portabile din lume – GALERIE FOTO

    Problemele celor care îşi doreau o insulă dar nu găseau una de cumpărat sunt pe cale să se termine – compania Amillarah Islands a dezvăluit de curând proiectul primei insule portabile din lume.

    Astfel, cei care îşi permit să cumpere o insulă vor putea să aleagă forma şi chiar dimensiunea, urmând ca insula să fie amplasată acolo unde doreşte proprietarul. Aceste construcţii nu vor dăuna mediului înconjurător şi vor avea amplasate case cu opţiuni precum piscină sau un mic teren de golf.

    Compania Amillarah lucrează la proiect alături de dezvoltarii imobiliari Dutch Docklands, iar designul va fi semnat de cunoscutul arhitect olandez Koen Olthuis.

    Amirallah dezvoltă deja 10 insule în Maldive, 33 în Dubai şi 30 în apropiere de Maldive.

  • Arhitectul care s-a specializat pe o nişă inedită: face case tradiţionale româneşti la comandă

    „În vechime, când oamenii îşi făceau case în stilul arhitectural popular, le făceau astfel încât să se simtă bine în acestea. În casele moderne, oamenii se simt în general copleşiţi de ceea ce se întâmplă în jurul lor“, explică arhitectul Liliana Chiaburu câteva dintre diferenţele dintre proiectele de locuinţe de inspiraţie occidentală şi cele de arhitectură tradiţională românească, o nişă pe care îşi concentrează o parte din proiecte de câţiva ani, de când câţiva prieteni au început să îi solicite astfel de locuinţe.

    Chiaburu a finalizat studiile Facultăţii de Arhitectură în 1986, apoi, după o perioadă în care a profesat la Slobozia, s-a angajat într-un institut de proiectări din Bucureşti. În 1992 a lucrat în echipa arhitectului Nicoale Goga, specialist renumit al generaţiei vechi de arhitecţi, la restaurarea casei memoriale Constantin Joja, arhitect pasionat de restaurarea clădirilor istorice şi, potrivit Lilianei Chiaburu, singurul teoretician al arhitecturii tradiţionale româneşti.

    S-a familiarizat astfel cu arhitectura tradiţională, domeniu pe care nu l-a studiat în cadrul facultăţii şi care, potrivit ei, nici acum nu este studiat de tinerii arhitecţi. Uterior a renunţat la arhitectură şi s-a angajat la revista Patriarhiei, ca redactor ce avea ca principală activitate interviurile luate personalităţilor din lumea culturală. La începutul anilor 2000 Lilianei Chiaburu i s-a solicitat un proiect de casă la ţară în stil tradiţional românesc. De atunci, proiectele au continuat să sosească, ajungând la o ritmicitate de 3-4 proiecte anuale, concentrate în zona de sud a ţării. Printre acestea se află Casa La Dudu (comuna Ruşu, Ilfov), Notariatul din Periş (Ilfov) sau Casă la Gogeasca (Prahova).

    „Caracteristicile arhitecturii româneşti sunt pridvorul şi acoperişul în patru ape, care dau greutate şi aşază casa, arhitectura occidentală este arhitectura plinului, arhitectura românească este singura arhitectură vernaculară din Europa care are caracteristicile arhitecturii clasice prin ritm, proporţii“, explică Chiaburu în termeni specifici câteva caracteristici ale arhitecturii româneşti.

    Un element de culoare în plus este soba, cerută de majoritatea clienţilor ce solicită proiecte de locuinţe de arhitectură tradiţională. „Soba este şi un obiect de decoraţiune interioară care dă foarte multă intimitate unei camere, ştii că de acolo vine căldura, te simţi ca la mama acasă.“ În ce priveşte costurile pentru aceste proiecte, Chiaburu spune că sunt la nivelul proiectelor de locuinţe clasice. Preţul pentru construcţia unei case porneşte de la 250 euro/mp şi poate ajunge la 700 de euro, însă preţul corect pentru proiectele pentru care nu se fac compromisuri se plasează în intervalul 450-500 de euro, sume care se aplică atât la construirea caselor obişnuite, cât şi pentru cele cu arhitectură românească. Contribuţia arhitectului reprezintă, potrivit Lilianei Chiaburu, între 4 şi 6% din valoarea totală a investiţiei într-un proiect.

    A observat că românii sunt în general deschişi la a-şi construi arhitectură românească, însă costurile aduse de detaliile acestui stil şi gradul de implicare a arhitectului îi determină deseori să aleagă variantele clasice. „Cei care doresc o locuinţă în stil tradiţional sunt persoane care au trăit în străinătate şi au văzut că în alte ţări acest tip de arhitectură este foarte apreciată şi cultivată, au văzut că este un semn de nobleţe să ai o casă cu arhitectură tradiţională şi sunt în general persoane care se simt foarte confortabil în pielea lor, cu venituri medii“, este profilul pe care îl conturează Liliana Chiaburu persoanelor care îşi construiesc locuinţe tradiţionale.
     

  • Doi tineri arhitecţi povestesc cum au supravieţuit pe o piaţă imobiliară îngheţată de criză

    “Piciorul de lemn de acolo a fost mostra pentru primul proiect pe care l-am făcut, pentru o masă pe care clientul voia să o vadă“, descrie Marius Decusara bucata din lemn lăsată aparent neglijent într-un colţ al firmei de arhitectură şi design Signature M, dintr-o vilă veche aflată în zona Pieţei Victoria. Încăperea este ticsită cu mostre de materiale, reviste şi cărţi de specialitate, iar în centrul ei se află o masă la care niciunul dintre scaune nu este la fel, peste care planează un candelabru din sticlă.

    Arhitectul în vârstă de 30 de ani şi-a propus să facă prin intermediul Signature M tot ce presupune o amenajare de interior, de la proiectare şi până la conceperea unor mici piese de mobilier. 70% din clienţii lui sunt persoane fizice şi i-au adus anul trecut venituri de aproximativ 300.000 de euro; cei 30% de clienţi care vin din zona de retail includ proiecte precum barul EGO, bar hotel Z, birourile Omniasig, club Geisha, clubul Rooms, insula Sushiko, hotelul Sinaia, hotelul si restaurantul Unirea şi îi aduc, potrivit arhitectului, şi un beneficiu de imagine.

    Marius Decusara şi-a deschis propria firmă în 2008-2009, alături de o asociată, după ce amândoi au fost angajaţi în cadrul unei firme mai mari de amenajări interioare. „Era o atmosferă destul de restrictivă, mulţi dintre clienţii de acolo erau nemulţumiţi de limitele impuse uneori de firmă“, explică el motivele pentru care a ales antreprenoriatul. Primul pas important în deschiderea firmei a fost găsirea locaţiei potrivite pentru birourile acesteia, care ar trebui să se afle într-o zonă cât mai bună, să aibă un spaţiu mare, astfel încât să atragă clienţii potriviţi. Investiţia în amenajarea vilei-birou a Signature M s-a ridicat la 5-6.000 de euro, iar acestei sume i s-au adăugat ulterior alţi 7.000 de euro necesari în achiziţia de cataloage, mostre sau alte instrumente specifice.

    Dacă în jurul lui 2009 şi-au spus că criza nu poate fi atât de rea, au învăţat pe propria piele că, atunci când clienţii lipsesc, stresul suplimentar afectează nu doar munca de creaţie, ci şi afacerea. După doi ani, asociata lui s-a reangajat, iar el a luat-o de la început. „A fost greu în primii trei ani, am avut puţini clienţi, lucrări mici, oamenii care aveau posibilitatea să investească în ceva preferau să nu o facă şi să îşi ţină banii sub saltea.“ Potrivit lui, afacerea a început să funcţioneze din 2012, când a reuşit să construiască o bază solidă de clienţi, dar şi una de furnizori.

    Nu a uitat nici acum de primul client, de la care păstrează piciorul de masă: „Era o clădire mare în care am făcut totul, de la proiecte, refacerea pereţilor, până la mobilier“, spune el referindu-se la o vilă în care investiţia în amenajare s-a ridicat la 60.000 de euro. De atunci, proiectele au continuat, fiind concentrate mai ales în zona de nord a Bucureştiului, dar şi în zone rezidenţiale noi, precum comuna Bascov din judeţul Argeş, care a devenit „un fel de Pipera a Bucureştiului“, cât şi într-un cartier rezidenţial nou din Buzău. În prezent, în firma Signature M lucrează patru angajaţi în cadrul biroului şi alţi patru pe partea de producţie de mobilier. Potrivit antreprenorului, din 2012, afacerile sale au crescut constant, plasându-se la aproximativ 400.000 de euro anul trecut, iar anul acesta, spune că au acoperit deja jumătate din cifra de afaceri de anul trecut pe seama a opt proiecte pe care le are în lucru. Investiţia în amenajările interioare pe piaţa locală porneşte de 200-300 de euro/mp şi poate ajunge până la 900-1.000 euro/mp, estimează arhitectul.

  • Mario Sua Kay: ”Mall-urile se transformă din destinaţii de cumpărături în destinaţii de tipul place to be”

    Mall-urile se transformă din destinaţii de cumpărături în destinaţii de tipul ”place to be”, iar acest lucru este luat în considerare încă din momentul în care se stabileşte designul unui proiect, spune Mario Sua Kay, fondator al Sua Kay Architects. Portughezul este cel care a realizat proiectul centrului comercial Coresi, construit de Immochan Romania la Braşov; Coresi va fi inaugurat în luna martie a acestui an, conform dezvoltatorului. ”La mall se găsesc puncte de atracţie pentru familiile cu copii mici, pentru părinţi, dar şi pentru oamenii de vârsta a treiea. Sunt de pildă mall-uri care au spaţii de birouri sau zone în care funcţionează spitale. Există şi centre comerciale care au zone dedicate pentru hobby-uri, unde vizitatorii îşi pot petrece timpul. Iar felul în care se schimbă centrele comerciale are efect asupra felului în care este realizată încălzirea şi iluminarea lor. Cred că şi felul în care alegem culorile pentru decoraţiuni are improtanţă. De regulă arhitecţii preferă culorile neutre, care nu se demodează, dar eu sunt adeptul nuanţelor intense, puternice; am fost născut în Africa, aşa se explică pasiunea mea pentru culori”, declară Mario Sua Kay.

    Centrele comerciale capătă noi valenţe în viaţa comunităţii, fiind locul în care se desfăşoară spectacole, unde elevii pot merge în grupuri organizate de şcoală, de exemplu. Iar ”zonele de food-court devin din ce în ce mai importante, fiind locul în care vizitatorii se întâlnesc, socializează, fie că mănâncă sau beau o cafea. Trebuie mereu să ne gândim la diversificare, la ce altceva mai putem oferi în plus faţă de ceea ce există deja”.

    Astfel, diferenţele de proiectare între centrele comerciale ridicate în urmă cu 10-15 ani şi cele care se construiesc acum sunt vizibile cu ochiul liber. ”A existat tendinţa de a replica mall-urile americane, dar acum centrele comerciale nu mai pot fi doar nişte cutii gri de metal. La designul centrului comercial Coresi din Braşov, am realilizat şi zone exteriare clăririi, cum ar fi de pildă terasele care vor funcţiona în sezonul cald, iar priveliştea pe care o au, spre muntele Tâmpa, este cu totul altceva faţă de alte mall-uri, unde zonele de luat masa sunt la interior, cu lumină articială. Cred că e important să creem un spaţiu plăcut, în care oamenii să-şi poată petrece timpul împreună. Iar pentru că sunt un adept al coloristicii, la Coresi diferite zone vor putea fi uşor identificate cu ajutorul culorilor, iar zonele sunt largi, generoase”, arată Mario Sua Kay. Or în această zonă a continentului, adaugă tot el, cele mai multe mall-uri se aseamănă, nu ies cu nimic în evidenţă faţă de altele. ”Dacă ambientul este foarte tern, poate funcţiona, să spunem, zece ani. Dar dacă faci un mall care are un caracter puternic, creezi viaţă în cadrul centrului comercial. Pentru a rupe monotonia, în cadrul mall-ului Coresi, pentru a descoperi interiorul centrului comercial vizitatorii nu vor merge în linie dreaptă de la un capăt la celălalt, ci vor trebui să cotească, iar călătoria lor este astfel fragmentată. Aşa cum în sate sunt diferite zone de popas, în care oamenii pot sta la taifas când se întâlnesc, fie la piaţă, fie la biserică, la fel se va întâmpla şi în cadrul acestui mall de ultimă generaţie”, spune arhitectul portughez. El estimează că au trecut peste 15 ani de când au început să apară schimbări în felul în care sunt concepute mall-urile pe piaţa din Portugalia. ”Şi ca să vă faceţi o idee de diversificarea activităţilor din cadrul unui mall, într-un centru comercial Immochan din Portugalia există un birou de avocatură”.  

    Astfel, mall-ul devine mai degrabă un univers decât o destinaţie de cumpărături. ”Şi trebuie să ne gândim şi la noile obiceiuri ale tinerei generaţii, care petrece multe ore în faţa televizorului şi a calculatorului. Ori într-o oră se petrec foarte multe lucruri într-un joc pe calculator, activitatea care nu este legată de ecranul calculatorului devine plictisitoare, iar noi trebuie să găsim variante de entertainment care să ţină treaz interesul vizitatorului din centrul comercial. Eu vreau să fac mall-urile în aşa fel încât oamenii care lucrează în ele să fie mândri şi fericiţi că lucrează acolo. Pentru că un om de vânzări care lucrează într-un loc şi este nefericit nu va vinde nimic. Cred că asta poate face diferenţa dintre online şi offline, experienţa cumpărătorului care este legată de entuziasmul vânzătorului. Dacă aveţi un vânzător care îşi urăşte locul de muncă, daţi-l afară, nu va fi în stare să vândă numic”, mai spune Mario Sua Kay.