Cei doi iranieni, Ahmed Mohammed, în vârstă de 50 de ani, şi Sayed Mansour, în vârstă de 51 de ani, au fost arestaţi în iunie 2012, iar interogarea lor a condus poliţia la depistarea a 15 kilograme de RDX, un exploziv militar puternic, ascunse în Golful Mombasa, al doilea cel mai important oraş din ţară, un important centru turistic pe coasta Oceanului Indian, potrivit acuzaţiei.
Tribunalul i-a condamnat pe fiecare la închisoare pe viaţă pentru un “act menit să cauzeze răniri grave”, zece ani pentru “posesie de explozivi” şi 15 ani pentru “pregătirea unui act criminal”, precizând că pedepsele vor fi contopite, o hotărâre judecătorească denunţată de Teheran.
“Sunt tulburat când îmi imaginez extinderea pagubelor pe care le-am fi putut vedea”, a declarat judecătorul Waweru Kiarie prezentând verdictul, în capitala kenyană.
Şedinţa pentru pronunţarea sentinţei va avea loc la data de 4 septembrie. Potrivit Poliţiei Române, procurorul Statelor Unite pentru Districtul de Sud al Statului New York şi-a exprimat aprecierea faţă de profesionalismul de care au dat dovadă poliţiştii Direcţiei de Combatere a Criminalităţii Organizate (DCCO) în rezolvarea cazului.
La data de 10 februarie 2011, în urma comunicării de către autorităţile americane a difuziunii de urmărire internaţională Biroului Naţional Interpol Bucureşti, poliţiştii Serviciului Antidrog din cadrul DCCO, beneficiind de suportul tehnic al Direcţiei Operaţiuni Speciale din IGPR, i-au depistat în Bucureşti, pe Alwar Pouryan şi Oded Orbach.
Cei doi au fost arestaţi în vederea extrădării.
Autorităţile judiciare americane au efectuat cercetări faţă de şapte persoane pentru săvârşirea infracţiunilor de participare la conspiraţie în vederea acordării de suport material unor organizaţii teroriste şi transfer de sisteme de rachete (sol-aer) pentru distrugere de aeronave.
În sarcina acestora s-a reţinut că au intenţionat traficarea unor cantităţi însemnate de droguri (cocaină şi heroină), provenind din Africa de Vest, precum şi arme letale, în scopul sprijinirii unor organizaţii teroriste din Liban şi Afganistan.
Ceilalţi cinci inculpaţi au fost arestaţi în Monrovia, Liberia, la datele de 10 şi 12 februarie 2011. Pe numele inculpaţilor au fost emise mandate de arestare de către Instanţa din New York, Statele Unite ale Americii.
O parte din membrii grupării, respectiv inculpaţii Alwar Pouryan şi Oded Orbach, cetăţeni americani, au stabilit o întâlnire la Bucureşti pentru punerea la punct a activităţii de furnizare de rachete sol-aer cu ghidaj termic, rachete anti-tanc, aruncătoare de grenade, echipamente de vizionare nocturnă, puşti cu lunetă, carabine automate AK-47, M16, care urmau să servească pentru susţinerea mişcării insurgente talibane din Afganistan.
Reuşita acţiunii a fost rezultatul cooperării dintre Procurorul Statelor Unite pentru Districtul de Sud al Statului New York şi Drug Enforcement Administration.
Preet Bharara, procurorul Statelor Unite pentru Districtul de Sud al Statului New York, şi-a exprimat aprecierea faţă de profesionalismul autorităţilor de aplicare a legii din România, respectiv poliţiştii Direcţiei de Combatere a Criminalităţii Organizate, procurorii DIICOT şi ai Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti.
Un număr de 16 persoane suspectate că au dat bani cu camătă reţinute în dosarul cu prejudiciul de 15 milioane de euro au fost arestate preventiv de magistraţii Tribunalului Călăraşi, transmite corespondentul Mediafax.
Potrivit anchetatorilor, procurorii au dispus, în total, reţinerea a 19 persoane în acest caz, însă pentru două dintre acestea nu s-a mai solicitat arestarea preventivă. De asemenea, pentru o a treia persoană s-a cerut disjungerea cauzei, iar dosarul se judecă separat, aceasta urmând să fie prezentată luni-seară magistraţilor cu propunere de arestare preventivă. Astfel, 16 din cele 19 persoane reţinute în dosarul cu prejudiciul de 15 milioane de euro au fost arestate preventiv, pentru 29 de zile de Tribunalul Călăraşi.
Decizia instanţei nu este definitivă şi poate fi atacată cu recurs la Curtea de Apel Bucureşti. Cei 16 suspecţi au fost duşi în arestul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Călăraşi.
Iniţial au fost emise cinci ordonanţe de reţinere, iar până la sfârşitul audierilor care au avut loc în noaptea de duminică spre luni alte 14 persoane au fost reţinute.
Suspecţii sunt acuzaţi de sprijinirea unui grup infracţional organizat, înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, evaziune fiscală şi spălare de bani.
Potrivit surselor citate, poliţiştii au fost alertaţi în jurul orei 20.00 cu privire la un conflict produs într-o curte din sectorul 3.
Din primele cercetări a rezultat că agresorii, în număr de cinci, au mers la casa unei familii pentru a convinge o femeie să retragă o plângere depusă în urmă cu o săptămână la Secţia 23 de Poliţie.
“Plângerea fusese depusă, pentru loviri şi alte violenţe, împotriva mamei unuia dintre agresori, iar acesta şi alte patru persoane voiau ca reclamaţia să fie retrasă”, au mai spus sursele citate.
Procurorii au destructurat un grup infracţional organizat, constituit din 16 persoane suspectate de infracţiuni informatice. “Învinuiţii au utilizat mai multe societăţi comerciale având ca obiect de activitate furnizarea unor servicii IT pentru crearea şi întreţinerea unei infrastructuri informatice care să permită accesul fără drept, cu încălcarea măsurilor de securitate şi cu scopul obţinerii de date informatice, în sistemele informatice aparţinând unor companii străine cunoscute, de tip benzinării sau magazine alimentare”, se arată într-un comunicat de presă al DIICOT, citat de agenţia de presă Mediafax.
Astfel, membrii grupării interceptau fără drept transmisiile de date informatice nepublice între sistemele implicate în realizarea sau autentificarea plăţilor cu cărţi de credit, cu ajutorul unor aplicaţii special concepute în acest sens, instalate fără drept pe sistemele informatice vizate.
“Conform instrucţiunilor aplicaţiei de interceptare, datele de identificare ale instrumentelor de plată electronice (cărţi de credit) capturate fie se salvau local şi ulterior erau transferate, fie se retransmiteau automat pe servere dedicate sau în conturi de email, de unde erau ulterior descărcate în scopul transmiterii/vânzării către alte persoane ori în vederea contrafacerii şi utilizării frauduloase a acestora”, a precizat DIICOT.
Procurorii susţin că numai în perioada decembrie 2011 – octombrie 2012, prin intermediul unui “magazin” virtual specializat s-au vândut cu câte patru dolari 68.000 de carduri, membrii grupării obţinând astfel un profit de 270.000 de dolari.
Persoanele cercetate în acest caz ar fi efectuat operaţiuni frauduloase cu 500.000 de instrumente de plată electronică, totalizând peste 25 de milioane de dolari, au precizat procurorii DIICOT.
Cele mai frecvente infracţiuni descoperite au fost de evaziunea fiscală (17), înşelăciuni în relaţiile comerciale (11), delapidare (9) şi fals în înscrisuri (8). Au mai fost constatate 7 fapte de abuz în serviciu, 6 infracţiuni la Legea 86/2006 privind Codul vamal şi tot atâtea la Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, respectiv la Legea 59/1934, a Cecului.
De asemenea, şapte persoane sunt cercetate în cinci dosare complexe, faptele comise având urmări deosebit de grave prin cuantumul prejudiciului sau al numărului mare de persoane implicate, informează Poliţia Română.
Poliţia a continuat în perioada sărbătorilor controalele la societăţi comerciale, verificările în trafic şi acţiunile specifice pentru protejarea mediului de afaceri şi împotriva actelor ilegale care afectează relaţiile concurenţiale. Aceste acţiuni au fost desfăşurate sub coordonarea Direcţiei de Investigarea Fraudelor din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române.
Premierul Emil Boc a cerut, în această săptămână, miniştrilor de finanţe şi de interne să prezinte un set de măsuri şi acţiuni pentru combaterea evaziunii fiscale, cu accent pe marea evaziune. De asemenea, premierul a cerut intensificarea acţiunilor de control realizate cu participarea de echipe mixte, formate din reprezentanţi ai tuturor instituţiilor implicate.
La şedinţa Comitetului interministerial pentru combaterea evaziunii fiscale au participat miniştrii Gheorghe Ialomiţianu, ministru de Finanţe, şi Traian Igaş, ministrul Administraţiei şi Internelor, precum şi reprezentanţi ai Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, ai Autorităţii Naţionale a Vămilor şi ai Inspectoratului General al Poliţiei Române.
Sub sloganurile “Popoarelor din lume, ridicaţi-vă” sau “Ieşi în stradă, creează o nouă lume”, “indignaţii” au făcut apel la manifestaţii în 951 de oraşe din 82 de ţări, potrivit site-ului 15october.net, care protestează faţă de precaritatea legată de criză şi puterea finanţelor.
Sâmbătă seara, în faţa celebrei Times Square din New York, poliţia americană a arestat 71 de persoane, în urma unei manifestaţii împotriva Wall Street la care au participat mii de persoane, potrivit unui bilanţ al poliţiei. Manifestanţii au fost imediat îmbarcaţi în furgonete ale poliţiei. Anterior, poliţia călare a respins manifestanţii care încercau să intre în piaţă. O persoană a fost rănită în momentul în care a căzut pe jos, după ce mulţimea a început să alerge.
Manifestaţia a fost organizată de Uniunea Naţională Bulgară, formaţiune politică de extremă dreapta, iar la ea au luat parte circa 1.500 de persoane. Ei s-au exprimat în favoarea unui protest paşnic, cu excluderea persoanelor în stare de ebrietate şi a lozincilor rasiste.
Conflictele cu substrat rasist din Bulgaria începute în urmă cu două săptămâni au continuat şi ameninţă să devină o problemă naţională. Doi etnici romi au fost răniţi în cadrul unor ciocniri între locuitori din oraşul Blagoevgrad şi un grup de capete rase, după ce participanţii la ceea ce fusese anunţat drept un marş paşnic au atacat doi romi care treceau prin apropierea lor.
Poliţia a arestat circa 300 de persoane în ultimele două săptămâni, ca urmare a violenţelor care au izbucnit în nouă oraşe bulgare – capitala Sofia şi Varna, Veliko Târnovo, Asenovgrad, Montana, Pleven, Plovdiv, Ruse şi Sliven – după accidentarea mortată a unui tânăr de 19 ani de către un bărbat de etnie romă. Autorul accidentului era un apropiat al unui interlop cunoscut din Katuniţa, pe nume Kiril Raşkov, poreclit “ţarul Kiro”, care a fost ulterior arestat, fiind suspectat că ar fi comandat uciderea tânărului.
Ceilalti arestati sunt patru greci, doi francezi si un german,
carora li se adauga inca cinci persoane retinute si ulterior
eliberate. Politia a intervenit la primele ore ale diminetii,
urmand ordinului de eliberare a pietei dat de procurorul general
Eleni Raikou si promisiunilor primarului Atenei, Giorgios Kaminis,
de a restabili traficul in zona si a “restabili imaginea
deteriorata a capitalei in ochii turistilor”, conform
Kathimerini.
Demonstratiile care au loc in Piata Syntagma contra programului de
austeritate al Guvernului, incepand din luna mai, i-au indepartat
pe turisti de centrul capitalei si au cauzat daune peisajului
urban, considera oficialii, iar “camparea intr-un spatiu public nu
este un drept constitutional”, a apreciat primarul Kaminis.
AFP citeaza un comunicat al politiei, conform caruia “diverse
obiecte care poluau si degradau mediul au fost inlaturate din piata
cu ajutorul a mai mult de 25 de camioane”. Inlaturarea corturilor
stationate in piata a avut loc fara incidente, insa protestatarii
au declarat agentiei ca nu inteleg de ce sunt evacuati, atata vreme
cat pietele publice sunt spatii accesibile tuturor cetatenilor.
Miscarea elena Democratie Reala,
constituita dupa modelul uneia dintre miscarile “indignatilor” din
Spania (Democratie Reala Acum) a emis un comunicat in care afirma
ca “strazile si pietele, la fel ca si locurile de munca si
structurile de productie, avutia acestei tari si drepturile
cetatenesti sunt ale noastre, nu sunt de vanzare si vom continua sa
cerem returnarea lor catre popor”.
Cei de la Democratie Reala i-au convocat pe “indignatii” greci la
un nou protest sambata seara, incepand cu ora 18, proclamand ca
“terorismul acestui guvern dictatorial, al FMI si al memorandumului
nu trebuie sa fie permise. Nu ne speriati, ci doar ne infuriati.
Vom continua sa luptam pasnic, cu hotarare si creativitate”.
Memorandumul invocat de protestatari este cel semnat de guvernul
grec cu UE, FMI si Banca Centrala Europeana, prevazand cresteri ale
impozitelor, scaderi ale cheltuielilor publice si un program masiv
de privatizare, in schimbul finantarii Greciei.
Liderii europeni au convenit, saptamana trecuta, termenii noului
acord de imprumut multilateral pentru Grecia, in virtutea caruia
tara va beneficia de 159 de miliarde de euro in urmatorii trei ani,
din care circa 50 de miliarde vor fi contributie a creditorilor
privati ai tarii, prin rostogoliri de datorii si cumparari de
titluri noi de datorie elena, iar 109 miliarde vor reprezenta
contributia statelor zonei euro si a FMI.
Protestele, organizate in diverse orase din tara, se rezuma la a
aplauda, ironic, guvernarea si sunt intampinate cu brutalitate de
politia din Belarus, dar si de diversi indivizi in civil, care
opereaza arestari de cateva sute de persoane in fiecare
saptamana.
Cancelariile occidentale au inceput, de altfel, sa dea semne ca
Uniunea Europeana ar putea protesta din nou public fata de acest
tip de comportament, desi masuri similare din trecut nu au
sensibilizat in niciun fel regimul.
