BusinessMagazin

Tag: aprobare

  • Premierul Florin Cîţu, la BVB: Proiectul de lege care dezgheaţă listările este în parlament şi va fi aprobat în curând. Eliminăm acea tâmpenie populistă adoptată anul trecut prin care companiile nu mai aveau acces la piaţa de capital

    Am aprobat proiectul de lege care elimină acea tâmpenie populistă adoptată anul trecut de parlamentul socialist de atunci, prin care companiile de stat nu mai puteau să acceseze capital, nu mai aveau acces la investitori, a declarat premierul Florin Cîţu la festivitatea de premiere ”Performerii anului 2020”, organizată de Bursa de Valori Bucureşti.

    ”Avem nevoie de reformarea companiilor de stat, avem nevoie de investitori, avem nevoie de investiţii, nu putem să susţinem doar de la buget. Acel proiect de lege este in Parlament şi va anula legea care îngheaţă  listările. El va fi aprobat în curând. Avem nevoie şi de tehnologia şi de know-how-ul investitorilor străini pentru a reforma economia. Sunt 30 de ani pe care i-am pierdut, dar putem să recuperăm”, a spus premierul.

    Guvernul liberal condus de Florin Cîţu a adoptat pe 3 februarie 2021 un proiect de lege care abrogă prevederile privind înstrăinarea timp de doi ani prin Bursa de Valori Bucureşti a unor pachete ale companiilor de stat, ceea ce în­seamnă că de exemplu Hidroelectrica „perla“ statului român are din nou cale liberă spre listare.

    Proiect de lege, aflat acum în Parlament, propune abrogarea prevederilor art. 1 – 3 ale Legii nr. 173/2020 privind unele măsuri pen­tru protejarea intereselor naţionale în activitatea economică, cu modifi­cările ulterioare, valorificarea acţiunilor ne­tre­buind să fie privită ca un scop în sine, ci ca un proces prin care transferul de proprietate trebuie să se regăsească în recapitalizare, modernizare, investi­ţii, cu efecte pozitive în ceea ce priveşte eficienţa economică.

  • Guvernul a aprobat ieri ordonanţa pentru reducerea cheltuielilor şi în şedinţa de astăzi trece Legea Bugetului. Pensiile nu cresc în 2021, este eliminat sporul de 30% pentru angajaţii din prefecturi, dispare transportul gratuit pentru studenţi. Economiile la buget depăşesc 10 mld.lei

    Guvernul a aprobat în şedinţa de ieri Ordonanţa de Urgenţă care stabileşte reducerea unor cheltuieli bugetare, actul fiind publicat în Monitorul Oficial, iar în şedinţa de vineri Executivul va aproba Legea bugetului.

    ”Am aprobat Ordonanţa de Urgenţă de care avem nevoie în perspectiva aprobării bugetului pentru acest an. Nu introducem taxe în perioada următoare, vom arăta că dezvoltăm economia şi reducem evaziunea fiscală, prin transformarea digitală şi prin reforma administraţiei publice. Este nevoie de reformă şi este nevoie să legăm performanţa administraţiei de nivelul veniturilor”, a declarat premierul Florin Cîţu,

    Ordonanţa de Urgenţă privind unele măsuri fiscal-bugetare prevede:

    -eliminarea sporului de 30% pentru personalul instituţiilor prefectului implicat în activităţi de prevenire şi combatere a efectelor pandemiei de COVID-19, cu excepţia prefectului şi subprefectului. Această măsură a creat o situaţie discriminatorie comparativ cu celelalte categorii de personal  din instituţii publice implicate în activităţi de prevenire şi combatere a efectelor pandemiei de COVID-19 şi a generat nemulţumiri în rândul acestora.

    – menţinerea valorii punctului de pensie la 1.442 de lei în 2021, ceea ce înseamnă o economie la bugetul de stat de aproape 9 miliarde de lei

    -prorogarea până la 1 aprilie 2022 a intrării în vigoare a Legii nr. 195/2020 privind statutul personalului feroviar, prin care angajaţii puteau primi drepturi de natură salarială şi de asistenţă socială, de circa 978 milioane lei.

    – instituie un cadru legal necesar pentru ca sumele rămase necheltuite din alocările pentru facilităţile de transport studenţi să poate fi utilizate către universităţi în anii următori şi pentru acordarea de burse pentru studenţi;

    – modifică Legea educaţiei naţionale în sensul stabilirii dreptului studenţilor să beneficieze de tarif redus cu 50% pe mijloacele de transport şi abrogarea prevederilor prin care se reglementa ca studenţii să beneficieze de gratuitate

    – în cazul voucherelor de vacanţă au fost amânate pentru decontarea serviciilor pentru 2022. Deja în circulaţie sunt voucherele de vacanţă aprobate, prelungite din 2019 şi din 2020

    Potrivit notei de fundamentare a ordonanţei, modificarea Legii nr. 127/2019 privind sistemul public de pensii determină o reducere a necesarului de finanţare în anul 2021 de 8,92 miliarde lei, respectiv 0,8% din PIB.

    Neacordarea voucherelor de vacanţă în anul  2021 determină o reducere a deficitului bugetar cu 1,65 miliarde lei, respectiv  0,15% din PIB.

    Abrogarea art. 5 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 131/2020 privind reglementarea unor măsuri, determină o reducere a necesarului de finanţare în anul 2021 de 23,8 milioane lei.

     

    Vedeti aici textul integral al OUG

  • Structura anului şcolar 2021-2022. Când începe şcoala şi când sunt vacanţele elevilor. Dispare vacanţa intersemestrială

    Structura anului şcolar 2021-2022 cuprinde data la care începe şcoala, precum şi vacanţele stabilite şi aprobate de Ministerul Educaţiei. Potrivit Ministerului Educaţiei, cursurile noului an şcolar încep luni, 13 septembrie şi se întind pe respectiv 34 de săptămâni.

    Conform Ordinului nr. 3.243/2021 al Ministerul Educaţiei şi Cercetării, privind structura anului şcolar 2021-2022, anul şcolar 2021-2022 începe la data de 1 septembrie 2021, se încheie la data de 31 august 2022 şi are 34 de săptămâni de cursuri. Cursurile anului şcolar 2021-2022 începând la data de 13 septembrie 2021.

    Conform noii structuri, elevii nu vor mai avea parte de vacanţa intersemestrială.

    Anul şcolar 2021-2022 se structurează pe două semestre, după cum urmează

    Semestrul I are 14 săptămâni de cursuri dispuse în perioada 13 septembrie 2021-22 decembrie 2021.

    Cursuri – luni, 13 septembrie 2021 – miercuri, 22 decembrie 2021

    În perioada 25-31 octombrie 2021, elevii claselor din învăţământul primar şi copiii din grupele din învăţământul preşcolar sunt în vacanţă.

    Vacanţa de iarnă – joi, 23 decembrie 2021 – duminică, 9 ianuarie 2022

    Semestrul al II-lea are 20 de săptămâni de cursuri dispuse în perioada 10 ianuarie 2022-10 iunie 2022

    Cursuri – luni, 10 ianuarie 2022 – joi, 14 aprilie 2022

    Vacanţă de primăvară – vineri, 15 aprilie 2022 – duminică, 1 mai 2022

    Cursuri – luni, 2 mai 2022 – vineri, 10 iunie 2022

    Vacanţa de vară – sâmbătă, 11 iunie 2022 – data din septembrie 2022 la care încep cursurile anului şcolar 2022-2023.

    Programul naţional „Şcoala altfel“ se va desfăşura în perioada 8-14 aprilie 2022.

    Prin excepţie, anumiţi elevi vor începe cursurile în alte perioade în viitorul an şcolar, după cum urmează:

    1)   pentru clasele a XII-a zi, a XIII-a seral şi frecvenţă redusă, anul şcolar are 32 de săptămâni de cursuri, care se încheie la data de 27 mai 2022;

    2)    pentru clasa a VIII-a, anul şcolar are 33 de săptămâni de cursuri, care se încheie la data de 3 iunie 2022;

    3)    pentru clasele din învăţământul liceal – filiera tehnologică, cu excepţia claselor prevăzute la lit. a) şi pentru clasele din învăţământul profesional, anul şcolar are 37 de săptămâni de cursuri, care se încheie la data de 1 iulie 2022.

  • Ursula von der Leyen, şefa Comisiei Europene, despre programele de imunizare ale continentului: UE a aprobat prea târziu vaccinurile anti-COVID-19 şi a avut prea multă încredere în faptul că îşi va atinge obiectivele de producţie

    UE s-a mişcat prea greu în ceea ce priveşte autorizarea vaccinurilor anti-COVID-19 şi a avut prea multă încredere în faptul că îşi va atinge obiectivele de producţie, a recunoscut preşedintele Comisiei Europene Ursula von der Leyen, potrivit BBC.

    Programul de imunizare din Europa a fost criticat în mod constant de-a lungul ultimelor săptămâni, întrucât ţări precum Marea Britanie, Statele Unite şi Israel şi-au vaccinat deja un procent important din populaţie.

    Creatorii vaccinurilor de combatere a coronavirusului, precum AstraZeneca/Oxford şi Pfizer/BioNTech au întâmpinat probleme în timpul proceselor de producţie. Astfel, Uniunea Europeană a reuşit să atingă o rată de vaccinare de doar 4,18% pentru o singură doză, în timp ce doar 1,3% din populaţia blocului comunitar a primit a doua doză a vaccinului.

    „Am autorizat prea târziu vaccinurile. Am fost prea optimişti când a venit vorba de producţie”, a declarat von der Leyen.

    România ocupă locul 17 la nivel mondial în ceea ce priveşte de numărul de vaccinuri administrate, cu peste un milion de doze, în timp ce rata de vaccinare la 100 de oameni este de 5,1, peste Germania, Franţa şi Italia.

     

  • Erste Group nu va plăti dividendul condiţionat aprobat de acţionari în noiembrie 2020

    Erste Group (simbol bursier EBS), grup financiar austriac care controlează BCR, a anunţat luni la bursa de la Bucureşti că nu va plăti dividendul condiţionat de 0,75 de euro pe acţiune din profitul pe 2019, aprobat de acţionari pe 10 noiembrie 2020.

    “Pe 15 decembrie 2020, Banca Centrală Europeană (BCE) a solicitat băncilor să se abţină sau să limiteze dividendele până la 30 septembrie 2021. Limitele au fost stabilite la cel puţin 15% din profiturile cumulate din 2019-2020 sau 20 de puncte de bază din 20bps din Common Equity Tier 1 ratio (capital propriu de nivel 1). Dat fiind faptul că dividendul pe acţiune preconizat de 0,75 de euro este aşteptat să depăşească cu 20 de puncte procentuale CET1 ratio, orice plată a unei astfel de sume ar contraveni recomandării BCE”, transmite Erste Bank la bursă.

    Erste Bank spune că va continua să se angajeze să recompenseze în mod corespunzător acţionarii. În consecinţă, Erste Group intenţionează să efectueze o plată a dividendelor în conformitate cu recomandările de reglementare în urma aprobării acţionarilor din AGA care va avea loc în mai 2021.

    De asemenea, banca spune că odată ce recomandarea BCR va fi retrasă, Erste Group îşi propune să remunereze acţionarii în mod corespunzător, în funcţie de performanţa capitalului şi a rentabilităţii. Mai multe detalii despre acest plan vor fi furnizate odată cu publicarea rezultatelor financiare preliminare ale anului 2020, care vor fi făcute publice pe 26 februarie 2021.

    Erste Bank are o capitalizare de 56,5 miliarde de lei. De la începutul anului, acţiunile EBS înregistrează un avans de 9,2%, pe fondul unor tranzacţii de 18,7 milioane de lei, arată datele BVB.

  • Câţi bani vor primi familiile victimelor de la Matei Balş. Suma maximă posibilă pentru o astfel de intervenţie este de un milion de lei

    Familiile victimelor incendiului de la Institutul Naţional „Matei Balş” vor beneficia de un ajutor de urgenţă în valoare de 5.000 de lei, a anunţat, miercuri, premierul Florin Cîţu, după şedinţa în care s-a aprobat hotărârea de guvern.

    Florin Cîţu a spus că s-a aprobat o hotărâre de guvern pentru a ajuta familiile victimelor tragediei de la Institutul Naţional „Matei Balş”, la fel cum s-a întâmplat şi după incendiul de la Piatra Neamţ.

    „A fost aprobată o hotărâre de guvern din partea Ministerului Muncii, un lucru pe care l-am făcut şi după tragedia de la Piatra Neamţ. A fost aprobat o hotărâre de guvern prin care se propune acordarea de ajutoare de urgenţă pentru sprijinirea familiilor aparţinătoare a victimelor tragediei de la Institutul Naţional „Matei Balş”, soldat cu decesul unor bolnavi şi rănirea altora. Se propune ca familiile celor afectaţi să beneficieze de un ajutor de urgenţă în valoare de 5.000 de lei pentru fiecare persoană afectată”, a spus Cîţu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ungaria devine prima ţară din Uniunea Europeană care aprobă vaccinul anti-COVID-19 din China

    Institutul Naţional de Farmacie din Budapesta a autorizat oficial utilizarea vaccinului dezvoltat de chinezii de la Sinopharm, Ungaria devenind astfel prima ţară din UE care a aprobat un vaccin produs în China.

    Anunţul vine după ce premierul Viktor Orban a declarat că va opta pentru vaccinul chinezesc întrucât este cel în care are „cea mai mare încredere” , transmite Euronews.

    Astfel, Ungaria continuă să se distanţeze de mişcările lansate de-a lungul Uniunii Europene, unde au fost aprobate până acum doar vaccinurile create de Pfizer/BioNTech şi Moderna.

    Sinopharm a generat un val de incertitudini în rândurile oamenilor de ştiinţă, după ce rezultatele din luna decembrie au prezentat o eficienţă de 79%, cu aproximativ 15% mai slabă decât serurile dezvoltate de Pfizer şi Moderna.

    Săptămâna trecută, autorităţile ungare au aprobat vaccinurile produse de AstraZeneca/Universitatea Oxford şi Institutul Gamaleia din Moscova. Mişcarea a fost blamată de UE, care este conştientă că decizia guvernului Orban este doar un alt exemplu de subminare a solidarităţii din cadrul Uniunii.

    Până în prezent au fost vaccinaţi 187.508 unguri, conform datelor colectate de Bloomberg, însă eforturile autorităţilor de popularizare a vaccinurilor din Rusia şi China au fost criticate extrem de dur de opoziţie.

    Celălalt vaccin chinez, CoronaVac, creat de compania Sinovac, a obţinut o eficienţă de 50,4% în urma studiilor clinice efectuate în Brazilia, după ce se vehiculase anterior un nivel de eficacitate de 78%.

    Serul Sinovac utilizează o formă inactivă de COVID-19 pentru a declanşa răspunsul imunitar, tehnologie ce s-ar putea contura drept o opţiune ideală pentru ţările sărace, de vreme ce vaccinul Pfizer prezintă o serie de provocări logistice, fiind trasportat la temperaturi de minus 70 de grade celsius.

     

  • Guvernul a aprobat normele metodologice pentru prelungirea măsurii de amânare a plăţii ratelor, până la 31 martie

    Executivul a adoptat astăzi propunerea Ministerului de Finanţe de a continua şi după 1 ianuarie 2021 măsura care prevede amânarea plăţii ratelor pentru maxim 9 luni pentru persoanele care au dificultăţi financiare pe fondul pandemiei.

    Solicitarea poate fi formulată de debitor cel mai târziu până la data de 15 martie 2021, iar creditorul trebuie să comunice decizia în termen de maximum 15 zile calendaristice, până la data de 31 martie 2021.

    Modificarea clauzelor contractuale, ca efect al aprobării solicitării debitorului, se realizează fără încheierea de acte adiţionale la contractul de credit, ci prin notificarea debitorului în termen de 30 zile calendaristice de la primirea solicitării complete.

    Actul normativ adoptat astăzi de Guvern prevede că persoanele pot beneficia de suspendarea plăţii obligaţiilor rezultate din creditele accesate pe o perioadă de maximum nouă luni.

    Condiţiile necesare pentru a putea solicita suspendarea plăţii obligaţiilor sunt: creditele au fost acordate până la data de 30 martie inclusiv, creditul nu a ajuns la scadenţă până la data solicitării formulate de debitor, nu a fost declarată scadenţa anticipată a creditelor până la data de 31 decembrie inclusiv şi debitorul nu înregistrează restanţe la data solicitării suspendării obligaţiei de plată.

    Poate beneficia de acordarea facilităţii de suspendare a obligaţiei de plată a ratelor, dobânzilor şi comisioanelor aferente creditului, debitorul ale cărui venituri au fost afectate direct sau indirect de situaţia gravă generată de pandemia COVID-19.

    Debitorul, cu excepţia persoanelor fizice, trebuie să declare pe propria răspundere diminuarea veniturilor/încasărilor medii lunare cu minimum 25% în ultimele trei luni anterioare solicitării suspendării obligaţiilor de plată prin raportare la perioada similară din anii 2019/2020 şi faptul că se află în imposibilitatea de a onora obligaţiile de plată aferente creditului.

    Pentru debitorii persoane fizice care au contractat credite ipotecare şi care au beneficiat de suspendarea obligaţiilor de plată în prealabil conform OUG nr. 37/2020, dar nu au accesat perioada maximă de suspendare de nouă luni, dobânda eşalonată şi garantată de stat iniţial este majorată cu dobânda suspendată la plată în baza cadrului legal actual, urmând a fi plătită în 60 de rate lunare egale începând cu luna următoare expirării noii perioade  de suspendare a plăţilor.

  • Ungaria devine prima ţară din Uniunea Europeană care a aprobat vaccinul rusesc anti-COVID. Acum, autorităţile de la Budapesta îşi îndreaptă atenţia către China

    Ungaria a devenit prima ţară din Uniunea Europeană care a oferit aprobare iniţială pentru utilizarea vaccinurilor produse de AstraZeneca/Universitatea Oxford şi Institutul Gamaleia din Moscova, a declarat şeful de cabinet al prim-ministrului Viktor Organ, potrivit BBC.

    Ministrul de externe Peter Szijjarto va călători către Moscova în următoarele zile, unde va finaliza ultimele aspecte ale proceselor de distribuire.

    În prezent, autorităţile sanitare din Ungaria se află în Beijing pentru a discuta cu oficialii chinezi asupra aprobării şi distribuirii imediate a unui milion de doze produse de Sinopharm, vaccinul fiind deja folosit în Siberia.

    Sinopharm, companie deţinută de statul chinez, a anunţat luna trecută că faza a treia a testelor clinice arată o eficienţă de 79% – sub procentul înregistrat de Pfizer/BioNTech şi Moderna.

    Însă premierul ungar a declarat că singurul mod prin care ţara poate satisface cererea de vaccinare, având în vedere ritmul în care sunt livrate dozele Pfizer, este prin finalizarea unui acord cu Rusia şi China.

    Până acum au fost vaccinaţi 140.000 de unguri, însă eforturile guvernului de popularizare a vaccinurilor din Rusia şi China au fost criticate extrem de dur de opoziţie.

    Scepticismul şi suspiciunea populaţiei poate veni de pe urma regimului comunist care a dominat ţara între 1948 şi 1989.

    Mişcarea a fost blamată şi de Uniunea Europeană, care este conştientă că decizia guvernului Orban este doar un alt exemplu de subminare a solidarităţii din cadrul UE.

    Conform unui sondaj realizat de Eurobarometer, ungurii sunt unii dintre cei mai sceptici cetăţeni ai Uniunii Europene privind vaccinarea împotriva coronavirusului, de vreme ce doar 49% din populaţie plănuieşte să primească vaccinul.

     

  • Ungaria iese din liniile UE, din nou: Viktor Orban ia măsuri disperate şi decide aprobarea vaccinului Sputnik V şi utilizarea lui pe populaţie. El vrea să aducă şi vaccinul chinezilor

    Ungaria a devenit prima ţară din Uniunea Europeană care a aprobat vaccinul rusesc împotriva Covid-19, cunoscut drept Sputnik V, în contextul în care premierul Viktor Orban îşi asumă acest risc drept unul politic, încercând să câştige cât mai multă simpatie până la alegerile de anul viitor, potrivit Bloomberg.

    Autoritatea de reglementare a medicamentelor din Ungaria a acordat o autorizare de urgenţă pentru Sputnik V, cât şi pentru vaccinul dezvoltat de AstraZeneca, a anunţat guvernul.

    Decizia vine după ce Orban a decis să iasă din liniile stabilite alături de Uniunea Europeană şi să aprobe ambele vaccinuri care nu au fost încă autorizate pentru Europa.

    Nu este niciun secret că Viktor Orban este foarte apropiat de preşedintele rus Vladimir Putin şi de Partidul Comunist Chinez, însă el ar putea rămâne singurul lider european care a ales să îşi expună populaţia în faţa unor vaccinuri aprobate accelerat, fără destule verificări.

    Guvernul de la Budapesta ia în calcul chiar să procupe vaccinul Sinopharm, în ciuda trecutului înţesat de corupţie al companiei.

    Mutările lui Orban sunt disperate în contextul în care următoarele alegeri electorale se apropie, iar liderul naţionalist vrea să obţină al patrulea mandat la conducerea Ungariei.