BusinessMagazin

Tag: apărare

  • Încă un război în Europa: Au început bombardamentele. ”Solicităm încetarea imediată a ostilităţilor militare”

    Armenia a acuzat Azerbaidjanul că a bombardat teritoriul ţării, în timp ce secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a făcut apel la încetarea luptei, fapt care ameninţă să submineze intermedierea Rusiei în conflict, scrie Bloomberg.

    „Statele Unite sunt profund îngrijorate de atacurile raportate de-a lungul graniţei Armenia-Azerbaijan, inclusiv de atacurile raportate împotriva aşezărilor şi infrastructurii civile din interiorul Armeniei”, a declarat Blinken într-o notă postată pe pagina Departamentului de Stat. „Solicităm încetarea imediată a ostilităţilor militare.”

    Ministerul Apărării din Armenia a declarat că forţele azere au început focul în cursul zilei de marţi. Azerbaidjanul ar fi bombardat în direcţia oraşelor Goris, Kapan şi Jermuk din sudul ţării, utilizând în cadrul atacurilor şi drone fără pilot. Număru victimelor nu este deocamndată cunoscut.

    Ministerul Apărării din Azerbaidjan a negat declanşarea atacurilor şi a spus că forţele sale au întreprins „contramăsuri locale ca răzbunare pentru provocarea armeană pe scară largă”. Se spunea că nu a avut loc nicio incursiune pe teritoriul armean.

    Prim-ministrul armean, Nikol Pashinyan, a vorbit cu Blinken la telefon despre luptele de la graniţă. Pashinyan a discutat, de asemenea, cu Putin şi cu preşedintele francez Emmanuel Macron, potrivit declaraţiilor oficiale ale biroului său.

    Rusia, SUA şi Franţa sunt membri ai aşa-numitului „Grup de mediatori” de la Minsk, care încearcă de zeci de ani să negocieze o soluţionare a conflictului Nagorno-Karabah care a izbucnit în timpul prăbuşirii Uniunii Sovietice.

    Pashinyan a organizat o reuniune a consiliului de securitate al Armeniei, care a decis să facă apel la Rusia pentru asistenţă în temeiul unui tratat de apărare reciprocă din 1997. Nu a existat un răspuns oficial imediat din partea Moscovei.

    Rusia are o bază militară în Armenia şi a trimis 2.000 de soldaţi de menţinere a păcii în Nagorno-Karabah, ca parte a acordului de oprire a războiului din 2020.

    În august, armata Azerbaidjanului a recâştigat oraşul Lachin, aflat de-a lungul unui drum care leagă Armenia de Nagorno-Karabah. În timpul războiului, Azerbaidjanul a preluat controlul unei părţi din Nagorno-Karabah şi a recâştigat şapte districte din jur, care fuseseră ocupate de trupele armene din anii 1990.

    În ciuda încetării focului, Azerbaidjanul şi Armenia nu au ajuns încă la un acord de pace, iar luptele sporadice au continuat, chiar dacă cele două părţi au purtat discuţii pentru a încerca să-şi delimiteze graniţa comună şi să deschidă rute de transport.

  • Victoria, o sabie cu două tăişuri: După succesul Ucrainei pe câmpul de luptă Occidentul se întreabă îngrijorat ce e în mintea lui Vladimir Putin şi care e următoarea mişcare a dictatorului. Riscul unui război total s-a accentuat

    Forţele ucrainene au recucerit peste 3.000 de kilometri pătraţi de teritoriu – mai mult decât tot teritoriul pe care Rusia l-a capturat în cele şase luni de război. Steagul Ucrainei flutură din nou pe clădirile a numeroase sate şi oraşe, în timp ce tancuri ruseşti şi camioane zac abandonate pe drum. Este acesta un moment crucial al conflictului? Care este următoarea mişcare a lui Vladimir Putin? Acestea sunt întrebările care nu lasă Occidentul să doarmă, scrie Bloomberg.

    La nivel tactic, rezultatele trupelor ucrainene sunt importante, dar nu dictează nimic definitiv. Ruşii pot oricând să se retragă şi să-şi consolideze poziţiile din Donbas. Pe măsură ce trupele ruseşti trec de la atac la apărare, din punct de vedere militar obţin un avantaj. Progresele din Harkov, deşi sunt semnificative, încă nu au creat un punct de cotitură în război.

    Ucraineni au demonstrat că au două puncte forte extraordinare. Primul este capacitatea de a conduce şi coordona mai multe acţiuni ofensive simultan – ceea ce ruşii n-au reuşit. Al doilea este abilitatea de a organiza atacuri şi operaţiuni combinate, utilizând astfel cu suscces trupele terestre, artileria, tancurile dar şi suportul aerian.

    Din perspectivă strategică şi psihologică, recucerirea teritoriului are un impact imens asupra Ucrainei, dar şi aliaţilor. Ele sunt fundaţia care vor permite Kievului să pretindă capacitatea de a îi scoate pe ruşi din toată Ucraina, inclusiv din Crimeea. Victoriile vor încuraja de asemenea Europa să menţină tirul sancţiunilor împotriva Rusiei, în ciuda unei recesiuni care se apropie şi a unei crize energetice care se agravează.

    În Rusia, situaţia ar putea deveni dramatică. Victoriile Ucrainei l-ar putea împinge pe Vladimir Putin să ia măsuri neprevăzute şi periculoase, iar instabilitatea care planează asupra celor implicaţi direct şi indirect în război se va accentua.

    Până la acestea, Putin încă mai are câteva cărţi pe care poate să le joace. Cel mai mare punct strategic al Rusiei în război este centrala nucleară  Zaporojie, pe care dictatorul de la Kremlin o foloseşte ca armă de şantaj. De asemenea, atacarea unor structuri de infrastructură critică (electricitate, apă, internet, benzină etc.) nu este exclusă.

    Mai mult, Rusia s-ar putea întoarce la strategia din primele luni de război, adică la bombardarea intensă a locuinţelor, pentru a îi demoraliza pe ucraineni. Unii specialişti în apărare vorbesc şi despre posibilitatea lansării unui scenariu de „steag fals” (operaţiuni sub a acoperire create pentru a induce în eroare – n.r.) în care va folosi arme chimice şi va da vina pe SUA şi Ucraina.

    Cea mai mare problemă a liderului de la Kremlin rămâne totuşi forţa de muncă. Potrivit estimărilor, Rusia a pierdut de la începutul războiului peste 80.000 de soldaţi şi ar putea fi curând forţată să recruteze mai mulţi oameni – o mişcare care ar putea stârni furia ruşilor.

    Odată cu victoriile înregistrate de ucraineni, problema războiului devine şi mai sensibilă pentru că riscul ca conflictul să se extindă a crescut. Cel mai negru scenariu în acest caz este utilizarea armelor nucleare tactice din partea Rusiei – o variantă puţin probabilă – care ar aduce NATO în conflict.

    Sarcina Occidentului rămâne înarmarea Ucrainei pentru a obţine cele mai bune rezultate şi cea mai puternică poziţie de negociere. Totuşi nu trebuie ignorat pericolul extinderii conflictului, iar toamna care vine se anunţă una plină de riscuri şi tensiuni.

  • Rusia va continua să preseze “până la atingerea tuturor obiectivelor” în Ucraina, susţine Kremlinul

    Rusia îşi va continua invazia în Ucraina până când toate obiectivele militare vor fi îndeplinite, a declarat Kremlinul, ca răspuns la contraofensiva masivă a Kievului în est, care a recuperat peste 3.000 de kilometri pătraţi de teren, conform Financial Times.

    Eşecul militar rusesc este cel mai mare eşec al Kremlinului de când a fost forţat să se întoarcă asupra planurilor de cucerire a capitalei ucrainene şi a dus la o creştere a valului de critici la Moscova cu privire la cine este de vină.

    Preşedintele Vladimir Putin este informat cu privire la relocarea forţelor ruseşti, a declarat luni purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, reporterilor. Ministerul Apărării a recunoscut că trupele ruseşti au fost retrase în regiunea Harkov, dar autorităţile au evitat de atunci să o numească o retragere.

    “Preşedintele este în comunicare constantă, non-stop, cu ministrul apărării şi cu toţi comandanţii militari”, a declarat Peskov.

    Întrebat dacă Putin mai are încredere în conducerea sa militară, Peskov a răspuns că “operaţiunea militară specială”, numele pe care Moscova îl dă invaziei sale în Ucraina va continua şi “va continua până când toate obiectivele stabilite iniţial vor fi atinse”.

    Luni, trupele ucrainene au lucrat pentru a consolida câştigurile pe care le-au obţinut de la lansarea ofensivei la est de Harkov. În Izyum, un centru logistic cheie în care fuseseră staţionate mii de trupe ruseşti, soldaţii ucraineni au arborat drapelul naţional deasupra clădirii centrale a guvernului districtual din piaţa principală.

    Nataliya Humenyuk, purtătoarea de cuvânt a comandamentului operaţiilor din sudul Ucrainei, a declarat luni că forţele ţării din sudul regiunii Kherson, unde Ucraina a iniţiat o contraofensivă anterioară, au eliberat, de asemenea, aproximativ 500 de km pătraţi de teritoriu de la forţele ruseşti.

    Printre oraşele eliberate se numără Visokopiylya, Novovoznesenske, Bilohirka, Sukhy Stavok şi Myrolyubivka, a precizat ea.

    Tensiunile au crescut, de asemenea, din cauza loviturilor de artilerie la centrala nucleară Zaporizhzhia din sudul Ucrainei, pentru care Kievul şi Moscova se acuză reciproc.

    Într-o convorbire telefonică purtată duminică cu preşedintele francez Emmanuel Macron, Putin a avertizat cu privire la potenţialele “consecinţe catastrofale” ale ceea ce el a afirmat că ar fi fost bombardamente ucrainene care au vizat uzina. Oficialii ucraineni spun că forţele ruseşti sunt cele care lovesc instalaţia ca o provocare.

    Macron a declarat că Rusia este cea care este responsabilă pentru tensiunile din zonă şi a cerut retragerea forţelor Moscovei.

    Rapoartele mass-media ruseşti au părut să se schimbe după avansurile rapide, care au urmat săptămâni de impas.

    În weekend, prezentatorii televiziunii de stat ruseşti au vorbit despre lupte crâncene în est, în timp ce reporterii şi bloggerii pro-război au scris online postări sincere despre această debandadă.

    “Ei bine, fraţi şi surori. Sunteţi deprimaţi? Urlaţi?”, a scris sâmbătă pe Telegram reporterul televiziunii de stat Andrey Medvedev, în timp ce trupele ruseşti se retrăgeau din Izyum. “Ştiu, sunt de acord, a fost o zi grea. Este foarte dificilă şi nu va fi ultima”.

    Alţi reporteri care au însoţit trupele ruseşti au scris pe bloguri experienţa lor privind retragerea şi i-au avertizat pe lideri să înveţe câteva lecţii din înfrângere.

    “Armata se va ridica cu siguranţă, vor fi noi victorii”, a scris reporterul militar German Kulikovsky către cei jumătate de milion de abonaţi ai săi.

    “Dar! Dacă nu se vor face concluzii cu privire la orice, de la tactica plutonului de infanterie, la noile sisteme de armament atunci vor urma vremuri grele nu doar pentru mine şi pentru cei implicaţi în operaţiunea militară specială, ci pentru întreaga societate rusă.”

     

  • Marea Britanie susţine că Rusia a ordonat retragerea trupelor din regiunea Harkov

    Ministerul britanic al apărării a declarat luni că Rusia a ordonat o probabilă retragere a trupelor sale din întreaga regiune Harkov, la vest de râul Oskil, scrie Reuters.

    Ministerul Apărării din Marea Britanie a declarat într-o actualizare periodică că Ucraina a recucerit un teritoriu de cel puţin două ori mai mare decât Londra.

    Marea Britanie a declarat într-un tweet că „Succesele rapide ale Ucrainei au implicaţii semnificative asupra designului operaţional general al Rusiei”.

  • Ministrul Apărării din Ucraina: Pacea va fi posibilă doar după ce Crimeea va fi înapoiată

    Ministrul Apărării din Ucraina, Oleksiy Reznikov, a declarat, vineri, la forumul Black Sea and Balkans Security că pacea va fi posibilă doar după ce Crimeea va fi înapoiată ţării sale şi nu va mai fi bază militară rusă. El cere sprijin pentru Ucraina, pentru că „NATO va fi vulnerabilă fără Ucraina”.

    „Pacea va fi posibilă doar după ce Crimeea va fi înapoiată Ucrainei şi nu va mai fi o bază militară rusă. Orice altă încercare este doar o iluzie, pentru că Ucraina trebuie să îşi apere suveranitatea şi asta înseamnă să îţi doreşti pacea şi securitatea din regiune. Şi războiul poate fi oprit doar printr-o victorie asupra Rusiei pe terenul de luptă”, spune Oleksiy Reznikov la forumul Black Sea and Balkans Security.

    Ministrul Apărării din Ucraina mai spune că ţara sa a a demonstrat deja faptul că Rusia poate fi înfrântă.

    „Mulţi s-au aşteptat ca Kievul să cadă în trei zile şi Rusia să organizeze parade militare pe bulevardele Kievului. Dar am reuşit pe 24 august să sărbătorim independenţa Ucrainei în Kiev şi am zdrobit vehiculele ruse pe străzile Kievului”, afirmă Reznikov.

    El face apel la ţările care susţin Ucraina că este nevoie în continuare de arme şi muniţie.

    „Trebuie să înfrângem Rusia. (…) Kremlinul până la urmă foloseşte şantajul energetic, şantajând cu gazul şi preţurile care sunt în creştere. Solicită să găsim alte resurse. Lumea liberă a hotărât să facă paşi împotriva agresorului pentru a preveni alte escaladări. Sancţiunile pe care le-am sugerat pentru a preveni un război au fost demarate. Acum este momentul potrivit să depunem toate eforturile pentru a nu ceda în faţa presiunii”, a mai spus ministrul Apărării ucrainean.

    Oleksiy Reznikov afirmă că Nato are nevoie de Ucraina, pentru că altfel ar fi „vulnerabilă”.

    „Dacă avem în vedere strategia, este clar că NATO va fi vulnerabilă fără Ucraina. Este în interesul de securitate al tuturor, al regiunii, să consolidăm Ucraina. Echilibrul de puteri în Nordul Europei s-a schimbat substanţial. Rusia a avut pierderi mari în Ucraina în multe regiuni, inclusiv în zona de Nord-Vest unde există graniţe cu UE. Rusia a trebuit să accepte aderarea la NATO a Finlandei şi Suediei, iar ţările baltice susţin sancţiunile. Deci trebuie să susţinem cooperarea nu doar pe termen scurt, ci şi pe termen lung, iar sistemele de apărare antirachetă ale Ucrainei trebuie să consolideze flancul de Est al NATO pentru că această cooperare înseamnă proiect de an de zile, dar când va fi finalizat Europa va fi mai sigură având o graniţă de 1500 km protejată”, a mai spus ministrul.

  • Armata ucraineană afirmă că a străpuns prima linie de apărare a Rusiei în Herson

    Armata ucraineană afirmă că a străpuns prima linie de apărare a Rusiei în regiunea ocupată Herson, conform BBC.

    Această ofensivă pare să facă parte dintr-o contraofensivă mult aşteptată, lansată de Kiev în încercarea de a recuceri sudul ţării.

    Aceasta urmează după săptămâni de atacuri ucrainene menite să taie principalele rute de aprovizionare ale forţelor ruse.

    Armata rusă susţine că trupele ucrainene au suferit “pierderi grele” în timpul unei tentative de atac eşuate.

    Afirmaţiile atât ale Ucrainei, cât şi ale Rusiei nu au fost verificate în mod independent.

    Herson a devenit primul mare oraş ucrainean care a căzut în mâinile Rusiei după ce trupele au avansat în oraş dinspre Peninsula Crimeea în primele zile ale războiului.

    La începutul zilei de luni, grupul operaţional ucrainean Kakhovka din sud a declarat că un regiment al forţelor susţinute de Rusia şi-a părăsit poziţiile din regiunea Herson. Acesta a adăugat că paraşutiştii ruşi care asigurau sprijinul au fugit de pe câmpul de luptă.

    Oleksiy Arestovych, consilier al şefului de birou al preşedintelui Volodymyr Zelensky, a declarat ulterior, de asemenea, că forţele armate ucrainene “au străpuns linia frontului în mai multe locuri”.

    Între timp, martori oculari au raportat că au auzit mai multe explozii în oraşele Herson şi Nova Kakhovka, la aproximativ 55 km nord-est de capitala regională. Punctele cheie de trecere peste râul Dnipro din cele două localităţi au fost vizate în mod repetat de armata ucraineană în ultimele săptămâni.

    Agenţia de ştiri rusă de stat Ria Novosti a relatat că Nova Kakhovka a rămas peste noapte fără electricitate şi fără alimentare cu apă.

    În discursul său video de noapte târziu, preşedintele Zelenski a emis un avertisment dur pentru forţele ruseşti: “Dacă vor să supravieţuiască, este timpul ca soldaţii ruşi să fugă. Să plece acasă”.

    Zelenski şi alţi oficiali ucraineni de rang înalt au păstrat tăcerea cu privire la detaliile contraofensivei raportate, îndemnându-i pe ucraineni să aibă răbdare.

    Ca răspuns la afirmaţiile ucrainene, Ministerul rus al Apărării a declarat că trupele ucrainene au încercat o ofensivă în regiunile Herson şi Mykolaiv, învecinate.

    Ministerul este citat de agenţiile de ştiri de stat ruseşti, care afirmă că această operaţiune a eşuat şi că trupele ucrainene au “suferit pierderi grele”.

    Oficialii de la Kiev susţin că au folosit sisteme de rachete Himars furnizate de SUA pentru a distruge trei poduri care traversează râul Nipru. Comandamentul militar din sud a declarat, de asemenea, că a distrus poduri de pontoane ruseşti improvizate peste râu.

    Potrivit unor surse militare occidentale, loviturile Kievului fac parte dintr-un efort de a izola trupele ruse de pe malul vestic al râului, cu scopul final de a recuceri întreaga regiune Herson.

    Moscova s-a bazat pe aceste poduri pentru a-şi reaproviziona trupele.

  • Taiwanul se întăreşte: în plan este implementarea unui sistem de apărare cu drone

    Taiwanul îşi schimbă strategia de apărare. Guvernul de la Taipei vrea să investească într-un sistem bazat pe drone care să survoleze cerul pentru a putea preîntâmpina o eventuală invazie chineză. Primele care vor beneficia de noua tehnologie vor fi insulele sale aflate în larg.

    Recent, Ministerul Apărării a declarat că soldaţii taiwanezi au doborât drone chineze. Scopul acestora este de a pedepsi Taipeiul pentru vizita neanunţată a preşedintelui Camerei Reprezentanţilor din SUA, Nancy Pelosi.

    „Ofiţerii şi soldaţii de la toate nivelurile vor continua să fie vigilenţi în conformitate cu respectarea principiului de a nu escalada conflictul şi de a nu provoacă dispute”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului taiwanez al Apărării.

    Taiwan s-a plâns de incursiunile repetate cu drone chineze în apropierea insulelor sale din larg, iar acum ia măsuri ferme. Cea mai apropiată insulă, Kinemn, se află la nici 10 km de China.

     

  • CE propune alocarea a 500 de milioane de euro pentru consolidarea industriei de apărare a UE

    Comisia Europeană a adoptat o propunere de regulament care vizează consolidarea industriei europene de apărare prin achiziţii publice în comun pentru perioada 2022-2024.

    Potrivit unui comunicat al CE, Comisia îşi respectă angajamentul de a institui un instrument al UE pe termen scurt care să consolideze capacităţile industriale europene de apărare prin achiziţii publice în comun de către statele membre ale UE. Instrumentul, care a fost solicitat de Consiliul European, urmăreşte să răspundă celor mai urgente şi critice nevoi de produse din domeniul apărării, rezultate din agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei.

    Astfel, Comisia propune angajarea a 500 de milioane de euro din bugetul UE pentru perioada 2022-2024.

    Instrumentul va stimula statele membre, într-un spirit de solidaritate, să achiziţioneze în comun şi va facilita accesul tuturor statelor membre la produsele din domeniul apărării de care au nevoie urgent.

    CE arată că acest lucru va duce la evitarea concurenţei între statele membre pentru aceleaşi produse şi va facilita economiile de costuri.

    Instrumentul va sprijini acţiuni care respectă următoarele condiţii: existenţa unui consorţiu format din cel puţin trei state membre, extinderea cooperării existente sau o nouă cooperare în ceea ce priveşte achiziţiile publice în comun ale celor mai urgente şi critice produse din domeniul apărării şi proceduri de achiziţii care reflectă implicarea EDTIB.

    „Statele membre au luat măsuri îndrăzneţe prin transferarea către Ucraina a echipamentelor de apărare necesare de urgenţă. În acelaşi spirit de solidaritate, UE le va ajuta să îşi refacă stocurile prin stimularea achiziţiilor publice în comun, permiţând industriei europene de apărare să răspundă mai bine acestor nevoi urgente. Propunerea de regulament privind EDIRPA reprezintă o etapă istorică în instituirea uniunii europene a apărării, sporind securitatea cetăţenilor UE şi transformând UE într-un partener mai puternic pentru aliaţii noştri”, a declarat Vicepreşedinta executivă Margrethe Vestager.

  • Ţara care anunţă s-a pregătit de zeci de ani pentru un atac al Rusiei şi va opune o rezistenţă dură în cazul în care acesta va avea loc

    Finlanda s-a pregătit de zeci de ani pentru un atac al Rusiei şi va opune o rezistenţă dură în cazul în care acesta va avea loc, a declarat şeful forţelor sale armate, conform Reuters.

    Ţara nordică şi-a construit un arsenal substanţial. Dar, în afară de echipamentul militar, a declarat generalul Timo Kivinen, un factor crucial este faptul că finlandezii ar fi motivaţi să lupte.

    “Cea mai importantă linie de apărare se află între urechi, aşa cum dovedeşte în prezent războiul din Ucraina”, a declarat Kivinen într-un interviu.

    Finlanda a purtat două războaie în anii 1940 împotriva vecinului său estic, cu care împarte o graniţă de 1.300 de kilometri.

    Cândva o ţară nealiniată, ea solicită acum să se alăture alianţei militare NATO, din cauza îngrijorărilor că Rusia ar putea invada aşa cum a făcut-o cu Ucraina la 24 februarie.

    De la cel de-al Doilea Război Mondial, Helsinki a menţinut un nivel ridicat de pregătire militară.

    “Ne-am dezvoltat în mod sistematic apărarea militară tocmai pentru acest tip de război care se desfăşoară acolo (în Ucraina), cu o utilizare masivă a puterii de foc, a forţelor blindate şi, de asemenea, a forţelor aeriene”, a declarat Kivinen. “Ucraina a fost o îmbucătură greu de mestecat pentru Rusia şi la fel ar fi şi Finlanda.”

    Aproximativ 100.000 de finlandezi au fost ucişi în timpul celor două războaie pe care Finlanda le-a purtat împotriva Uniunii Sovietice şi a pierdut o zecime din teritoriul său.

    Naţiunea de 5,5 milioane de locuitori are un efectiv de trupe de război de aproximativ 280.000 de oameni, cu 870.000 de oameni antrenaţi ca rezervişti. Nu a abolit recrutarea militară pentru bărbaţi, aşa cum au făcut multe alte naţiuni occidentale după încheierea Războiului Rece.

    De asemenea, a construit una dintre cele mai puternice artilerii din Europa şi şi-a făcut provizii de rachete de croazieră cu o rază de acţiune de până la 370 km. Finlanda alocă 2% din PIB pentru apărare, un nivel mai ridicat decât multe ţări NATO.

    Ţara ca comandat patru noi nave de război, precum şi 64 de avioane de luptă F-35 de la gigantul american din domeniul apărării Lockheed Martin, plănuieşte să comande până la 2.000 de drone, echipamente antiaeriane de mare altitudine şi construieşte bariere la graniţa cu Rusia.

    Aproximativ 82% dintre respondenţii la un sondaj realizat la 18 mai de Ministerul Apărării au declarat că ar fi dispuşi să participe la apărarea naţională dacă Finlanda ar fi atacată.

    Cu toate acestea, Kivinen a salutat decizia Finlandei de a solicita aderarea la NATO. Finlanda şi Suedia se află în discuţii cu Turcia pentru a discuta despre opoziţia acesteia din urmă faţă de candidaturile lor.

    Ankara a fost iritată de ceea ce consideră a fi sprijinul acordat de Helsinki şi Stockholm militanţilor kurzi şi de embargourile asupra armelor impuse Turciei.

    Aderarea la NATO ar permite Finlandei să îşi sporească capacitatea de avertizare timpurie prin participarea la controlul comun al spaţiului aerian al alianţei, a declarat Kivinen.

    Cu toate acestea, a spus el, “principala responsabilitate pentru apărarea Finlandei va fi în continuare suportată de Finlanda”.

     

  • Ucrainenii anunţă că Rusia are pierderi uriaşe: peste 32.000 de militari ruşi ar fi murit în război

    Ministerul Apărării din Ucraina a anunţat că peste 32.000 de militari ruşi au murit în război. De asemenea, ucrainenii susţin că ruşi au pierderi foarte mari în ceea ce priveşte echipamentele şi vehiculele militare.

    Potrivit statisticii prezentate de partea ucraineană, 32.300 de militari ruşi au murit de la începutul războiului din Ucraina. De asemenea, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a estimat că Rusia ar putea ajunge până la 40.000 de pierderi până la sfârşitul lunii iunie.

    Ucrainenii mai anunţă că Rusia are pierderi foarte mari la vehicule şi echipamente militare.

    1.432 de tancuri, 213 avioane, 178 de elicoptere, 3.492 de maşini, 718 sisteme de artilerie şi 13 nave au fost distruse în perioada războiului, mai susţine Ministerul Apărării din Ucraina.