Tag: anul viitor

  • PRIMELE CIFRE ale bugetului pe 2018. Pe ce creştere economică se bazează Guvernul anul viitor

    Pirnind de la o estimare de creştere economică de 5,5% pentru 2018, veniturile bugetare vor fi de 125,9 miliarde de lei în 2018, iar cheltuielile vor însuma 161,7 miliarde de lei, rezultând astfel un deficit bugetar de 35,7 miliarde de lei, arată proiectul Legii bugetului pe anul viitor, transmis miercuri, spre avizare, partenerilor sociali.

    „Bugetul de stat se stabileşte la venituri în sumă de 125.955,5 milioane de lei, iar la cheltuieli în sumă de 161.731,9 milioane de lei, cu un deficit de 35.776,4 milioane de lei”, se arată în proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2018.

    Soldul bugetului general consolidat exprimat ca procent în produsul intern brut este în anul 2018 de – 2,97%, iar în anul 2019 de -2,58% .

    Cheltuielile de personal ale bugetului general consolidat, exprimate ca procent în produsul intern brut, sunt de 8,9% în anul 2018 şi de 8,6% în anul 2019. 

    Citeşte continuarea pe www.gandul.info

  • Fotografiile care demonstrează sfârşitul mall-urilor. Peste 6400 de magazine se vor închide anul viitor – GALERIE FOTO

    Apocalipsa retailului se desfăşoară în SUA, notează Business Insider. Peste 6400 de magazine se vor închide în SUA în următorul an, iar magazine mari precum Macys, Sears sau JCPenney au închis deja o duzină de locaţii. Plimbatul prin mall-uri este ca şi cum te-ai plimba printr-un cimitir.

    O analiză a publicaţiei americane The Atlantic arată motivele acestui fenomen, ce pare a lua proporţii din ce în ce mai mari.

    Există o serie de explicaţii ale dispariţiei magazinelor fizice din America.

    În primul rând, oamenii folosesc din ce în ce mai mult mediul online pentru a face cumpărături.

    Cea mai simplă şi mai concretă explicaţie pentru dispariţia magazinelor fizice este că Amazon şi alte companii asemănătoare „mănâncă” din ce în ce mai mult din segmentul de retail. Între anii 2010 şi 2016, vânzările Amazon din America de Nord au crescut de cinci ori, de la 16 miliarde de dolari până la 80 de miliarde de dolari. Veniturile retailerului Sears de anul trecut au fost, însă, de aproximativ 22 de miliarde de dolari. Conform rapoartelor de specialitate, jumătate dintre gospodăriile din SUA sunt acum abonate la Amazon. Dar povestea completă nu se rezumă doar la tentaculele crescânde ale companiei Amazon.

    Cumpărăturile online au fost pentru o lungă perioadă de timp axate pe categoria mass-media şi divertisment, iar oamenii cumpărau cel mai des cărţi sau muzică. Dar politicile facile de returnare au făcut din online un mediu de cumpărături ieftin, uşor şi fără riscuri pentru consumatorii de îmbrăcăminte, care acum reprezintă cea mai vastă categorie de e-commerce. Succesul start-up-urilor precum Casper, bonobo sau Warby Parker (care vând paturi, haine şi, respectiv, pahare), a forţat comercianţii cu amănuntul din magazinele fizice să implementeze oferte similare. Mai mult, cumpărăturile efectuate cu telefonul mobil, reprezentau o experienţă greoaie, care începe să devină din ce în ce mai facilă datorită aplicaţiilor şi portofelelor mobile. Din 2010, comerţul realizat prin intermediul telefonului mobil a crescut de la 2% din totalul cheltuielilor digitale până la 20% în prezent.

    Oamenii obişnuiau să facă mai multe călătorii până la un magazin înainte de a cumpăra un produs scump, ca de exemplu o canapea. Cei mai mulţi mergeau o dată pentru a testa piaţa, încă o dată pentru a restrânge plaja de opţiuni şi, în final, pentru a alege şi cumpăra produsul. În timpul fiecărui drum, cumpărătorii sunt predispuşi să facă o mulţime de alte achiziţii mai mici, produse de care nu au neapărat nevoie. Astăzi, însă, mulţi consumatori pot face toate aceste demersuri în mediul online, ceea ce înseamnă mai puţin timp pierdut prin centre comerciale şi mai puţine achiziţii accidentale din magazinele adiacente.

    Va exista dintotdeauna loc pentru magazinele fizice, pentru acei oameni care vor să analizeze produsele în showroomuri strălucitoare, să atingă ţesăturile, materialele etc. Însă creşterea e-commerce-ului nu numai că mută vânzările individuale în on-line, ci construieşte, de asemenea, noi obiceiuri de cumpărături.

    O altă explicaţie oferită de specialiştii în retail este faptul că America a construit prea multe malluri. În America există astăzi aproximativ 1.200 de malluri. Într‑un deceniu, ar putea ajunge la aproximativ 900, iar asta nu înseamnă chiar „moartea mallurilor“. Însă, cu siguranţă, este un declin inevitabil. Între 1970 şi 2015, numărul de malluri din SUA a crescut de două ori mai mult decât numărul populaţiei, conform Cowen Research. Suprafaţa închiriabilă brută dintr-un centru comercial este cu 40% mai mare pe cap de locuitor decât suprafaţa de shopping a Canadei, de cinci ori mai mare decât a Marii Britanii şi de 10 ori mai mare decât a Germaniei.

  • Retailerul francez de articole sportive previzioneazã afaceri de 200 de milioane de euro si vrea sã deschidã inca doua magazine pana până la finalul anului

    Potrivit CEO-ului Decathlon, in planurile de anul viitor intra deschiderea a inca 3-4 magazine. Compania a inaugurat astazi primul centru logistic din Romania, care  va aproviziona trei tari din Europa de Sud-E st (Romania, Bulgaria si Grecia), in urma unei investitii de patru milioane de euro.

    Depozitul, intins pe o suprafata de 29.000 mp, va avea in stoc peste 1,5 milioane de articole sportive; aici vor lucra anul viitor 200 de angajati.  La nivel local, Decathlon a construit pana acum o retea de 20 de spatii comerciale.

  • Oraşul din România care prinde din urmă Bucureştiul şi Clujul

    „Anul acesta estimăm că vom ob­ţine afaceri de 28 de mi­lioa­ne de lei, după un plus de circa 15%. A fost un an dificil şi greu de pre­vizionat, nu unul cursiv pre­cum pre­ce­denţii. Nesi­gu­ranţa din mediul politic s-a simţit şi în mediul eco­nomic, afectând dorinţa de cumpărare a clienţilor“, spune Loredana Butnaru, executi­vul român care conduce operaţiunile locale de retail şi distribuţie ale Miele.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Oraşul din România care prinde din urmă Bucureştiul şi Clujul

    „Anul acesta estimăm că vom ob­ţine afaceri de 28 de mi­lioa­ne de lei, după un plus de circa 15%. A fost un an dificil şi greu de pre­vizionat, nu unul cursiv pre­cum pre­ce­denţii. Nesi­gu­ranţa din mediul politic s-a simţit şi în mediul eco­nomic, afectând dorinţa de cumpărare a clienţilor“, spune Loredana Butnaru, executi­vul român care conduce operaţiunile locale de retail şi distribuţie ale Miele.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Softiştii atacă guvernul: Costurile salariale ale companiilor din industria IT vor creşte cu 15% anul viitor. O industrie care performează va fi penalizată, în loc să fie susţinută

    „Companiile mici şi mijlocii de dezvoltare software vor fi cele mai afectate de aceste măsuri – costurile salariale reprezintă pentru aceste firme până la 80% din cheltuieli. Iar o mărire a acestor costuri fie şi cu 5% va avea impact major asupra marjei de profit, şi implicit asupra capacităţii lor de creştere. Practic, prin aceste măsuri, o industrie care performează va fi mai degrabă penalizată, în loc să fie susţinută.”, a declarat Teodor Blidăruş, Preşedinte ANIS, asociaţie care dezaprobă lipsa de predictibilitate şi de coerenţă generată prin măsurile recent anunţate de guvern.

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro

  • Bugetul pe 2018 va fi construit pe un PIB de 907,9 miliarde de lei, cu o creştere economică de 5,5%

    Având în vedere media generală a venturilor bugetare din ultimii ani, de 30% din PIB, calculele arată că încasările în 2018 ar trebui să fie de cel puţin 272 de miliarde de lei. Iar dacă deficitul bugetar va fi menţinut în jurul cifrei de 3% din PIB, atunci cheltuielile bugetare în 2018 ar putea fi de cel mult 300 de miliarde de lei.

    Potrivit CNP, consumul final va creşte în 2018 cu 5,8%, iar consumul gospodăriilor cu 6,2%. Formarea brută de capital (indicator care arată investiţiile în economie) ar urma să avanseze, în schimb, cu 7,9%.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dobânzile vor exploda la noi maxime greu de imagina

    Scăderile sunt puse pe seama incertitudinii fiscale. Firmele nu ştiu cum vor fi calculate sala­ri­ile anul viitor, dacă vor creşte sau vor scădea chel­tuielile cu contribuţiile sociale, iar ata­curile la adresa Pilonului II de pensii afectează percepţia investitorilor.
     
    Pe frontul bancar dobânda Robor la trei luni, de referinţă pentru majoritatea creditelor în lei, urcase ieri la 1,87% pe an, chiar dacă BNR a intervenit în piaţă în şedinţa din 30 octombrie printr-o injecţie de lichiditate prin licitaţie repo de 4,1 mld. lei, a patra doar în luna octombrie. Un analist vede Robor la 2% la finele anului, iar o voce pesimistă indică un nivel de 5% în următoarele şase luni.
     
  • Traderion previzionează afaceri de jumătate de milion de euro anul acesta

    “Traderion este un simulator de pieţe financiare care funcţionează ca un simulator de zbor, doar că este destinat celor care vor să activeze în domeniul financiar, indiferent că vorbim despre bănci, de industria de asigurări, de fonduri de pensii etc.; oferă un mediu interactiv în care jucătorii pot învăţa, pe parcursul unor scenarii, ce înseamnă pieţele financiare, să deprindă tot ceea ce au nevoie pentru a funcţiona la noul loc de muncă – de aceea îl numim jocul pe care îl poţi pune în CV-ul tău“, descrie Florin Cioacă, cofondatorul platformei Traderion, modul în care funcţionează platforma creată de ei.

    Din noiembrie anul trecut, prin Traderion s-au antrenat peste 1.500 de traderi, care lucrează pentru toate marile bănci de investiţii de pe planetă, precum JPMorgan, Goldman Sachs, Wells Fargo, Bank of America, Deutsche Bank etc. – în Londra, Singapore, Hong Kong. ”Acoperim cam toate fusurile orare în momentul acesta“, povesteşte Florin Grosu. Vor genera astfel venituri de circa jumătate de milion de euro anul acesta, care este primul an complet de funcţionare a businessului, iar valoarea la care este evaluată platforma depăşeşte 5 milioane de euro, potrivit fondatorilor. Cei doi antreprenori previzionează ca anul viitor să ajungă la o cifră de afaceri de 3 milioane de euro şi la o valoare a companiei apropiată de 10 milioane de euro.

    Antreprenorii spun că planurile lor includ concentrarea pe două direcţii de dezvoltare – a produsului şi a vânzării acestuia. ”Pentru zona de produs efectiv lucrăm la platforma de MiFID (o reglementare europeană ce se adresează industriei financiare n.red), la regulamente, reglementări etc.; vom avea clienţi care vor avea diverse nevoi, diverse utilizări şi atunci cumva trebuie să îi ajutăm pe toţi şi să facem diverse modificări la platformă; lucrăm şi la un alt produs, tot în zona de reglementări, o platformă de evaluare a modului în care un angajat dintr-o instituţie financiară percepe cultura organizaţională de acolo – companiile pot afla astfel ce diferenţe sunt între apetitul de risc al angajatului, de pildă, de felul în care priveşte procedurile din companie, felul în care rezolvă disputele cu clienţii versus cum ar vrea compania, ca o cultură organizaţională în sine, să le rezolvi pe acestea“, explică Cioacă.

    Astfel, Traderion va putea ieşi din zona industriei financiare şi adresa nevoi şi în alte domenii; lucrează la realizarea acestui proiect împreună cu PwC. Ulterior, vor dezvolta, spun ei, prima platformă cu adevărat importantă de training în investment banking din lume, în parteneriat cu doi dintre clienţii lor actuali, care s-au arătat dispuşi să le ofere conţinutul necesar.

    Vânzările se vor axa în continuare pe marile centre financiare din lume; şi-au propus să continue parteneriatele cu companiile de consultanţă, în special cu acelea specializate pe nişa de compliance, colaborare prin care vor avea acces la  mai multe bănci mari de investiţii: ”Apreciem ca la finalul anului viitor teoretic să lucrăm cu 40-50% din băncile de investiţii din top 50 mondial“.

    Iau în calcul vânzarea platformei? ”Am avut des discuţii pe tema aceasta şi încă ne certăm asupra sumei la care suntem dispuşi să vindem; în mod cert există o strategie de exit pentru noi, iar aceasta priveşte achiziţia companiei noastre de către o companie foarte mare de consultanţă, ei ar fi partenerul ideal pentru a duce compania la nivelul următor, de creştere accelerată – imaginaţi-vă ce înseamnă să fii parte a unei companii din Big Four, care are birouri în 150 de ţări, şi, dintr-o dată, să ajungi să fii în oferta lor pentru toate băncile din lume care sunt clienţii lor.“

    Planurile mai apropiate însă implică ridicarea unei noi finanţări despre care spun că ”ne-ar fi suficientă ca să ajungem în poziţia în care să putem vorbi apoi de o valoare foarte mare a companiei la care să fim vânduţi“. În prezent, valoarea la care este evaluată Traderion este de circa 5 milioane de euro, potrivit lui Florin Grosu. ”Peste un an o să ne gândim serios la ofertele de achiziţie, până atunci ar fi prea devreme pentru noi, suntem într-o etapă de consolidare acum, avem şi resurse financiare suficiente, ne-am consolidat echipa, începem să lucrăm la produse încât să ajungem acolo unde ne propunem, dar deocamdată nu ne gândim la vânzare.“

  • Aviz favorabil pentru plata eşalonată către profesori a drepturilor salariale câştigate în instanţă

    Sumele din hotărârile judecătoreşti se vor achita 5% în 2018, în anul 2019 se plăteşte 10%, în anii 2020 şi 2021 – câte 25%, iar în anul 2022 – 35% din valoarea titlului executoriu.

    Propunerea legislativă privind adoptarea unor măsuri în domeniul finanţării învătământului prevede că plata cheltuielilor cu salariile, sporurile, indemnizaţiile şi alte drepturi salariale în bani, stabilite prin lege, precum şi contribuţiile aferente acestora se asigură din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educaţiei Naţionale.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro