BusinessMagazin

Tag: Antreprenoriat

  • Cine este „Regele asfaltului”, unul dintre cei mai discreţi oameni de afaceri români, şi ce proiecte gigant de infrastructură rutieră din România a făcut el

    I s-a spus „Regele asfaltului”, după ce, ani la rândul, şi-a adjudecat unele dintre cele mai mari şi mai complexe proiecte de infrastructură rutieră din România. A rămas o figură discretă în peisajul local de business, deşi companiile pe care le deţine au tot spart recorduri de-a lungul anilor. Dorinel Umbrărescu a ratat la mustaţă locul de lider al constructorilor pe baza rezultatelor financiare din 2020, dar nu se ÎNdepărtează de podium.

    Are 59 de ani şi este originar din Tănăsoaia, Vrancea, însă businessurile pe care le-a fondat sunt în judeţul vecin, Bacău. A început să facă afaceri cumpărând două camioane pe care le-a folosit pentru a realiza transporturi internaţionale. Lucrase o perioadă în cadrul Întreprinderii Agricole de Stat din Podu Turcului din judeţul Bacău, apoi a continuat în cadrul autobazei Întreprinderii Regionale de Transporturi Auto din aceeaşi localitate, scrie presa locală. De la cele două camioane cu care a debutat, în câţiva ani a ajuns la o întreagă flotă de peste o sută de mijloace de transport. Avea să pună apoi bazele companiilor care şi-au pus semnătura pe cele mai mari proiecte de infrastructură din România – Spedition UMB, Tehnostrade şi Sa & Pe Construct.

    Alături de Euroconstruct Trading ’98 (o companie controlată de patronii restaurantului Golden Blitz din Bucureşti, Dan Beşciu şi Sorin Vulpescu), de Pa & Co Internaţional (firmă controlată de Costel Căşuneanu), de Romstrade (Nelu Iordache), firmele lui Dorinel Umbrărescu erau fruntaşe în rândul celor care câştigau contracte cu statul. Dacă însă Euroconstruct a intrat în insolvenţă în 2018, la fel cum s-a întâmplat şi cu alte firme proeminente din construcţii, precum Tehnologica Radion (Theodor Berna), Vega 93 (Corneliu Istrate), Delta ACM (Florea Diaconu) sau Straco Grup (Alexandru şi Traian Horpos), Umbrărescu a reuşit să rămână pe linia de plutire în perioadele de agonie pentru infrastructură, doar pentru a reveni în glorie în ultimii ani.

    Domeniul construcţiilor este o industrie vulnerabilă în faţa marilor transformări economice, astfel că ultimele trei decenii au adus atât mărirea, cât şi decăderea unora dintre numele care s-au poziţionat drept cap de afiş în acest sector. Pentru mulţi, cheia succesului au fost contractele publice, lucrările de infrastructură, însă, pe măsură ce acestea au fost tot mai puţine, şi businessurile au fost în scădere.

     

    Diversificare de portofoliu

    Anul 2008 aducea vestea că Dorinel Umbrărescu intră pe segmentul energiilor regenerabile, cu investiţii în ferme de turbine eoliene, ce urmau să fie amplasate pe terenurile de circa 4.000 de hectare pe care le deţinea în comuna Corbiţa din apropierea oraşului Adjud, judeţul Vrancea. „Am realizat un studiu în legătură cu vântul din zona localităţii Corbiţa, o zonă cu vânturi medii. Probabil că va dura cel puţin zece ani până voi finaliza acest proiect”, spunea Umbrărescu în septembrie 2008, an premergător crizei financiare.

    La Registrul Comerţului, el apare astăzi acţionar în două companii cu activitate în producţia de energie electrică: Eco Wind Power şi Energycum W. Prima a făcut afaceri de 366.000 de lei în 2020, iar a doua – de 171.000 de lei. În 2013 Umbrărescu a mai accesat un domeniu, industria bancară, cumpărând, cu 10 milioane de euro, un pachet de 93% din acţiuni la ATE Bank România de la Piraeus Bank (actuala First Bank). Un an mai târziu, ATE Bank îşi schimba numele în Banca Română de Credite şi Investiţii (BRCI). Dorinel Umbrărescu devenea astfel al doilea om de afaceri român care se încumeta să fondeze o bancă pe timp de criză, după Valer Blidar, care lansase în 2009 Banca Feroviară.

    „Doresc o creştere lentă şi sănătoasă, nu doresc un profit imediat şi nesănătos”, spunea Dorinel Umbrărescu, în februarie 2014. Pentru a garanta încrederea pe care o avea în banca proaspăt achiziţionată, a deschis la BRCI conturi personale şi ale firmelor UMB Spedition şi Tehnostrade. Doi ani mai târziu, el închidea cele şase sucursale din teritoriu şi începea planul de exit din banking, după ce adunase, în patru ani de funcţionare, pierderi de 80 de milioane de lei. În 2020, i-a vândut BRCI lui Sanjeev Gupta, miliardarul indian cu cetăţenie britanică ce a cumpărat combinatul Sidex Galaţi, actualul Liberty. Sanjeev Gupta a preluat în nume personal, prin această tranzacţie, împrumuturile subordonate prin care familia Umbrărescu finanţa BRCI din 2015. Umbrărescu nu s-a ţinut departe nici de imobiliare, cumpărând, în 2014, o clădire Romtelecom din Bucureşti cu 4,5 milioane de euro, în zona Ştefan cel Mare – Floreasca.

    Profituri de întors cu lopata

    Construcţiile au rămas însă businessul principal al omului de afaceri băcăuan. În 2009, Spedition UMB şi Tehnostrade se aflau pe primele două locuri în topul celor mai profitabile companii de profil din România, deşi era anul în care construcţiile scăzuseră cu peste 20%, iar zeci de mii de angajaţi fuseseră concediaţi. Prin cele mai mari firme pe care le controlează, Spedition UMB şi Tehnostrade, Umbrărescu a făcut profituri de 300 de milioane de euro în perioada 2004-2010. În 2010, Spedition UMB devenea cea mai profitabilă companie deţinută de un antreprenor local, cu o marjă de profit de 27%.

    Un an mai târziu, contractele de reabilitare de drumuri naţionale semnate de firmele lui Dorinel Umbrărescu reprezentau aproximativ o treime din valoarea totală a reabilitărilor de drumuri naţionale. Era perioada în care ministru al transporturilor era Anca Boagiu, din cabinetul lui Emil Boc. Cum construcţiile sunt o industrie vulnerabilă însă, rezultatele din 2012 aveau să facă mulţi paşi înapoi.

    Spedition UMB şi Tehnostrade – care au construit mai multe bucăţi de autostradă şi au reabilitat drumuri naţionale, contracte încheiate cu Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) – au fost direct afectate de scăderea volumului de investiţii publice, iar acest lucru s-a văzut cel mai bine în marja de profit, care a scăzut la 14% în 2012. În 2013, Dorinel Umbrărescu anunţa că dă afară 1.000 de oameni angajaţi la Tehnostrade, în condiţiile în care compania mai avea un singur contract de anvergură, pentru construcţia unui lot de autostradă pe traseul Lugoj-Deva. Spedition UMB şi-a schimbat obiectul de activitate, figurând la Ministerul de Finanţe ca un business în domeniul „transporturilor aeriene de pasageri“, în contextul în care în 2012 activa în „lucrări de construcţii drumuri şi autostrăzi“. Aceasta a fost însă doar o modificare de ordin formal, deoarece printre activele Spedition UMB se număra şi un elicopter, compania fiind obligată să declare transportul aerian ca obiect de activitate, potrivit datelor ZF de la acea vreme. Între timp, Spedition UMB a revenit la codul CAEN care indică lucrări de construcţii ale drumurilor şi autostrăzilor.

    În 2014, rezultatele Spedition UMB şi Tehnostrade atingeau minimul anilor de după criză, în contextul unei pieţe a construcţiilor tot mai letargice, în care contractele publice – principalele proiecte din portofoliul celor două companii – au fost tot mai puţine. Anii următori au fost unii cu fluctuaţii, în care, în funcţie de numărul de contracte publice şi de ritmul în care statul a ales să investească în infrastructură, afacerile firmelor controlate de Umbrărescu au mers în zig-zag.

    ♦ Dorinel Umbrărescu a început să facă afaceri cumpărând două camioane pe care le-a folosit pentru a realiza transporturi internaţionale.

    ♦ Anul 2008 aducea vestea că Dorinel Umbrărescu intră pe segmentul energiilor regenerabile, cu investiţii în ferme de turbine eoliene, ce urmau să fie amplasate pe terenurile de circa 4.000 de hectare pe care le deţinea în comuna Corbiţa din apropierea oraşului Adjud, judeţul Vrancea.

    ♦ În 2013 Umbrărescu a mai accesat un domeniu, industria bancară, cumpărând, cu 10 milioane de euro, un pachet de 93% din acţiuni la ATE Bank România de la Piraeus Bank (actuala First Bank).

    ♦ Umbrărescu nu s-a ţinut departe nici de imobiliare, cumpărând, în 2014, o clădire Romtelecom din Bucureşti cu
    4,5 milioane de euro, în zona Ştefan cel Mare – Floreasca.

    ♦ În 2010, Spedition UMB devenea cea mai profitabilă companie deţinută de un antreprenor local, cu o marjă de profit de 27%.

    ♦ În 2013, Dorinel Umbrărescu anunţa că dă afară 1.000 de oameni angajaţi la Tehnostrade, în condiţiile în care compania mai avea un singur contract de anvergură, pentru construcţia unui lot de autostradă pe traseul Lugoj-Deva.

    ♦ Cu rezultatele din 2020, Spedition UMB a intrat în liga miliardarilor în lei, după ce şi-a majorat cifra de afaceri de aproape patru ori în 2020 faţă de anul precedent, depăşind astfel pragul de 1 mld. lei.

    ♦ Umbrărescu şi-a adjudecat cele mai mari contracte de achiziţii publice încheiate de CNAIR (Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere) în 2020.

    2020, un an al recordurilor

    Cu rezultatele din 2020, Spedition UMB a intrat în liga miliardarilor în lei, după ce şi-a majorat cifra de afaceri de aproape patru ori în 2020 faţă de anul precedent, depăşind astfel pragul de un miliard de lei, după cum arată datele disponibile pe site-ul Ministerului de Finanţe. Nici Tehnostrade nu s-a lăsat mai prejos, dublându-şi afacerile, până la 936 mil. lei în 2020, în vreme ce Sa & Pe Construct a încheiat anul cu afaceri de 556 de milioane de lei – faţă de 41 milioane de lei în 2019. Saltul făcut de Spedition UMB vine în condiţiile în care familia Umbrărescu şi-a adjudecat cele mai mari contracte de achiziţii publice încheiate de CNAIR (Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere) în 2020. Proiectele au fost câştigate prin intermediul a două firme – Spedition UMB şi Sa & Pe Construct – şi cumulează o valoare de peste 1,66 miliarde de lei.

    În total, Spedition UMB are la activ contracte de achiziţii publice în valoare de 1,6 miliarde de lei. Tehnostrade are cinci contracte ce cumulează 1,1 miliarde de lei, iar Sa & Pe Construct are cinci contracte cu o valoare totală de aproape 1,7 miliarde de lei. Datele de pe platforma de analiză a companiilor Confidas.ro arată că Spedition UMB este controlată de Mirela Umbrărescu (89% din acţiuni), asociaţi fiind şi Dorinel Umbrărescu, Alexandru Teodor Umbrărescu şi Petru Răzvan Umbrărescu. Ultimii doi sunt şi cei care deţin Sa & Pe Construct, cu pachete egale de acţiuni.

    „Perla coroanei” pentru familia Umbrărescu este contractul pentru proiectarea şi execuţia autostrăzii Braşov – Târgu-Mureş – Cluj – Oradea, unde Spedition UMB este responsabilă de câteva tronsoane. Cealaltă companie a familiei Umbrărescu a câştigat contractul pentru proiectarea şi execuţia tronsonului 3 din drumul expres Craiova-Piteşti (proiect în valoare de 670,7 mil. lei), dar şi pe cel pentru proiectarea şi execuţia autostrăzii de centură Bucureşti (în valoare de 312,6 mil. lei). Printre lucrările din portofoliul Spedition UMB şi Tehnostrade se mai numără lotul al doilea al autostrăzii Timişoara-Lugoj (9,5 kilometri), centura Bacăului, dar şi mai multe contracte de construcţii de autostrăzi, reabilitări de drumuri naţionale, deszăpeziri sau întreţineri de şosele, încheiate cu CNAIR. Contractele publice pentru lucrări de infrastructură sunt, astfel, o mină de aur pentru multe firme de construcţii, care reuşesc să-şi majoreze spectaculos cifrele de afaceri de la un an la altul. În anii în care nu reuşesc să ajungă la astfel de proiecte, scăderile sunt însă abrupte.

  • Cum să îţi transformi curtea într-o afacere de sute de mii de euro. Povestea omului care a transformat o nevoie în afacere profitabilă

    Victor Cămărăşoiu este unul dintre acei antreprenori care şi-a creat afacerea dintr-o nevoie proprie, respectiv dorinţa de a asigura hrană sănătoasă familiei. Cum s-a transformat în business ograda sa?

    În momentul în care a luat naştere Ograda Verde, adică în 2012, piaţa oferea o gamă extrem de restrânsă de surse de unde puteai cumpăra animale crescute 100% natural şi, de altfel, nici în prezent nu există prea multe opţiuni viabile. Pe atunci, noile date cu privire la efectele negative ale substanţelor adăugate în hrana animalelor l-au determinat pe fondatorul companiei să ia măsuri şi să îşi crească propriile sale păsări, activitatea sa devenind în scurt timp un business în toată regula.

    „Astăzi, dorinţa de a oferi publicului o alternativă la produsele de provenienţă animală este un motor foarte important, care ne motivează să continuăm creşterea animalelor în această formă”, susţine Victor Cămărăşoiu, fondatorul afacerii de familie Ograda Verde, o microfermă în care se cresc păsări în condiţii similare celor din gospodăriile ţărăneşti.

    Firma a atins anul trecut o cifră de afaceri de aproximativ 300.000 de euro, în creştere cu 27% faţă de 2019. Alimentate de interesul crescut al publicului pentru produsele sănătoase, pe fondul pandemiei, rezultatele au fost susţinute şi de tendinţa de adopţie în număr mare a achiziţiilor online.

    „Noi ne-am format şi o bază solidă de clienţi fideli, pentru că odată ce au descoperit gustul produselor de la animale crescute după principii naturale şi tradiţionale, nu mai renunţă la el şi devin cumpărători recurenţi”, continuă fondatorul Ogrăzii Verzi. De asemenea, 2020 a reuşit să marcheze extinderea gamei de produse oferite pe site. Pe lângă păsările crescute în ferma de la Breaza, judeţul Prahova, firma a listat o serie de produse ale unor producători care operează după aceleaşi principii marcate de lipsa adausurilor artificiale.

    Printre criteriile de selecţie se numără în primă instanţă faptul că produsele trebuie să fie 100% naturale, gustul acestora urmând să treacă testul familiei Cămărăşoiu şi, nu în ultimul rând, activitatea micului producător trebuie să fie autorizată de către direcţia sanitar-veterinară pe raza căreia îşi desfăşoară operaţiunile pentru a nu pune în pericol sănătatea consumatorilor. „Produsele pe care le livrăm au un termen de valabilitate mic comparativ cu majoritatea bunurilor prezente în comerţ. Noi realizăm livrări cu propria noastră flotă frigorifică, către Bucureşti, Braşov, Ploieşti şi Ilfov. Dezvoltarea la care lucrăm vizează acoperirea unui număr cât mai mare de oraşe către care ne propunem să livrăm la domiciliul clienţilor. Publicul nostru este preponderent urban, cu un stil de viaţă destul de agitat, care apreciază confortul livrării acasă a produselor pe care le consumă.”

    În prezent, cu o echipă de opt angajaţi, Ograda Verde intenţionează să îşi majoreze capacitatea de livrare şi să exploateze cererea din oraşe mai îndepărtate, precum Timişoara, Cluj-Napoca şi Oradea. Perspectivele de creştere au luat naştere în urma unui an bun, întrucât pandemia de coronavirus a adus în online un număr tot mai mare de potenţiali clienţi, oameni care poate înainte îşi procurau produsele sănătoase din offline şi căutau alternative în mediul digital, cu o expunere mai redusă. Totodată, criza sanitară a conturat apariţia unui public nou, caracterizat de oamenii care au început să fie mai atenţi la alimentele pe care le consumă în cadrul familiei pentru a-şi menţine starea de sănătate la un nivel cât mai ridicat.

    „Cred că pandemia ne-a făcut mai conştienţi de importanţa sănătăţii, din toate perspectivele, iar atenţia faţă de produsele consumate – sursa, ingredientele şi întregul proces de producţie – a crescut, ceea ce a avantajat businessurile orientate către a oferi produse naturale”, spune Victor Cămărăşoiu.

    În ceea ce priveşte segmentul B2B din cadrul companiei, ritmul clienţilor a funcţionat cu intermitenţe şi consumul lor s-a redus considerabil, creşterea înregistrată anul trecut de Ograda Verde putând fi mult mai mare în condiţiile în care segmentul ar fi funcţionat în parametri normali.

    Totuşi, firma a compensat prin alte canale şi se aşteaptă la o revenire în zona B2B, nescoţând din calcule nici o potenţială creştere, având în vedere presiunea părinţilor ca unităţile de învăţământ să ofere hrană sănătoasă celor mici. „Coşul mediu de cumpărături a ajuns la circa 340 lei, în creştere cu 50% faţă de 2019.  Au fost două etape pe care le-am remarcat. În primele 8 luni ale anului trecut, valoarea a fost determinată de contextul pandemic, care a încurajat publicul să aleagă produse din surse sănătoase şi a alimentat interesul faţă de online.

    Apoi, în T4/2020 am introdus în oferta noastră produsele altor mici producători, ceea ce a dus la o creştere a numărului de produse în coş şi implicit a valorii acestuia.” Între timp, printre provocările cu care se confruntă un business din domeniul agriculturii se găseşte în primul rând concurenţa produselor ieftine din import, iar puterea scăzută de cumpărare a marii majorităţi a populaţiei duce către un singur criteriu în alegerea produselor şi anume obţinerea unui preţ cât mai mic, în detrimentul calităţii. Mai mult, gradul scăzut al investiţiilor în industria alimentară face ca România să exporte materie primă şi să importe produse procesate. Fondatorul Ogrăzii Verzi este de părere că există puţine exemple de ferme mari integrate care să poată pună în aplicare strategia „farm to fork”. Aflată în inima pachetului European Green Deal, strategia prezintă beneficii atât pentru investitorul dintr-o afacere agricolă, cât şi pentru consumatorul final. Astfel, un lanţ alimentar scurt oferă avantaje importante de ambele părţi. „Revenind la micii producători care se ambiţionează să ofere alt tip de alimente decât cele super industrializate, provocarea principală este aceea de a găsi o piaţă de desfacere a produselor lor. Produsele „curate” care nu conţin conservanţi, coloranţi, aditivi alimentari şi o listă nesfârşită de „E-uri”, au pe lângă beneficiile evidente pe termen  lung în ceea ce priveşte sănătatea consumatorului şi două mari neajunsuri: preţul ridicat determinat de costurile mari de producţie şi termenul scurt de valabilitate”, a declarat fondatorul Ograda Verde pentru BM.

    Întrebat de ce consideră că românii cheltuie pe alimente cel mai mare procent din salariu din UE, aproximativ 27%, antreprenorul răspunde că datele reprezintă o consecinţă a abordării generale din agricultură, a lipsei investiţiilor şi, într-o anumită măsură, a lipsei de minimă educaţie economică în rândul publicului larg. La nivel macro, românii sunt o naţiune a preţului mic şi a cumpărăturilor impulsive, mai ales când vorbim despre hrană, fiind una dintre cicatricile provocate de perioada comunistă, când oamenii erau nevoiţi să cumpere pe loc ceea ce găseau, neştiind ce le putea aduce ziua de mâine.

    „Această orientare aproape genetică spre preţul mic şi volum, duce şi la achiziţii de produse ieftine şi cu calitate discutabilă, adesea provenite din import. Acestea nu ajută deloc economia. Banii aceia nu se rostogolesc pe fluxul economic în salarii mai mari la nivel local, ci fac tocmai ca acest procent din salariu alocat alimentelor să fie foarte ridicat.” Salariile rămân destul de mici la nivel de economie, iar producătorii locali sunt «taxaţi» pentru preţurile lor mai mari, dar corecte, spune Victor Cămărăşoiu, adăugând că procentul din salariu care se duce pe alimente rămâne la un nivel ridicat, iar calitatea scăzută a alimentelor duce aproape inevitabil la probleme de sănătate. „O posibilă ieşire din acest cerc vicios nesănătos poate sta în investiţii sau subvenţii pe care să le facă statul către domeniul agricol, care să le permită producătorilor locali să se prezinte cu produse de calitate foarte bună la preţuri competitive, astfel încât să schimbe preferinţele publicului larg. Beneficiile pe termen lung ar fi extraordinare, atât din perspectivă economică, dar şi din perspectiva sănătăţii.”

    Însă antreprenorul a observat o schimbare şi o tendinţă de conştientizare cu privire la atitudinea românilor vis-a-vis de consumul sustenabil. Păsările crescute natural la Ograda Verde sunt sacrificate doar în măsura în care compania are cerere şi comenzi. Ulterior, carnea ajunge proaspătă la clienţi, în termen de 24 de ore de la sacrificare, astfel încât gustul şi experienţa de consum să fie cât mai naturale. În urmă cu aproape un deceniu, când Ograda Verde se afla la început de drum, acest model de business era perceput ca un punct slab de unii dintre clienţi, care erau obişnuiţi să ia carnea direct de la galantar. Astăzi, ideea de consum responsabil, de planificare alimentară şi de eliminare a risipei este înrădăcinată în comportamentul de consum al multora dintre clienţii firmei, iar modelul de business a devenit un avantaj extrem de important. „Pe de altă parte, noua generaţie vine cu o perspectivă nouă asupra consumului. Sigur, poate mulţi dintre copii nu mai cresc cu amintirea gustului cărnii de la ţară, în contextul urbanizării crescute, însă ei cresc cu un sentiment mult mai accentuat al consumului responsabil, al responsabilităţii pentru planetă şi resursele naturale. Astfel, noua generaţie de copii, dar şi de părinţi, este mult mai atentă la furnizorii de alimente, se orientează către produse etice şi un consum care evită risipa. Este un comportament în formare, dar cu siguranţă această tendinţă va creşte în următorii ani”, a declarat Victor Cămărăşoiu.

  • Afacerea românească de 1,5 miliarde, despre care nu ştie mai nimeni şi ai cărei fondatori sunt şi mai discreţi decât businessul lor

    A intrat pe profit în al treilea an de activitate. A devenit cel mai mare benzinar independent din România, „titlu” obţinut încă din 2015, la doar cinci ani de la fondare. A urcat apoi pentru a-şi găsi loc între cele mai mari zece afaceri antreprenoriale româneşti, cifra de afaceri din 2019, de peste 1,5 mld. lei, asigurându-i o poziţie de top în rândul companiilor fondate de oameni de afaceri locali.

    În 2020, acelaşi business – Smart Diesel din Arad – a făcut obiectul uneia dintre cele mai mari tranzacţii semnate într-un an marcat de pandemia de Covid-19. Şi totuşi, chiar şi în contextul tuturor acestor aspecte, puţină lume ştie cine este Smart Diesel, un nume care nu spune multe oamenilor de rând şi ai cărui fondatori sunt chiar mai discreţi decât brandul pe care l-au creat.

    „Fişa tehnică” Smart Diesel este, la o primă vedere, extrem de seacă.

    Obiectul de activitate: comerţ cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule, în magazine specializate.

    Acţionari: Transport Service Group (49%), Daniel Mihai Imbre (25%), Ovidiu Ioan Andrieş (22%) şi Petru Fărcaş (4%).

    Descriere pe site-ul propriu: Prima reţea de carburanţi cu toate modalităţile de plată pentru transportatori.

    În realitate însă, modelul de business şi povestea acestei companii din Arad fondată acum un deceniu sunt mult mai interesante, aspect dovedit chiar de faptul că în ultimele zile din 2020 firma a fost preluată de grupul german DKV în ceea ce a fost una dintre cele mai mari tranzacţii ale anului şi unul dintre cele mai importante exituri făcute de antreprenori pe plan local.

    În 2010, Smart Diesel, o companie din Arad deţinută de câţiva oameni de afaceri puţin cunoscuţi, încheia anul cu un business de 9,7 milioane de lei. Era primul său an de funcţionare. În 2019, un deceniu mai târziu, aceeaşi firmă a raportat la Ministerul de Finanţe afaceri de peste 1,5 miliarde de lei.

    În linii mari, Smart Diesel este un business ce a fost croit, încă de la început, pentru flotele marilor transportatori. Mai exact, compania are atât propriile staţii de carburanţi în România – câteva zeci -, dar şi parteneriate cu alte companii care asigură şoferilor firmelor de transport acces la circa 2.000 de benzinării din aproape 20 de ţări din Europa.

    „Pentru tipul nostru de business nu este nevoie de o reţea foarte mare”, spuneau anterior oficialii Smart Diesel, unii dintre cei mai discreţi din piaţă. Practic, dacă în România Smart Diesel a decis să-şi construiască propria reţea de benzinării, pe plan extern compania a încheiat parteneriate cu alte reţele de retail de carburanţi în care clienţii săi pot beneficia de anumite discounturi în baza unui card.

    „Smart Diesel este un serviciu complet automatizat, dedicat exclusiv companiilor de transport intern şi internaţional şi tuturor deţinătorilor de flote comerciale, indiferent de mărimea acestora”, mai spun oficialii companiei pe site-ul propriu.

    Businessul arădean oferă două tipuri de carduri pre-paid – card motorină intern – care poate fi folosit pe teritoriul României – şi card motorină extern – care poate fi folosit şi în afara graniţelor. De asemenea, Smart Diesel oferă şi servicii de recuperare TVA şi accize de pe taxele de drum şi motorină, servicii de taxe de drum în Europa, servicii de livrare motorină vrac şi nu în ultimul rând servicii prin care poţi monitoriza online costurile, conform aceleiaşi surse.

    CITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL

  • De la industria grea la industria frumuseţii

    În calitate de cofondator al unui business online în 2010, când magazinele virtuale nu erau încă la modă, antreprenorul Mihai Nica priveşte acum cu alţi ochi efervescenţa apărută în mediul digital pe fondul pandemiei. Şi are, totodată, o altă lejeritate în a schimba direcţia către noi domenii.
    Ce planuri are pe viitor?

     

    Eu şi asociatul meu terminasem Politehnica, aşa că am hotărât să ne îndreptăm către comercializarea de produse tehnice, pentru zona industrială sau producţie. Am început cu scule electrice şi cred, privind în urmă, că a fost o alegere inspirată, pentru că ne-a dat ocazia să dezvoltăm pe un segment unde am fost deschizători de drumuri”, spune Mihai Nica, cofondatorul Tehmag.

    În 2020, firma a înregistrat o cifră de afaceri de peste 3 milioane de euro şi, în ciuda unui an dificil pentru aproape toate segmentele de piaţă, Tehmag a reuşit o creştere de circa 20% la nivel de grup, susţinută de dezvoltarea noilor branduri.

    „Pentru anul acesta sunt optimist, având în vedere verticalele tip start-up din grup (Sempasi şi Bielda). Am realizat şi o reorganizare a operaţiunilor pentru o focalizare mai eficientă şi o coordonare mai facilă a fiecărei zone şi sunt încrezător că aceasta va duce la creşteri pe fiecare verticală”, a declarat Mihai Nica.

    Sub brandul Bielda, compania comercializează utilaje de nouă generaţie pentru prelucrarea metalelor, precum roboţii de sudură şi maşinile de tăiere cu laser. Fiind un proiect ambiţios, Bielda a avut până acum o dinamică pozitivă rapidă şi, începând de anul viitor, Tehmag va participa la diverse târguri internaţionale specializate în utilaje şi echipamente industriale.

    Investiţiile firmei ajung până acum la 2 milioane de euro, obiectivele fiind caracterizate de automatizare şi reducerea personalului de la an la an. Totodată, firma intenţionează să se extindă cu o hală de aproximativ 600 de metri pătraţi şi cu un spaţiu de birouri în zona de nord a Bucureştiului. Mihai Nica estimează investiţia la 800.000 de euro, obiectivul principal constând în creşterea capacităţii de livrare din stoc, care ar susţine evoluţia accelerată din următorii ani atât pe piaţa locală, cât şi în afara graniţelor ţării.

    „În ultimul an, utilajele de construcţii nu au avut sincope majore, cererea este în general stabilă pe aceste verticale, sunt fluctuaţii minore. Au mers foarte bine şi gadget-urile noastre de beauty, lansate sub brandul Sempasi. Pentru un prim an de prezenţă pe piaţă, brandul a performat peste aşteptări. Am început cu vânzări exclusiv online, însă ne-am dezvoltat prezenţa în magazine specializate de beauty şi prezenţa din offline, în centre comerciale de exemplu, va creşte interesul clienţilor faţă de aceste dispozitive”, susţine cofondatorul Tehmag. Mihai Nica este de părere că piaţa locală de e-commerce nu poate merge decât în sus datorită tranziţiei generate de pandemie. În 2020, mediul online a fost marcat de o efervescenţă fără precedent, comercianţi din toate domeniile dezvoltându-şi prezenţa în mediul digital şi investind tot mai mult în această direcţie. Astfel, consumatorii au ajuns să vadă nu doar mai multe magazine virtuale, ci şi servicii diversificate, menite să optimizeze operaţiunile şi experienţa cumpărătorilor.

    Există tot mai mulţi antreprenori care fac acum primii paşi în online şi, spre deosebire de perioada în care a fost înfiinţat Tehmag, când numărul de opţiuni pentru startul afacerii era în mod clar mai mic, cei care pornesc acum un business se confruntă cu o mulţime de decizii şi variabile.

    „Cred că era mai simplu când am început noi: porneai şi dezvoltai pe măsură ce creştea piaţa, testai pe măsură ce apăreau noi soluţii, evoluai o dată cu tehnologia şi consumatorul. Este ca şi cum eram iniţial şoferi de căruţă şi am devenit, în timp, piloţi de rachete, trecând prin toate etapele intermediare care ne-au servit drept pregătire.”

    Acum, cei aflaţi la început de drum în online au o misiune extrem de dificilă: să piloteze un avion fără să fi fost anterior la manetă, aflându-se într-un spaţiu aerian foarte aglomerat, unde au nevoie de cât mai multă îndrumare. În acest sens, Mihai Nica a investit timp, energie şi resurse financiare către dezvoltarea unui program de educaţie antreprenorială pentru afaceri online, urmând să lanseze în câteva luni un curs amplu pentru start-up-urile din mediul digital, menit să ajute antreprenorii din domeniu. „Este un know-how pe care l-am acumulat în peste 10 ani de experienţă şi vreau să îl transfer celor care vor să înveţe din greşelile altora, nu doar din ale lor.”

    Cu peste 10 ani de activitate pe piaţă, Tehmag a fost creat cu un marketing bine gândit, raport optim calitate/preţ la produsele comercializate şi angajaţi care ştiu să ofere consiliere profesională şi servicii postvânzare care alimentează încrederea clienţilor. Între timp, compania se confruntă, la nivel macro, cu provocarea de a fi în permanenţă atentă la concurenţă, de a rămâne cu un pas înainte în ceea ce priveşte produsele, strategiile comerciale şi promisiunile făcute clienţilor. Totodată, o problemă majoră constă în circularitatea economiei, în perioadele de criză ce impun planuri de continuitate şi scenarii de funcţionare şi adaptare.

    De asemenea, Mihai Nica listează printre provocări creşterea preţurilor de la furnizori, dar şi o orientare a consumatorilor din România către preţul cel mai mic, în dauna calităţii. Totuşi, comportamentul de consum se estompează odată cu trecerea anilor şi este mult mai puţin pregnant faţă de acum câţiva ani. „Este un proces, cred, prin care trec departamentele de achiziţii. Pe măsură ce se dezvoltă, realizează că investiţiile trebuie privite pe termen lung, că nu contează doar preţul de achiziţie iniţial, ci şi serviciile, garanţia, actualizarea de software, care pentru astfel de echipamente trebuie calculate la nivel de cel puţin 5 ani”, a declarat cofondatorul companiei.

    Pentru Tehmag, situaţia impusă de criza sanitară a avut o influenţă semnificativ mai mică prin comparaţie cu alte domenii. În general, firmele s-au ferit de investiţii majore din pricina situaţiei globale şi contextului general dominat de incertitudine. „Noi am compensat însă, prin lansarea brandurilor noi, cu orientare şi către clienţii finali în cazul gadgeturilor Sempasi, dar şi prin abordarea altor segmente strategice de produs, precum cele acoperite de brandul Bielda.”

    Mihai Nica a absolvit Facultatea de Electronică şi Calculatoare în limba engleză în 2008 şi, doar doi ani mai târziu, a înfiinţat Tehmag împreună cu un coleg din anii de studenţie. În 2012 şi 2014, antreprenorul a dezvoltat site-ul Depozituldegeneratoare.ro, creat exclusiv pentru vânzarea de generatoare de curent şi, respectiv, Stivuire.ro, dedicat stivuitoarelor, transpaletelor electrice şi excavatoarelor.

  • Serviciile de frumuseţe, redefinite de pandemie

    Deşi mulţi au schimbat, odată cu apariţia pandemiei, ţinuta office cu pijamaua sau hainele de casă, serviciile de frumuseţe au rămas o nevoie constantă, pe care românii şi-au satisfăcut-o, cât timp saloanele au fost închise şi nu numai, în online. Cum s-a reflectat această tendinţă în evoluţia businessurilor din domeniu?

    În ciuda lockdownului şi a problemelor excepţionale din 2020, Top Line a închis anul 2020 pe creştere, atât din punctul de vedere al vânzărilor, cât şi din punct de vedere al profitului. Vizăm o creştere double digit, atât în vânzări, cât şi în profit, pentru finalul acestui an”, spune Diana Baicu, cofondatoarea Top Line. Compania importă şi distribuie pe plan local produse profesionale, echipamente de înfrumuseţare, dar şi aparatură şi mobilier pentru saloanele de profil şi a închis anul 2019 cu afaceri de aproape 8 milioane de euro. În Bulgaria, cealaltă piaţă pe care businessul activează, Diana Baicu spune că vânzările au crescut cu aproximativ 30% pe parcursul anului trecut, deoarece pe piaţa bulgărească saloanele de înfrumuseţare nu au fost închise în 2020.

    Potrivit ei, creşterea cifrei de afaceri atât la nivelul pieţei locale, cât şi pe piaţa din Bulgaria, a fost susţinută în principal de vânzările online, dar şi de schimbările în tendinţele de consum ale clienţilor. În momentul în care saloanele şi mallurile au fost închise, vânzările online au fost cele care au susţinut activitatea şi care au contribut la creşterea afacerilor. „E-commerce-ul, atât al nostru, cât şi al partenerilor noştri a reprezentat sursa de venituri principală, alături de produsele care puteau fi vândute şi în farmacii. Contactul constant pe care îl avem cu consumatorul este principalul avantaj pe care îl aduce mediul online. Feedbackul primit ne ajută să înţelegem mai uşor problemele, nevoile şi să găsim rezolvările mai uşor.”

    În 2020, numărul de comenzi înregistrate în mediul online a crescut de trei ori faţă de anul precedent. „Aveam un e-commerce bun, o distribuţie în parteneri de retail şi e-tail, astfel că după momentul de derută din primele două săptămâni ale pandemiei, fiind flexibili şi având toate canalele de vânzare deschise, am reuşit să ne balansăm businessul şi să ne continuăm creşterea faţă de anul precedent.” În continuare, Top Line are în plan comunicarea mai intensă cu consumatorii în mediul online, împreună cu specialişti şi influenceri din industria de beauty, prin clipuri video scurte – cunoscute în industrie sub denumirea de how to-uri.

    În mediul offline, în România compania deţine un magazin propriu de prezentare în Bucureşti şi distribuie produse şi echipamente de înfrumuseţare şi în magazine partenere. „Magazinul este destinat în primul rând profesioniştilor din domeniul înfrumuseţării dar şi consumatorului final care poate să încerce produse profesionale, să înveţe diferite trucuri folosite de profesionişti sau să descopere colecţii. Anul acesta vom transforma magazinul într-un concept store în care iubitorii de frumuseţe vor putea descoperi cele mai inovatoare produse şi concepte din portofoliul nostru.” Pentru anul în curs, Baicu spune că ţinta este o creştere de două cifre.

    În ceea ce priveşte tendinţele clienţilor, şi acestea au înregistrat unele fluctuaţii ca urmare a apariţiei crizei sanitare. „Într-o primă fază, oamenii s-au speriat şi au încercat să rărească serviciile de înfrumuseţare cumpărând preponderent produse de retail pe care le puteau folosi acasă, dar ulterior au revenit către produsele profesionale. Dar am ajutat mulţi consumatori să şi combată efectele negative ale serviciilor de înfrumuseţare făcute greşit acasă, precum păr deteriorat, culoare neuniformă, ten deshidratat şi sensibilizat, unghii exfoliate şi efectele lăsate de purtarea măştii de protecţie şi de folosirea în exces a dezinfectantului de mâini.” Astfel, cele mai vândute produse au fost cele de îngrijire a părului şi tenului, dar şi cele din categoria de healing (vindecare – n. red.) şi haircare – beautycare. „A crescut mult categoria de healing, pe de o parte pentru că purtăm mască multe ore pe zi, dar şi din cauza faptului că mulţi oameni şi-au sensibilizat tenul prin folosirea incorectă şi excesivă a produselor de exfoliere şi a retinoizilor, în special.” În industria de beauty, cele mai afectate categorii au fost cele de fragrance şi cele de makeup, în timp ce produsele de îngrijire a părului şi pielii au înregistrat creşteri, a adăugat Diana Baicu. „Aceste categorii vor continua să crească, atât ca share în cadrul categoriei de beauty, cât şi ca valoare.”

     

    Digitalizarea în industria frumuseţii

    Pe parcursul anului 2020, în ciuda incertitudinii aduse de pandemie în mediul de business, Top Line şi-a continuat şi planurile de expansiune. Spre exemplu, la începutul anului trecut, compania a adus pe piaţa locală, în sistem de franciză, brandul de înfrumuseţare Institute Guinot, în urma unei investiţii de aproximativ 100.000 de euro. „Consolidarea activităţii comerciale şi expansiunea businessului, lansări pe piaţă, extindere, precum şi investiţii în optimizări logistice şi digitalizare le-am avut în plan şi le-am executat în 2020, chiar dacă nu a fost tocmai uşor în perioada de lockdown.” Avantajele digitalizării acestui sector sunt multiple şi pleacă de la apropierea de consumatori şi educarea acestora, notează antreprenoarea. Printre avantajele aduse de digitalizare se numără şi promovarea – care se poate face mai targetat. „Expunerea produselor şi informaţiile despre beneficiile produselor reprezintă, de asemenea, avantaje importante în favoarea mediului online. Folosim mediul online nu doar pentru vânzare, ci şi pentru prezentarea conceptelor pe care le promovăm. Noi făceam şedinţe online de dinainte de pandemie, de aceea nu a fost o mare problemă să continuăm în online. Eram pregătiţi să facem chiar şi evenimente virtuale, astfel încât am fost primii care au făcut o lansare online. Mai mult, avem branduri care se pretează nativ la comunicare online şi social media.”

     

    Aceleaşi produse, pieţe diferite, consumatori diferiţi

    Comparaţia între comportamentul consumatorilor din România şi cei din Bulgaria în urma pandemiei nu e atât de uşor de făcut, având în vedere că în Bulgaria saloanele, care reprezintă principalul driver al companiei Top Line, nu au fost închise. „Sunt consumatori pe care i-am pierdut pentru o perioadă pentru că foloseau, de exemplu, în lockdown, produse de mass market, cum ar fi vopsea de păr pentru acasă şi care au fost mulţumiţi într-o primă fază, dar au revenit către produsele profesionale, atunci când s-au simţit în siguranţă. Avem mulţi consumatori pe care i-am câştigat pentru că au început să folosească acasă produse profesionale cu o frecvenţă mult mai mare”, a explicat Diana Baicu.

    La nivel de produse şi categorii de produse, cofondatoarea Top Line spune că nu sunt mari diferenţe între ce caută românii şi ce caută bulgarii, însă clienţii din România sunt mai deschişi să plătească un preţ mai mare şi se informează mai mult cu privire la produsul pe care urmează să îl achiziţioneze. „Nu vedem diferenţe semnificative în ceea ce priveşte share-ul categoriilor – îngrijirea părului, a pielii, a unghiilor etc., dar am observat că românii caută mai mult decât consumatorii bulgari noutăţile, inovaţia şi sunt mai deschişi să plătească un preţ mai mare pentru aceste lucruri. Pentru noi este foarte important să aflăm ce îl preocupă pe consumator, ce caută şi ce îşi doreşte.”

    Acoperire regională

    Legat de planurile de viitor, antreprenoarea spune că are în vedere extinderea pe noi pieţe. „Vom continua expansiunea regională. Anul acesta deschidem piaţa din Ungaria, astfel încât vom deveni un jucător regional pentru furnizorii noştri, activând în România, Bulgaria, Republica Moldova şi Ungaria, pe toate canalele: saloane şi clinici, retail şi e-commerce. Continuăm să ne consolidăm toate procesele şi operaţiunile: avem deja o facilitate logistică capabilă să livreze în cele trei ţări vecine în timp scurt.”

    Investiţii vor fi făcute şi în segmentul de infrastructură, care reprezintă continuarea modernizării facilităţii logistice, dezvoltarea sistemului de operare, upgrade al platformelor de e-commerce, dar şi integrarea de noi funcţionalităţi. „Vom avea o platformă de e-commerce modernă, care va putea să servească atât nevoilor saloanelor, cât şi consumatorilor finali. Vom integra funcţionalităţi noi, ţinând cont de tot ce am înţeles din pandemie, spre exemplu importanţa consultaţiei online, atât prin telefon, cât şi prin video.”

    Top Line a fost înfiinţată în urmă cu 25 de ani de Panos Kesoudis, un antreprenor grec pasionat de industria de beauty, şi de Diana Baicu, care a împărtăşit aceeaşi pasiune cu partenerul ei de business. „Panos Kesoudis se afla într-o călătorie de afaceri în România când a văzut potenţialul de pe piaţa locală şi în 1996 a început afacerea. Apoi, în 2015, ne-am extins şi în Bulgaria. Am pornit de la faptul că saloanele nu aveau produse profesionale de calitate, dar cu toate acestea aveau clienţi. După ce am studiat piaţa am adus, pe măsura ce piaţa se dezvolta, ceea ce era nevoie în momentul respectiv. Apoi am introdus trendurile internaţionale pe piaţa din România”, povesteşte ea.

  • Cum a reuşit un tânăr român să dea naştere unei nişe tot mai la modă în ţara noastră după ce a renunţat la job-ul din multinaţională şi a pornit propriul business

    Aflat la prima experienţă antreprenorială, Cristian Tudor, fondatorul unui business care la origine creşte şi comercializează microplante, a trecut anul trecut, odată cu apariţia pandemiei, prin prima criză economică din rolul de antreprenor. Şi, cu toate că afacerea sa se baza aproape exclusiv pe HoReCa, unul dintre cele mai afectate domenii, el a reuşit să schimbe direcţia la timp şi să înveţe o lecţie care speră să îl pună din nou pe linia de plutire.

    Anul 2020 a adus o scadere drastică pentru noi. Pe grupul de firme Microgreens am înregistrat o cifră de afaceri cu 25% mai mică decât anul 2019, cu un total de aproximativ 3,1 milioane de lei, faţă de 4,2 milioane de lei”, descrie Cristian Tudor panta descendentă pe care afacerea a intrat ca urmare a apariţiei pandemiei de COVID-19. La începutul anului 2020, înainte de apariţia crizei sanitare, ponderea de vânzări HoReCa versus retail era, în cazul Microgreens, de 95%, respectiv 5%.

    „La inceputul anului 2020 eram prezenţi în aproximativ 1.200 de restaurante din România şi în Selgros şi Metro. Între timp, numărul de clienţi din HoReCa a scăzut dramatic, dar ni s-a mărit prezenţa în retail, intrând în lanţuri precum Mega Image, Carrefour, Auchan, Cora şi Kaufland cu produse nou introduse în portofoliu, din categoria salatelor de tip baby şi a plantelor aromatice clasice.” De la 1.200 de restaurante, numărul de parteneriate s-a restrâns acum la sub 400, iar ponderea s-a schimbat la 85% HoReCa şi 15% retail. În cazul Auchan şi Carrefour produsele companiei sunt comercializate în întreaga reţea, în vreme ce în celelalte, doar în câteva magazine din Bucureşti, fiind introduse într-o perioadă de testare, de 4-6 luni. Planurile antreprenorului sunt ca în curând să acopere însă toate unităţile respectivilor parteneri.

    Pentru anul acesta el targetează o investiţie privată de tip equity cu ajutorul căreia speră să obţină o creştere de cel puţin 35% extra faţă de 2019. „Cu această investiţie ne dorim să extindem reţeaua de microsere şi să mărim capacitatea de producţie în unul sau mai multe centre de creştere pe verticală, în spaţiu indoor, cât mai aproape de consumator. Scopul principal este să creştem vânzările către zona de retail, pentru a putea echilibra puţin riscul încă mare din industria HoReCa.”

    Cristian Tudor

    ⇒ Este absolvent al Facultăţii de Horticultură din Bucureşti şi al unui master în acelaşi domeniu;

    ⇒ În 2013, după absolvire, a început primul job în agricultură, într-o multinaţională producătoare de material săditor, seminţe şi răsaduri, pentru piaţa legumicultorilor profesionişti din România;

    ⇒ Un an mai târziu a renunţat la job şi a fondat Microgreens, un business cu microplante, cu prezenţă în HoReCa şi retail, cu o investiţie de 30.000 de euro, fonduri obţinute printr-un credit de nevoi personale.

    În ultimii doi ani, Cristian Tudor spune că cel mai important pas făcut de Microgreens este pivotarea făcută din zona de agricultură convenţională către agritech şi producţie axată pe folosirea tehnologiei de creştere hidroponică indoor, pe verticală. „Făcând acest switch de direcţii, am intrat într-o piaţă care nu mai cuprinde doar microplantele, unde aveam să simţim o plafonare în scurt timp. În acest moment focusul nostru este către tipologia de business sub forma farming as a service.”

    Planurile sale pe termen scurt şi mediu sunt orientate, aşadar, în direcţia vertical farming, cu target pe dezvoltarea de produse noi pentru consumatorii casnici, mergând pe urma trendurilor globale de consum. „Anul acesta am investit aproximativ 150.000 de euro în modernizarea unei sere actuale, din localitatea Gorgota, pe care am convertit-o dintr-o seră clasică într-un verticală, la acest moment – cea mai mare din sud-estul Europei.”

    În ceea ce priveşte comportamentul consumatorilor, antreprenorul susţine că cele mai importante aspecte sunt în strânsă legătură cu două trenduri foarte importante şi pentru Microgreens: convenience şi functional food. „Acestea sunt strâns legate de nevoia consumatorului de a avea acces tot mai mult la o hrană sănătoasă, bogată nutriţional, cu o trasabilitate scurtă şi foarte transparentă şi cu cât mai multe bife în zona de siguranţă alimentară.”

    Despre provocările aduse de pandemie, Cristian Tudor spune că a învăţat foarte multe, dar cel mai important aspect este legat de riscul de a se focusa şi de a fi prezent cu o pondere foarte mare într-o singură industrie, în cazul de faţă şi cea mai nefericită – HoReCa. „Un alt aspect foarte important: cash is king (banul este rege – n. red.) în vreme de criză. Noi am investit în toţi anii tot ce am produs şi nu am avut rezerve deloc, motiv pentru care pandemia şi lockdownul ne-au prins pe picior greşit, fără prea multe rezerve în conturi.”

  • De la online la print şi înapoi la online. DHM company, o agenţie multidisciplinară de producţie publicitară şi creaţie, a plecat la drum cu ajutorul unei investiţii de câteva mii de lei şi a ajuns recent la o cifră de afaceri de 2,44 milioane euro

    Activi în piaţa românească de producţie publicitară de peste 15 ani, fondatorii DHM Company, Dan Mateuţ (50 de ani) şi Horia David (43 de ani), au ajuns la o cifră de afaceri de circa 12 milioane de lei (2,44 milioane euro) şi 15 angajaţi.

     

    Dan Mateuţ şi Horia David au pus bazele DHM Printing & Advertising, o agenţie multidisciplinară de producţie publicitară şi creaţie, în urmă cu 15 ani, după o investiţie de câteva mii de lei într-o companie ce realiza site-uri pentru clienţi din Statele Unite. Ulterior au dezvoltat partea de tipărire, pornind de la o nevoie descoperită la locul de muncă anterior.

    „Eram oameni de vânzări la una dintre tipografiile mari din Bucureşti, dar am constatat că piaţa avea nevoie şi de altceva pe lângă tipar. Nu puteam aborda clienţii care aveau campanii complexe, ce implicau atât partea de print, cât şi pe cea de produse promoţionale. Sau clienţii care participau la târguri şi expoziţii şi care aveau nevoie de construirea standului, de materiale tipărite şi de promoţionale pe care să le ofere vizitatorilor“, îşi aminteşte Horia David. Însă, adevăratul pas spre antreprenoriat, în sensul că au decis să se concentreze pe afacerea lor, l-au făcut în perioada crizei economice din 2008, perioadă pe care, privind acum retrospectiv, o consideră o lecţie importantă, pe care au aplicat-o şi în această nouă criză.

    „Pandemia a însemnat şi pentru noi, ca de altfel pentru majoritatea companiilor din lume, un moment de reset al activităţii. Chiar dacă în portofoliul nostru avem firme din aproape toate domeniile vieţii economice, niciuna dintre ele nu a mai comandat nimic în prima fază a lockdownului. Primele care au avut nevoie de ajutorul nostru au fost firmele din retail. Au urmat firmele din domeniul agricol, care îşi pregăteau campaniile de toamnă şi care aveau nevoie să îşi promoveze produsele şi acţiunile“, punctează Dan Mateuţ. Antreprenorii din spatele DHM cred că online-ul va fi din ce în ce mai prezent în viaţa noastră, mai ales că procesul de digitalizare a început demult în domeniul producţiei publicitare, iar pandemia de Covid-19 l-a accelerat. Totodată, ei afirmă că fără digitalizare nu se poate face un business în această perioadă. „Dacă în urmă cu 20 de ani internetul tocmai începea să decoleze, în ultimii ani cheltuielile publicitare în online au explodat şi tendinţa se va menţine în viitor.”

    Horia David, cofondator DHM Company:„Publicitatea online a crescut exponenţial şi va mai creşte în următoarea perioadă. Este cea mai dinamică, având cea mai mare oportunitate de creştere. În cazul obiectelor promoţionale, direcţia este aceea a folosirii în campanii a produselor ce pot fi asociate şi conceptului de work from home.”

    În 2019, valoarea pieţei de publicitate online din România a fost de aproximativ 80 de milioane de euro, conform studiului ROADS 2020, realizat de IAB România şi PwC. Studiul mai arată că în ultimii patru ani, acest segment a avut o medie de creştere de circa 30%, potrivit reprezentaţilor firmei DHM. „Există o regulă generală în industria publicitară, conform căreia cheltuielile alocate promovării sunt strâns corelate cu creşterea sau cu scăderea PIB-ului şi influenţate de încrederea pe care firmele o au în mediul social, astfel încât pandemia a condus la o scădere imediată şi în ceea ce priveşte industria publicitară. Iar compania noastră a fost direct afectată. Deşi sunt semnale că piaţa de print o să scadă mult, antreprenorii consideră că promovarea pe această cale nu va dispărea. Cel puţin, nu în următorii ani. Cu alte cuvinte, proiectele în acest domeniu”, susţine Dan Mateuţ.

    Cei doi antreprenori, încurajaţi de creşterea exponenţială a vânzărilor online, vor să facă noi angajări, pentru că sunt de părere că producţia publicitară îşi va modifica  direcţia. „Publicitatea online a crescut exponenţial şi va mai creşte în următoarea perioadă. Este cea mai dinamică, având cea mai mare oportunitate de creştere. În cazul obiectelor promoţionale, direcţia este aceea a folosirii în campanii a produselor ce pot fi asociate şi conceptului de work from home“, mai spune Horia David. Fondatorii companiei speră că anul 2021 va fi unul de recalibrare a businessului pentru ei,  în ceea ce priveşte cifra de afaceri​, care a scăzut uşor anul trecut din cauza pandemiei. Ei nu au înaintat cifre, dar în anul 2019 veniturile nete au fost de peste 12 milioane de lei. „Deşi anul 2020 a fost un an greu nu doar pentru firmele din domeniul nostru, ci pentru întreaga economie în ansamblul ei, noi ne-am păstrat numărul de angajaţi, iar de la începutul acestui an suntem într-un plin proces de recrutare în aproape toate departamentele şi de retehnologizare. Ne-am mărit echipa de vânzări şi am făcut investiţii în echipamente pentru asigurarea capacităţilor necesare creşterii vânzărilor ”, completează Horia David.

    Fondatorii companiei speră ca evenimentele şi târgurile să îşi reia calendarul obişnuit. Campionatul European de Fotbal, festivalurile care anul trecut nu s-au mai desfăşurat, târgurile şi conferinţele care şi-au închis porţile din cauza pandemiei sunt evenimente pe care Dan Mateuţ şi Horia David le ţintesc în acest an pe care ei îl consideră de revenire. Cei doi consideră că economia va avea o variaţie care va depinde de progresul campaniei de vaccinare şi de restricţiile sanitare şi cred că anul acesta va fi unul de creştere economică, mai temperată în primul semestru şi mai susţinută în cel de-al doilea. „Însă, despre o revenire putem discuta abia în anul 2022. Că această revenire economică va fi în V sau W, este greu de anticipat. Măsurile care se vor lua la nivel naţional vor fi foarte importante. Însă evoluţia pandemiei la nivel global, având în vedere interdependenţa economiilor, va fi una dintre necunoscute, care îşi va pune ea amprenta asupra tipului de revenire”, este de părere, pe de altă parte, Dan Mateuţ.

    Dan Mateuţ, cofondator DHM Company:„Există o regulă generală în industria publicitară, conform căreia cheltuielile alocate promovării sunt strâns corelate cu creşterea sau cu scăderea PIB-ului şi influenţate de încrederea pe care firmele o au în mediul social, astfel încât pandemia a condus la o scădere imediată şi în ceea ce priveşte industria publicitară. Iar compania noastră a fost direct afectată. Deşi sunt semnale că piaţa de print o să scadă mult, antreprenorii consideră că promovarea pe această cale nu va dispărea. Cel puţin, nu în următorii ani.”

     

  • Povestea parcă de film a unui antreprenor român, care a ajuns, de la face curăţenie într-un oficiu poştal, la o afacere de sute de mii de euro

    Platforma marketplace creată de gigantul american Amazon, cel mai mare retailer online din lume, poate fi un triunghi al Bermudelor pentru planurile şi investiţiile antreprenorilor, dar şi o adevărată fabrică de bani pentru cei care sunt perseverenţi şi ştiu să îşi aleagă inspirat nişele de business pe care le atacă. Un exemplu ce pare a fi extras dintr-un roman: un antreprenor român care şi-a început cariera prestând servicii de curăţenie într-un oficiu poştal şi care acum a dat lovitura comercializând cărţi pe care i le tipăreşte Amazon.

    Cu toate că am «reuşit» să îmi închid businessul de două ori şi să îl reîncep de la zero deoarece am făcut două mari greşeli şi toate conturile de pe platformele unde îmi vindeam cărţile mi-au fost închise, asta nu m-a oprit niciodată să o iau de la zero şi să îmi doresc să duc acest model de afacere la un alt nivel. Sunt o persoană care testează mult şi îmi place să duc orice platformă la limitele maxime admise.

    Această experienţă m-a ajutat foarte mult şi mi-a permis să îmi fac un traseu nou fără greşeli şi cu strategii foarte bine puse la punct. Odată cu cele peste 100.000 de cărţi vândute am depăşit şi cifra de 700.000 de dolari în vânzări”, a povestit pentru Business MAGAZIN Claudiu Nistor, antreprenor şi fondator GoPublish. Ideea de a vinde cărţi i-a venit acum circa doi ani de zile, după ce testase, învăţase şi avusese deja succes cu un alt business de produse fizice pe Amazon.com.

    „Businessul era stabil şi majoritatea proceselor erau automatizate sau externalizate. Deja aveam cunoştinţele necesare pe această platformă şi am căutat să le valorific cât mai mult posibil. Astfel am descoperit că Amazon oferă serviciul de print on demand pentru cărţi. Şi nu vă gândiţi doar la cărţile complicate pe care le avem în bibliotecă. Sub termenul generic de cărţi, includ şi jurnale, agende, cărţi de colorat sau cu jocuri şi multe alte variante de acest fel ce pot fi realizate în minute de muncă pe baza unor template-uri.

    Practic tu trebuie să faci formatul digital al unei cărţi, de orice fel ar fi acesta, încarci acest conţinut în format digital la ei pe platformă, iar ei o vor printa, o vor lega şi o vor livra ori de câte ori un client Amazon.com plasează o comandă. Înţelegând acest demers, aşa mi-a venit ideea de a testa acest model de business online bazat pe sistemul de print on demand”, a precizat el, adăugând, ca să clarifice, că el a exploatat categoria de cărţi care sunt foarte căutate în online dar şi într-o librărie clasică – cărţi simple, caiete, jurnale, agende, cărţi de colorat, ş.a.m.d., şi nu cărţile clasice, scrise, pe care toată lumea le are în biblioteca de acasă.

    „Primele cărţi «realizate» de mine, dacă le pot numi aşa, pentru că nu a fost o muncă foarte mare la ele, au fost caiete de matematică, cărţi de colorat şi jurnale pentru copii. A început totul ca un test cu 25 de cărţi simple care se adresau pieţei din America. Implementasem tot ce ştiam din activitatea legată de vânzarea de produse fizice, de la crearea unei prezentări, la SEO, la o imagine ideală folosită pentru copertele cărţilor. După aproximativ 30 de zile de la începerea acestui model de business online am vândut aproximativ 1.000 de astfel de cărţi.

    A fost un start surprinzător şi asta mi-a dat încredere că sunt pe drumul cel bun şi pot să duc mai departe aceasta idee şi să o dezvolt.” Până acum, antreprenorul român a realizat peste 700 de exemplare traduse în două limbi (engleză şi spaniolă), doar în format fizic, iar ca şi vânzări, a depăşit cifra de 100.000 de cărţi încă din noiembrie anul trecut. În topul celor mai vândute cărţi realizate de Claudiu Nistor se regăsesc cărţi cu activităţi pentru adulţi (Sudoku), cărţi de colorat (Mandalas), cum să desenezi animale, word searches for kids şi word scramble puzzle book for adults. „Fiind cărţi low şi no content formatul lor digital nu ar aduce valoare utilizatorilor. Vânzarea de cărţi cu conţinut redus este un business de volum unde profitul unei cărţi începe de la 1 dolar şi poate ajunge până la 15-20 dolari în funcţie de valoarea pe care o aduce cartea ta, complexitate şi unicitate”, a menţionat el.

    O parte dintre cărţile comercializate de Claudiu Nistor până acum pe Amazon pe modelul print on demand au fost realizate de el, însă o parte sunt realizate cu ajutorul unei echipe pentru optimizarea şi eficientizarea businessului. „Fiind vorba de muncă repetitivă în unele etape, cum este publicarea efectivă a cărţilor, am dezvoltat proceduri de lucru şi o mică echipă care mă ajută cu aceste aspecte. Businessul poate fi automatizat şi optimizat 100%, dacă asta îţi doreşti. Acum lucrez şi cu alte persoane care se ocupă inclusiv de partea de grafică, acolo unde găsesc variante mai complexe de cărţi”, a precizat Claudiu Nistor, punctând faptul că acest business se poate face în mai multe moduri. “Dacă nu vrei să investesti niciun ban, dar ai timp disponibil, atunci poţi să începi pe cont propriu fără nicio problema şi fără costuri de investiţii, pe când automatizarea şi optimizarea serviciilor la care apelezi variază în funcţie de viteza cu care vrei să accelerezi creşterea afacerii şi din nou, depinde de abilităţile tale ca administrator şi coordonator şi de alegerea nişelor în care urmează să lansezi cărţi.”

    Marea supriză şi confirmare că businessul funcţionează într-adevăr a venit chiar din prima lună în care antreprenorul român a pus primele 25 de cărţi la vânzare pe Amazon, iar acestea au generat profit de peste 1.000 dolari. „Marele avantaj al meu a fost ca am venit deja cu o bază solidă din zona de online şi deja ştiam platforma Amazonului, unde am şi lansat primele mele cărţi.” Cariera lui Claudiu Nistor ca antreprenor nu a început însă cu Amazon, iar înainte de a intra efectiv în antreprenoriat a experimentat şi postura de angajat. „Nu am început tocmai grozav «cariera mea». În timpul liceului am fost «femeie de serviciu» la un oficiu poştal în oraşul natal, dar asta nu a fost o ruşine pentru mine. Am ştiut ce vreau şi că asta este doar o etapă din viaţa mea. La 19 ani, în timpul facultăţii, am început primul meu business care a crescut destul de repede. Cumpăram motociclete, le dezmembram şi le vindeam pe bucăţi”, a dezvăluit el. Însă, marea lui aventură în antreprenoriat a început acum aproximativ patru ani când a decis să se axeze doar pe zona online pentru a putea avea libertatea de a călători în timp ce se ocupă de businessurile sale. „Aceasta a fost una dintre dorinţele mele: să găsesc un domeniu de activitate unde nu sunt constrâns de un anumit spaţiu şi aşa am început să călătoresc în cât mai multe locuri posibile, să cunosc oameni noi, mentalităţi prospere şi să leg cât mai multe relaţii. Acest lucru m-a ajutat enorm să întâlnesc foarte mulţi antreprenori la diferitele conferinţe unde am fost să văd cum gândesc oamenii cu businessuri de zeci şi sute de milioane de dolari. Îmi place foarte mult ideea prin care se menţionează că suntem suma celor cinci oameni cu care ne petrecem cel mai mult timp, aşa că fac tot posibilul să întâlnesc oameni cât mai prosperi şi care au ajuns la rezultatele pe care şi eu vreau să le am, atât în business cât şi pe plan personal.”

    Aşadar, acum patru ani, când a decis să treacă complet în zona de online, a creat un brand de produse fizice în domeniul sănătăţii pentru piaţa din America. “Prin orice idee pe care o încep ca business, mă gândesc cum pot să îmbunătăţesc viaţa oamenilor şi ce impact pozitiv pot să aduc pentru ei. Acest brand a vândut în 4 ţări, 2 continente şi cu o cifră de peste 2 milioane de dolari. Acest business mi-a dat o mare încredere în ideile mele şi m-a construit foarte mult în tot ce realizez pe partea de antreprenoriat.”

    Cu toate că perseverenţa şi ambiţia l-au ajutat să ajungă la aceste rezultate pe care orice antreprenor şi le doreşte – afaceri de milioane de dolari, pentru Claudiu Nistor cifrele nu reprezintă succes, ci sunt doar nişte indicatori care arată rezultatele businessului. “Primul business de 1 milion de dolari nu l-am făcut din cărţi, l-am făcut din produsele fizice şi s-a petrecut destul de rapid. Dacă mă intrebai acum 6 sau 7 ani cum este să ai un business de 1 milion de dolari mi se părea de neatins. Acum aş putea spune că dacă ai o ţintă exactă şi munceşti pentru ea, rezultatele nu au cum să nu apară. Mi-a plăcut tot timpul să fiu un jucător în viaţa mea, nu un spectator”, a subliniat el. După succesul avut pe platforma Amazon, atât cu un brand de produse fizice, cât şi cu cărţile simple fără mult conţinut vândute pe modelul print on demand, Claudiu Nistor a început să ofere din cunoştinţele sale de business prin intermediul unui curs realizat împreună cu un prieten, Răzvan Aleman, tot antreprenor în mediul online.

    „Ideea de GoPublish a apărut în 2019, când foarte mulţi prieteni mă întrebau despre businessul online, despre ce fac eu de călătoresc, dar şi lucrez în acelaşi timp. Mulţi doreau să înceapă o activitate în mediul online, dar nu dispuneau de bugete de investiţii pentru a începe o afacere. Eu împreună cu Răzvan am început să ajutăm prietenii din jurul nostru care îşi doreau să înceapă un business din vânzarea de cărţi în online şi rezultatele au fost remarcabile.” Aşa a luat naştere GoPublish, iar de atunci cei doi au susţinut două ediţii ale cursului la care au aprticipat peste 450 de persoane care şi-au lansat deja şi primele cărţi în mediul online şi care generează deja şi venituri. „Cursul GoPublish costă 1.297 euro. Noi le recomandăm însă întâi tuturor celor interesaţi nu doar să citească ghidul gratuit şi să vizioneze webinarul de prezentare, ci să şi aplice informaţia prezentată pentru a vedea dacă li se potriveşte”, a conchis el.

  • Lupta micilor producători români cu giganţii străini, tot mai intensă. Afacerile cu produse tradiţionale sunt la tot mai mare căutare în detrimentul produselor fabricate în masă

    Cândva, tot ce era internaţional şi se găsea pe rafturile marilor reţele de magazine era un magnet pentru cumpărătorul avid să consume ceea ce consumau şi străinii. Apoi, încet-încet, mici branduri locale au început să-şi facă loc pe aceleaşi rafturi, alături de numele mari.

    Iar de ceva vreme un nou trend prinde contur: cel al băcăniilor şi al prăvăliilor, multe din ele chiar cu această catalogare în denumire. Acolo, producătorii locali mici şi mari îşi dau întâlnire, ca un manifest al dorinţei lor de a ajunge mai aproape de clienţi. Şi ca o întoarcere în timp, în cărţile şi în filmele în care personajele obişnuiau să-şi facă zi de zi cumpărăturile la băcănie.

    Am vrut să venim în piaţă cu produse făcute cum se făceau odată. Am apelat la producători locali şi vom lucra în viitor tot cu producători locali, dar dorinţa clienţilor este să facem chiar noi o parte din produse”, îşi explică demersul Adriana Furdui, o antreprenoare care a deschis chiar în această primăvară Băcănia lu’ Furdui, pe bulevardul Decebal din Bucureşti. Familia Furdui a investit 110.000 de euro pentru a deschide spaţiul şi ia deja în considerare să investească mai departe într-o secţie de preparare a unor produse proprii. Iuliana şi Răzvan Penciu sunt alţi doi antreprenori care au văzut oportunitatea unui magazin cu produse locale în Capitală.

    „Ne-am propus să aducem mai aproape de bucureşteni produse tradiţionale româneşti. Investiţia iniţială a fost de 35.000 de euro, bani care au fost folosiţi pentru chirie, stocuri, amenajarea spaţiului. Ne-am dorit un spaţiu mare, avem 80 de metri pătraţi”, povestea recent Iuliana Penciu.

    Familia Furdui a investit 110.000 de euro pentru a deschide Băcănia lu’ Furdui şi ia deja în considerare să investească mai departe într-o secţie de preparare a unor produse proprii.

    O pondere de 90% din produsele care se găsesc în Prăvălia Penciu, de pe Şoseaua Iancului, sunt româneşti, printre ele făcându-şi loc brânzeturi maturate între trei şi şase luni, mezeluri afumate, reţete tradiţionale de dulceţuri şi zacuşti, produse de panificaţie, lactate tradiţionale. În total – 50 de producători şi 600 de produse. Nu doar Bucureştiul a devenit scenă pentru băcănii în ultimul an, ci şi oraşe din provincie s-au aliniat trendului.

    Ploieşti este unul dintre ele, iar Băcănia Patria este un exemplu. „Fiind tot timpul în căutare de produse artizanale şi urmărind tinerii producători ai patriei, am simţit că este şi de datoria mea să investesc în ducerea mai departe a acestor poveşti şi deschiderea unei băcănii. A venit cumva natural şi mi-am dat seama, în timp ce îmi creionam ideile, că este de fapt ceva ce îmi place să fac şi, sigur, ceva ce îmi pot însuşi şi asuma ca business. Am simţit de asemenea că în Ploieşti, în oraşul unde m-am născut, există în primul rând un loc lăsat liber pe acest segment”, povesteşte Vlad Boţîrcă, fondatorul Băcăniei Patria.

    Absolvent de Ştiinţe Politice şi de Teologie, el nu avusese nicio legătură cu antreprenoriatul în comerţ, însă a învăţat totul cu paşi mici. Ce spun toate aceste iniţiative despre apetitul pentru „buy local” al consumatorului român? „Este vorba despre un concept modern de băcănie, diferit de ce era în trecut.

    Noul concept adună produse artizanale, de la producători şi fermieri mici, preparate tradiţionale, toate – în producţie limitată, nu de serie, ci sezoniere. Sunt afaceri de familie, în care, pe lângă pasiune, găseşti poveşti interesante, unicate şi reţete proprii, moştenite din generaţii”, spune Cătălina Aldea, retail expert consultant şi trainer la Aldea Consulting Vision. Trendul este oarecum firesc, după perioada de dezvoltare a comerţului modern.

    Acum, clienţii au început să caute şi produse altfel, care nu se găsesc de obicei în marile lanţuri de magazine. În plus, în ultimii ani, a crescut şi interesul pentru produsele sănătoase, fără pesticide, aditivi alimentari şi coloranţi, din producţie ecologică ori fără zahăr. Iar băcăniile şi magazinele specializate au fost cele care au promovat aceste produse, chiar dacă uneori efortul de a le comercializa a fost foarte mare, fiind produse mai scumpe şi de nişă. „Un alt mare avantaj al băcăniilor este că beneficiezi de recomandări avizate: angajaţii cunosc foarte bine produsele, fac recomandări de consum şi utilizare. De asemenea, oferă servicii precum vânzări prin precomenzi, reţete personalizate, comenzi telefonice, livrări la domiciliu sau acomodează rapid în sortimentaţie produse care sunt solicitate în mod repetat de clienţi”, completează Cătălina Aldea.

    Cătălina Aldea, retail expert consultant şi trainer la Aldea Consulting Vision:„În străinătate, mai ales în ţările vest-europene, astfel de magazine au o tradiţie bogată. Vor supravieţui, pentru că totdeauna va exista interes pentru produsele provenite de la mici producători.”

     

    De la comerţ la producţie

    Interesul pentru produse sănătoase a fost şi unul din motivele care au stat la baza Băcăniei lu’ Furdui, unde se găsesc de la pâine secuiască, afumături şi zacuşti din producţia proprie până la specialităţi de lactate de la o stână din Bacău sau lactate vegane sub brandul Vacaju. Adriana Furdui consideră că, pe lângă portofoliul de produse adunate de la mici producători români, o băcănie ar trebui să fie ea însăşi producător. „Acum e cool să fii proprietar de băcănie, dar mulţi nu înţeleg că băcănia trebuie să aibă o identitate. Părerea mea este că 50% din produsele unei băcănii trebuie să vină din producţie proprie. O băcănie ar trebui să vândă doar produse ce nu se regăsesc pe rafturile supermarketurilor”, spune ea. De altfel, pentru un mic antreprenor, băcănia vine şi cu avantajul posibilităţii de a vinde în cantităţi mici şi la preţuri mai bune decât cele solicitate de marile reţele de magazine.

    „De când suntem în pandemie, băcăniile s-au înmulţit, ba chiar au apărut şi lanţuri de băcănii. Atunci când un virus este în floare, te gândeşti cum să mănânci mai corect sau cum să duci o viaţă cât mai sănătoasă. Vor rezista doar cei care vând calitate.” Povestea Băcăniei lu’ Furdui a început aproape odată cu anul 2021, iar în două luni şi jumătate s-au şi deschis uşile magazinului de pe bulevardul Decebal. Familia de antreprenori mai are un business în Bucureşti, Laboratorul de Sarmale, iar pe lista de planuri se mai află unul – Prăvălia cu parizer, care ar urma să reunească toate produsele de tip parizer într-un singur loc. Investiţia preconizată este de 20.000 de euro.

    „Este o perioadă incertă şi nu ştim ce va fi nici peste o săptămână. Pandemia nu prea ne lasă să facem calcule şi să avem o viziune”, spune Adriana Furdui.

     

    Băcănia, din nou la modă

    În provincie, fascinaţia pentru magazine tip băcănie este cu atât mai mare cu cât numărul acestora este limitat. Vlad Boţîrcă a pariat pe Băcănia Patria mizând pe saturaţia faţă de hipermarketuri. „Oamenii au mizat mult pe promovarea online prin influenceri de tot felul, au creat practic un curent nou, cool, acela de a ne întoarce în trecut, la bucatele bunicilor, într-un cadru instagramabil, creându-se o dorinţă de apartenenţă cu noul val”, spune antreprenorul din Ploieşti. Practic, băcăniile reprezintă lanţul scurt dintre producătorii locali şi cumpăratori. În aceste magazine, se livrează, pe lângă produs, şi povestea acestuia, odată cu energia creată în jurul lui.

    „În general, producătorii au cantităţi mici, iar cererea mare din hipermaketuri nu îi avantajează. Ei produc şi vând în proximitate, iar ceea ce facem noi, de exemplu, prin Băcănia Patria este să avem un mix şi să preluăm cantităţi mici din fiecare colţ al ţării ducându-le sub acelaşi acoperiş atât online, cât şi fizic.” Vlad Boţîrcă se concentrează momentan pe spaţiul pe care îl are în Ploieşti, însă spune că este deschis să replice modelul şi în alte oraşe. „Plecând de la numele Patria, era normal să avem producători din toate colţurile ţării. În băcănie se regăsesc producători de mari vinuri ale micilor crame, de brânzeturi, preparate din carne, dulciuri artizanale, beri şi diferite tipuri de băuturi artizanale, dulceţuri, paste, pâine cu maia, miere de albine, sucuri naturale.”

    Pandemia a avut şi ea cuvântul ei de spus în promovarea băcăniilor, trendul de empatizare cu afacerile mici, locale conturându-se tot mai mult în această perioadă. „Să ne amintim care a fost principala frică a oamenilor în martie-aprilie anul trecut: ca să nu rămână fără mâncare, au sufocat hipermarketurile de teamă că importurile vor fi stopate, aşa că şi-au dat seama că e mai sigur să cumperi de la oamenii care au controlul asupra producţiei”, adaugă Vlad Boţîrcă.

     

    Prăvălia de lângă casă

    Iuliana şi Răzvan Penciu au deschis şi ei recent, într-un spaţiu de 80 de metri pătraţi din zona Iancului din Capitală, Prăvălia Penciu, în urma unei investiţii de 35.000 de euro, iar antreprenorii, aflaţi acum la început de drum, au planuri mari cu băcănia care le poartă numele. „Ne dorim ca în doi-trei ani să avem trei spaţii în Bucureşti. Nu sunt prea multe băcănii în Bucureşti, deoarece într-un astfel de business contează proximitatea, aşa că mai sunt multe zone de acoperit”, spune Iuliana Penciu. Printre produsele din Prăvălia Penciu se numără brânzeturi maturate, mezeluri afumate, produse din carmangerii tradiţionale, reţete tradiţionale de dulceaţă şi zacuscă, alimente din zona de panificaţie şi lactate, dar şi o selecţie de vinuri care nu se găsesc în retailul mare, ci pot fi găsite fie în băcănii, fie în HoReCa sau magazine specializate. Produsele cele mai îndepărtate vin din Târgu-Mureş, Cluj, Sibiu. Din apropierea Capitalei sunt produsele din Odobeşti, Buzău, Tulcea sau Lieşti. Ca trafic, Prăvălia Penciu ajunge la 80 de clienţi în fiecare zi, iar bonul mediu ajunge la 40 de lei. Ambiţia fondatorilor este de a ajunge la o medie de 140-160 de clienţi pe zi şi un bon mediu de 60 de lei.

    Farmecul de altădată

    Băcănia Veche, Băcănia Urbană, Băcănia ROD sunt doar câteva alte exemple care arată că piaţa magazinelor cu produse locale se dezvoltă. Pot ele să reînvie spiritul cumpărăturilor la magazinul de cartier şi să impulsioneze afacerile mici din comerţ? Răspunsul este da, crede Cătălina Aldea. „Băcăniile şi magazinele specializate de mică manufactură, precum carmangerii, brutării, patiserii şi cofetării, până la drogherii sau magazine naturiste pot să ia din nou avânt. Mai cred că acest concept de magazine, dacă sunt amenajate corespunzător, pot avea un farmec aparte şi pot deveni punct de atracţie într-un cartier sau într-o comunitate, inclusiv pentru turişti”, spune Cătălina Aldea. De altfel, adaugă ea, băcăniile sunt una dintre cele mai sigure şanse de supravieţuire a comerţului local, dacă se optează pentru o franciză de supermarket din retailul modern. Iar trendul se confirmă şi în alte state. „În străinătate, mai ales în ţările vest-europene, astfel de magazine au o tradiţie bogată. Vor supravieţui, pentru că totdeauna va exista interes pentru produsele provenite de la mici producători.”

    În lupta cu marile reţele, băcăniile şi prăvăliile vin cu mai multe avantaje pentru producători, care invocă mai multe probleme: nu pot livra cantităţile necesare sau în ambalaje calibrate aşa cum cer anumite magazine, nu pot vinde la preţurile solicitate de marile lanţuri, nu vor ca produsele lor de nişă să se piardă în rafturi printre produsele de masă, nu există personal specializat care să recomande produsele lor sau nu pot livra în condiţiile solicitate de marile lanţuri. „Pe de altă parte, marile lanţuri au devenit mai flexibile şi interesate în acomodarea unor astfel de producători, de aceea vedem, în cadrul unor magazine, cornere specializate operate de producători locali.” Dacă pandemia a făcut un lucru bun, acela este atenţia pe care a îndreptat-o asupra afacerilor locale. Nu sunt puţini cumpărătorii care au descoperit abia în ultimul an produse locale, româneşti, autentice, de la mici fermieri şi producători. Trasabilitatea produselor a devenit, dintr-odată, un aspect luat mai des în considerare, iar asta nu poate să fie decât un lucru bun.

  • Povestea omului care a reuşit în câţiva ani să facă tranziţia de la un business eşuat spre o companie de peste 600.000 de euro

    Arthur Rădulescu, CEO-ul MerchantPro, a reuşit în câţiva ani să facă tranziţia de la un business eşuat la o companie cu o cifră de afaceri de peste 600.000 de euro.

    Businessul ShopMania NET a fost fondat în 2004, concentrându-se încă de la început pe soluţii dedicate comerţului online, aflat atunci în zorii dezvoltării. Primul produs al companiei a fost comparatorul de preţuri ShopMania, lansat iniţial în România şi ulterior pe alte pieţe din Europa şi nu numai, mişcare prin intermediul căreia s-a obţinut o perspectivă practică asupra dinamicii şi potenţialului uriaş al e-commerce-ului.

    La scurt timp a apărut soluţia software as a service (actualul MerchantPro) dedicată creării de magazine în mediul online. Proiectul îşi propunea liberalizarea accesului la comerţul virtual într-o perioadă în care existau o mulţime de bariere de intrare pe piaţă, precum necesitatea unei echipe interne sau externe de programatori, nevoia achiziţionării unei infrastructuri hardware şi software dedicate şi lipsa unor investiţii semnificative la început de drum.

    „Platforma noastră a eliminat aceste bariere şi a fost printre primele proiecte care au contribuit local la democratizarea e-commerce-ului. Rămâne şi astăzi unul dintre cei mai importanţi jucători din acest segment, fiind, potrivit cifrelor Builtwith.com, platforma locală SaaS (software as a service – n.r.) de e-commerce utilizată de cele mai multe magazine online”, spune CEO-ul MerchantPro Arthur Rădulescu. În 2020, cifra de afaceri pe care a generat-o MerchantPro a ajuns la 625.000 de euro, în creştere cu 25% faţă de anul precedent.

    Deşi contextul impus de pandemie ar fi putut duce la o dinamică superioară din punct de vedere procentual, el spune că firma a preferat să acorde sprijin cât mai multor antreprenori din retail, offline sau online, oferindu-le consultanţă extinsă pentru adaptare rapidă la noua realitate. Practic, platforma s-a folosit de cererea generată de criza sanitară pentru a-şi creşte cota de piaţă la nivel local.

    Astfel, dinamica magazinelor din cadrul platformei nu a avut decât de câştigat, creşterea fiind de aproximativ 40% prin comparaţie cu începutul anului trecut, având în vedere lansarea a circa 500 de magazine în ultimul an. Compania estimează o creştere similară anul acesta, de peste 30%, în condiţiile unei cereri temperate de magazine noi, având însă o bază solidă de magazine active cu plan recurent.

    „Piaţa de e-commerce a crescut în 2020 ca-n poveşti: într-un an, cât în 3-4 ani „normali“. În fiecare lună de pandemie au fost sute de conturi înregistrate, 7.000 – 8.000 în total în 2020, semn că interesul pentru deschiderea unui magazin online a crescut foarte mult pe fondul unul entuziasm fără precedent faţă de online. Astfel, 2020 a fost cel mai bun an pentru e-commerce în România şi, implicit, pentru platformele  precum MerchantPro.

    Comerţul online a fost barca de salvare pentru mulţi comercianţi care înainte vindeau exclusiv offline sau care erau chiar reticenţi la adopţia online-ului ca un canal de vânzare important. Însă, 2020 a transformat online-ul în singurul canal pe care te poţi baza, pe o mulţime de verticale – sectorul HoReCa fiind cel mai reprezentativ”, a adăugat CEO-ul MerchantPro.

    România a reuşit să recupereze o bună parte din decalajul faţă de ţările din vest în ceea ce priveşte achiziţiile online şi, din această privinţă, viitorul retailului devine din ce în ce mai interesant. Pe de altă parte, stimularea tranziţiei către digital a cerut un ritm accelerat al dezvoltării funcţionalităţilor cu care trebuie să vină firmele în întâmpinarea nevoilor comercianţilor.

    În acest sens, MerchantPro – cu o echipă de 33 de persoane în România – a dezvoltat soluţii de integrare cu eMAG Marketplace şi soluţii pentru multistore, integrare cu depozite multiple, vânzare internaţională, dar şi MerchantPro Connect, un sistem de API (application programming interface) şi conectori care facilitează integrarea platformei SaaS MerchantPro cu soluţii de tip third party, facturare sau gestiune şi management al vânzărilor.

    În acelaşi timp, noul sistem le permite partenerilor MerchantPro şi dezvoltatorilor terţi să creeze în mod complet independent aplicaţii şi integrări armonizate cu ecosistemul MerchantPro. „Continuăm dezvoltarea în ritm alert a platformei şi in 2021, astfel că în primul trimestru al acestui an am lansat o serie de instrumente cu titlu de premieră, precum aplicaţia Program de afiliere, care permite comercianţilor să îşi creeze şi gestioneze complet independent propriile programe de affiliate & referral marketing sau aplicaţia Comenzi recurente, ce oferă clienţilor care cumpără de la un comerciant MerchantPro opţiunea de a-şi activa abonamente periodice, cu o anumită frecvenţă, pentru achiziţia automată a anumitor produse. În perioada imediat următoare, MerchantPro va aduce în piaţă o nouă premieră, respectiv aplicaţia destinată creării de marketplace-uri, prin intermediul căreia comercianţii MerchantPro îşi vor putea transforma magazinele online în marketplace-uri”, a declarat CEO-ul pentru BM.

    Arthur Rădulescu este de părere că diferenţiatorii în business sunt similari cu factorii ce deosebesc o carieră individuală de succes de una mai puţin remarcabilă: soft skills (comunicare şi relaţionare în cadrul unei echipe) şi hard skills (cunoştinţe profesionale specifice). Pe partea de hard skills, este evident că o companie va avea nevoie de un produs performant şi de o echipă de profesionişti, lucrând neîncetat pentru a inova şi pentru a crea noutăţi. La MerchantPro, aceste aptitudini se traduc prin experienţa clientului, stabilitatea sistemului inclusiv în momente de vârf ca Black Friday, precum şi prin agilitatea pe care a reuşit să o imprime platformei.

    În al doilea rând, aptitudinile «soft» indică o abordare de tip client first a unei echipe locale, cu un customer service care înţelege nevoile afacerilor în fiecare moment al dezvoltării lor, fiind doar unul din elementele care duc la o bază solidă de clienţi.

    „Am rămas fideli valorilor noastre, având în vedere permanent performanţa şi stabilitatea soluţiei, dezvoltarea continuă a platformei prin adăugarea de funcţionalităţi inovatoare, precum şi atenţia constantă la necesităţile de creştere ale clienţilor şi dezvoltarea de instrumente care să le poată susţine strategia de business, concentrare constantă pe a oferi un customer support la cele mai înalte standarde”, spune Arthur Rădulescu.

    Printre sectoarele care au funcţionat peste aşteptări în 2020 se găsesc retailul alimentar şi produsele de curăţenie şi pentru casă. În prima parte a anului trecut, segmentul de fashion şi încălţăminte a avut câteva luni cu adevărat dificile, însă creşterile au revenit odată cu campaniile de reduceri, sezonul cadourilor şi colecţiile de toamnă-iarnă, recuperând pierderile provocate de perioada de lockdown.

    Între timp, MerchantPro a realizat constant analiza agregată la nivelul celor peste 1.500 de magazine care funcţionează în interiorul platformei şi a observat, la un an de la primul caz de COVID-19 în România, că anul pandemiei a dezvoltat online-ul cu mult peste aşteptări, astfel încât cifrele la nivel de piaţă au înregistrat record după record. Perioada 25 februarie 2020 – 24 februarie 2021 a adus un plus de 50% la nivelul comenzilor, iar, în decembrie 2020, creşterea a fost de 99% în ceea ce priveşte valoarea comenzilor din platformă faţă de aceeaşi lună a anului anterior. „Dinamica pozitivă se menţine şi anul acesta, însă creşterile sunt mai temperate, ca urmare a unui proces de maturizare a pieţei şi de consolidare a jucătorilor care au făcut rapid trecerea din offline către online.” În 2021, firma plănuieşte să îşi extindă tot mai mult prezenţa la nivel regional, direcţie care va avea în centru atât dezvoltarea unor parteneriate strategice ample, cât şi o extindere a platformei cu scopul unei adaptări profunde la nivelul specificului fiecărei pieţe.

    Piaţa locală de e-commerce a crescut anul trecut cu 36% la 7 miliarde de euro, iar adopţia online-ului va continua mai ales în rândul retailerilor locali, spune Arthur Rădulescu, care anticipează o creştere considerabilă a segmentului fashion odată cu reluarea muncii la birou şi sezonului cald. Printre celelalte tendinţe din 2021 se remarcă diversificarea metodelor de plată şi de livrare, astfel, continuând trendul pozitiv al plăţilor cu cardul, se preconizează implementarea unor metode inovatoare pe zona de plăţi, cum ar fi soluţiile de open banking, dar şi intrarea unor jucători internaţionali pe piaţa locală a plătiţilor online. „Este un an al consolidării prezenţei pe piaţă, iar diferenţa o vor face experienţa utilizatorului pe site, dar şi oferirea de soluţii adaptate pentru orice situaţie în ceea ce priveşte plata şi livrarea. Vom vedea un număr tot mai mare de lockere şi puncte fixe de livrare, precum şi implementarea unor metode de livrare ultrarapide, în aceeaşi zi, pentru a face faţă presiunii impuse de digitalizarea accelerată şi concurenţa tot mai mare între retaileri”, a declarat CEO-ul MerchantPro.

    Odată cu creşterea la nivel de piaţă şi dinamica încurajatoare, retailerii au dovedit o mai mare receptivitate la schimbare, fiind deschişi să implementeze soluţii care să asigure optimizarea proceselor şi care să le ofere un avantaj în faţa competiţiei. Mai mult, noile facilităţi şi funcţionalităţi implementate pe fondul dinamicii din online au făcut ca unii retaileri români să devină jucători la nivel internaţional. „Se conturează aşadar o tendinţă de estompare a graniţelor prin intermediul online-ului. Avem clienţi ai MerchantPro alături de care am demarat deja extinderea pe pieţe externe, mai ales către estul Europei. Am dezvoltat o serie amplă de funcţionalităţi axate pe localizare şi sincronizare între magazinele dedicate fiecărei pieţe în parte, astfel încât accesarea altor pieţe să fie facilă din punct de vedere tehnic. Pasul către extindere presupune astfel doar securizarea unor parteneriate pe zona logistică, lucru care devine din ce in ce mai facil”.

    Arthur Rădulescu şi-a început călătoria în antreprenoriat după ce a răsfoit întâmplător o carte de HTML, acum mai bine de 20 de ani, gândindu-se la acea vreme că ar putea să încerce să creeze un business în online care să ofere servicii de programare. Prima incursiune în lumea antreprenorială a fost un eşec, firma fiind închisă în scurt timp din cauza lipsei de experienţă în afaceri, însă viziunea l-a orientat patru ani mai târziu spre crearea propriilor sale produse, suport pentru o eventuală dezvoltare a pieţei online pe care o intuise anterior. „În curând vom lansa o funcţionalitate strategică, care va permite magazinelor din platformă să se dezvolte rapid. Este vorba despre o suită de funcţionalităţi de „creare marketplace”, prin intermediul căreia comercianţii MerchantPro îşi pot transforma magazinele în marketplace-uri complet echipate. De asemenea, MerchantPro continuă dezvoltarea în direcţia integrării cu marketplace-uri locale şi internaţionale, precum şi cu alte sisteme suport, pentru a oferi retailerilor opţiuni pentru implementarea unor strategii multi-channel de amploare.”