Şeful Guvernului şi preşedinţii celor două Camere – Senat şi Camera Deputaţilor au începând din această lună acelaşi salariu brut, respectiv 15.225 de lei, conform informaţiilor furnizate de Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, la solicitarea MEDIAFAX.
“Potrivit art. 38 alin. (2) lit. c) din Legea-cadru nr. 153/2017, prin excepţie de la prevederile lit. a), indemnizaţiile lunare ale personalului care ocupă funcţii de demnitate publică se stabilesc prin înmulţirea coeficienţilor din anexa nr. IX cu salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Asta prevede un proiect de act normativ lansat recent în dezbatere publică. În document se precizează că salariile angajaţilor din Autoritatea ce supraveghează platformele din Marea Neagră vor fi la nivelul celor din cadrul Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei.
ANRE este instituţia unde se plătesc printre cele mai mari salarii din ţară. De exemplu, preşedintele Autorităţii încasează zece mii de euro lunar.
„Când electricitatea funcţionează, toată lumea este OK, când nu circulă, suntem primii în linie. Aşa că pentru noi, aspectele critice sunt asigurarea conectivităţii şi disponibilităţii cererii.” Despre investiţiile făcute în reţeaua de distribuţie, CEO-ul CEZ spune că deşi au o idee clară despre ce poate fi făcut în această direcţie, sunt limitaţi de autoritatea reglementatoare (Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei – ANRE) în ce priveşte pragul investiţiilor ce pot fi făcute în reţea. „În distribuţie, per ansamblu, piaţa se schimbă. Cred că fiecare persoană din această încăpere a avut la un moment dat o pană de curent, dar calitatea per ansamblu s-a îmbunătăţit. Toate companiile alocă bugete mari pentru reţele; noi am investit peste 2 miliarde de lei în opt ani şi dacă am putea să investim mai mult, am face-o”, punctează Zmelik. Anul trecut, de pildă, investiţiile CEZ în reţelele de distribuţie de energie electrică au ajuns la 166,8 milioane de lei. Sesizează o reducere a pierderilor: „Când distribui electricitatea, poţi să pierzi din ea din cauza ineficienţei reţelei sau din cauza creativităţii unor anumiţi clienţi; totodată, scad şi numărul întreruperilor, dar şi perioada medie a întreruperilor. Provocarea este legată de resursele disponibile limitate şi de atingerea obiectivelor fixate de ANRE; din când în când, este dificil să ajungem la un echilibru din acest punct de vedere”. Pentru îmbunătăţirea calităţii reţelelor, crede că investiţiile necesare sunt mai mari. „Cred că pentru dezvoltarea ţării ar fi vital ca distribuitorii să investească puţin mai mult, să crească competitivitatea ţării.”
Conform Ordonanţei de Urgenţă 64 din 2016, care este în dezbatere în Parlament, începe procedura de liberalizare totală a pieţei de gaze naturale din România, cu referire exactă către piaţă casnică. Astfel că de la 1 aprilie „nu va mai exista un preţ reglementat pentru producţia de gaze şi vor rămâne reglementate doar celelalte elemente ale preţului final: tarifele de reţea, de furnizare şi elementele care sunt considerate monopol naturale”, a afirmat Niculae Havrileţ. El a participat la o conferinţă pe teme energetice organizată de Energy-Center.ro
Oficialul a detaliat că măsura va duce la o majorare între 5 şi 6% a preţurilor actuale pentru populaţie sau, concret, cu 3-4 lei per gospodărie. „În previziunea noastră, considerăm o creştere de câţiva lei pe MWh, adică o creştere între 5% şi 6% pe mia de metri cubi”.
Preşedintele ANRE a subliniat însă că populaţia va fi în continuare protejată în faţa unor fluctuaţii majore a preţurilor pe piaţa liberă. „Achiziţia gazelor pentru populaţie se va face pentru un an de zile, este aşa-numitul an gazier, pentru o perioadă de iarnă, respectiv octombrie-aprilie. Practic, furnizorii care sunt ataşaţi acestei pieţei vor cumpăra gaze la preţul de acum pentru un an întreg”, a menţionat Havrileţ.
Dacă plecăm de la acest calcul simplu, dezvoltarea încălzirii individuale prin centrale, în condominiuri, nu cred că se mai impune a fi dezvoltată. Primăria ar trebui să pornească de la modul de eliberare a autorizaţiilor de construire şi să solicite constructorului, respectiv investitorului, o singură sursă de alimentare cu energie, şi fără pericol de explozie”, a afirmat Havrileţ în cadrul forumului “Strategia Energetică a Capitalei” potrivit agerpres.ro.
„În privinţa tarifelor la energia electrică aplicabile de la 1 iulie, odată cu trecerea într-o nouă etapă de dereglementare, nu estimăm o creştere a acestora, având în vedere că urmează o perioadă a anului caracterizată de un nivel crescut de hidraulicitate. Aceasta va induce o reducere a preţului energiei electrice pe piaţă de natură să echilibreze preţurile mari întâlnite în luna ianuarie, lună dificilă pentru sectorul de producere”, precizează ANRE.
În ceea ce priveşte piaţa gazelor naturale, „odată cu finalizarea procesului de liberalizare la 1 aprilie 2017 şi în funcţie de evoluţia preţului la gazele din producţia internă, care ar putea ajunge la 68-72 lei/MWh faţă de 60 lei/MWh cât este în prezent, va avea loc o modificare de preţ cu aplicabilitate de la acea dată de sub 10%, estimarea noastră la acest moment fiind de 5%-6%”.
ANRE mai precizează că la nivelul consumatorilor casnici finali „nu se va resimţi în facturi un impact consistent întrucât, în perioada verii şi până aproape de sfârşitul lunii noiembrie, consumul de gaze este unul foarte scăzut”. Consumatorul casnic are un coş de consum, cu gaze de producţie internă, gaze din depozite în timpul iernii şi gaze de import iar „dacă acest coş va fi structurat în aşa fel încât să avem cel mai mic preţ, acest lucru nu poate fi decât în favoarea consumatorului casnic”.
La întâlnire au participat atât ministrul Economiei, Alexandru Petrescu, Preşedintele ANRE, Niculae Havrileţ, precum şi Directorul General OPCOM, Victor Ionescu.
În cadrul şedinţei s-a discutat despre momentul actual din piaţa de energie electrică, marcată de creşterea preţurilor la niveluri record, cât şi despre ancheta iniţiată de ANRE şi Consiliul Concurenţei, se arată într-un comunicat de presă al Ministerului Energiei, făcut public joi.
Secretarul de Stat Robert Tudorache a considerat oportună elaborarea, în scurt timp, a unui raport, care să cuprindă primele concluzii ale anchetei pentru ca toate instituţiile responsabile să poată implementa politici adecvate pentru restabilirea normalităţii pe piaţa de energie din România, dar şi pentru evitarea în viitor a unor episoade similare.