BusinessMagazin

Tag: ani

  • Friguri de toamnă: cum arată bilanţul campaniei pentru prezidenţiale (GALERIE FOTO)

    La fel de slabe au fost şi încercările echipelor de campanie de a copia stilul american, cu dezvăluiri pretins incendiare despre viaţa personală a candidaţilor, ori încercările clasic româneşti, bine exersate în toate campaniile, de înfricoşare, demonizare şi culpabilizare a electoratului care ar îndrăzni să voteze “iresponsabil” cu anumiţi candidaţi, acuzaţi că vor distruge ţara dacă ar ajunge la Cotroceni.

    În acest context, prim-planul campaniei a fost ocupat natural de acţiunile justiţiei, cu explozia fără precedent de dosare de la DNA, declanşate sau anunţate, care au afectat, într-un fel sau altul, politicieni de toate culorile implicaţi în campanie (Microsoft, Lukoil, Retrocedările ilegale de păduri, Trafic de influenţă pentru amnistie şi graţiere, Referendumul din 2012, Bercea Mondial, EADS, Loteria) şi cu amânarea repetată la CCR şi la ICCJ a deznodământului privind recursul ANI în dosarul incompatibilităţii lui Klaus Iohannis. Ca atare, echipele de campanie au încercat să speculeze în favoarea propriului candidat aceste acţiuni ale justiţiei, într-un efort de a convinge electoratul, după caz, ba că “se urmăreşte” scoaterea incorectă din joc a candidatului (de către adversarii politici, serviciile secrete, SUA, UE etc), ba că justiţia, serviciile, SUA şi UE îl sprijină pe respectivul candidat, inclusiv prin eliminarea adversarilor săi corupţi, pentru că numai el e de partea binelui şi a dreptăţii.

    Pentru electoratele deja ferm decise, exploatarea propagandistică a acţiunilor justiţiei n-a schimbat oricum mare lucru în intenţiile de vot; pentru cei mai puţin decişi, nu atât vânzoleala dosarelor, cât mai ales zvonistica şi scenarita aferente au putut genera însă fie un efect de demobilizare, fie de îndreptare către candidaţi din eşalonul al doilea, mereu gata să funcţioneze ca destinatari ai votului de protest.

    Ultimele sondaje de opinie făcute publice de institutele de sondare îi plasează pe Victor Ponta şi Klaus Iohannis pe primele locuri în intenţia de vot pentru turul I. Diferă însă atât procentele atribuite celor doi candidaţi, cât şi rezultatele privind ocupanţii locurilor 3-4: sondaj Sociopol – Ponta 41%, Iohannis 28%, Tăriceanu 7%, Udrea 6%; sondaj CSCI – Ponta 40%, Iohannis 29%, Tăriceanu 8%, Udrea 6%; sondaj IRES – Ponta 41%, Iohannis 30%, Udrea 7%, Macovei 6%; sondaj INSCOP – Ponta 40,6%, Iohannis 30,1%, Udrea 6,7%, Tăriceanu 6,2%; sondaj CCSCC – Ponta 36%, Iohannis 30%, Macovei 7%, Tăriceanu 6%. Pentru turul al doilea, toate casele de sondaje, cu excepţia ultimei, care indică egalitate între Ponta şi Iohannis, prezic victoria lui Ponta, la o diferenţă estimată de 7% (INSCOP) sau 10% (Sociopol, CSCI) faţă de Iohannis.

  • ANI avertizează conducerilor Camerelor că face sesizare penală în cazul Akos Mora şi Ştefan Stoica

    ”Agenţia Naţională de Integritate s-a adresat conducerii celor două camere ale Parlamentului cu privire la punerea în aplicare a deciziilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în cazul senatorului Mora Akos Daniel şi a deputatului Stoica Ştefan Bucur. În situaţia în care deciziile Î.C.C.J. nu vor fi aplicate cu celeritate, în sensul dispunerii sancţiunilor disciplinare de revocare din funcţie, Agenţia va proceda la aplicarea de sancţiuni contravenţionale persoanelor care au în atribuţii ducerea la îndeplinire a sentinţei judecătoreşti, precum şi la sesizarea organelor de cercetare penală pentru nerespectarea hotărârilor judecătoreşti, în conformitate cu dispoziţiile art. 287 din Codul Penal”, se arată într-un comunicat ANI remis, luni, agenţiei MEDIAFAX.

    ANI precizează că, de la momentul rămânerii definitive a raportului de evaluare emis de ANI prin care s-a constatat starea de incompatibilitate a celor doi membri ai Parlamentului şi până în prezent, toate drepturile salariale încasate de cei doi parlamentari ”pot constitui prejudiciu în sensul legii penale”.

    ”Referitor la dispoziţiile art. 72, alin. (1) din Constituţia României republicată, potrivit căruia «deputaţii şi senatorii nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru voturile sau opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului», menţionăm faptul că acest text constituţional nu exonerează de răspundere administrativă şi penală privind neaplicarea unei hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile”, se mai arată în comunicatul ANI.

    Situaţia senatorului Akos Mora, declarat incompatibil, va fi pusă pe ordinea de zi în prima şedinţă a plenului Senatului, a declarat, luni, vicepreşedintele Senatului Cristian Dumitrescu (PSD). Senatorii nu au activitate în plen de la începutul campaniei electorale, iar următoarea şedinţă de plen ar putea avea loc abia după turul al doilea al alegerilor prezidenţiale, din 16 noiembrie.

    Preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, a declarat, în 11 septembrie, că a discutat cu preşedintele ANI, Horia Georgescu, legat de cazul de incompatibilitate al deputatului PDL Ştefan Stoica, Zgonea arătând că acesta trebuie să-şi piardă mandatul.

    Agenţia Naţională de Integritate (ANI) a cerut, la începutul lunii septembrie, pentru a treia oară, Senatului şi Camerei Deputaţilor revocarea din funcţie a senatorului Daniel Akos Mora şi a deputatului Ştefan Stoica, după ce instanţa supremă a decis definitiv că aceştia au fost în incompatibilitate.

    “ANI a făcut demersuri similare pentru revocarea din funcţie a senatorului Akos Mora şi în martie 2014 şi în ultimele luni din 2013.

    Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis definitiv, în 24 septembrie, că Daniel Akos Mora (PNL) a fost în incompatibilitate. Mora, fost consilier judeţean în cadrul CJ Mureş, s-a aflat în stare de incompatibilitate întrucât SC Moragroind SRL, societate în cadrul căreia acesta deţinea funcţia de director şi calitatea de asociat, a încheiat contracte de execuţie a unor lucrări în valoare totală de 15.689.344 de lei, cu unităţi aflate sub autoritatea Consiliului Judeţean Mureş şi cu alte unităţi administrativ-teritoriale din judeţul Mureş, potrivit ANI.

  • Albă-ca-Zăpada se întoarce: PDL nu moare, PDL se transformă

    Evenimentul nu anulează însă posibilitatea ca visul lui Traian Băsescu de a recompune PDL sub pulpana PMP (deja ca să prevină pierderea de primari către alte partide prin ordonanţa migrării temporare, PNL a anunţat că va înainta plângeri penale contra traseiştilor) şi nici speranţa electoratului Monicăi Macovei că un scor onorabil al acesteia în turul I îi va putea asigura fostei europarlamentare PDL baza pentru constituirea unui nou partid de dreapta, mai curat moral şi doctrinar decât noul PNL, cu care să poată fi recuperat electoratul “băsist” (sau “justiţiar”) la ora actuală divizat şi să poată fi câştigate alegerile din 2016.

    Visul ca Monica Macovei să prezideze un partid de intelectuali şi votanţi de dreapta neatinşi de corupţie şi doritori de stat minimal datează din 2010, cam de pe vremea planurilor lui Sebastian Lăzăroiu despre partidul Albă-ca-Zăpada care să preia ce e viabil moral şi doctrinar de dreapta din PDL şi să câştige alegerile din 2012, după modelul partidului ceh Top 09. Pe atunci, varianta cu Monica Macovei şefă de partid era enunţat de Ştefan Vlaston, ajuns acum fruntaş al PMP, însă între timp, ideea a cedat locul, pe rând, unor iniţiative mai iuţi de picior (Noua Republică) sau mai tenace (PMP). Acum, Monica Macovei a dat de înţeles că după prezidenţiale, susţinătorii săi vor forma nucleul unui nou partid în perspectiva alegerilor din 2016, iar mulţi dintre votanţii ei consideră că scorul candidatei în turul I va reflecta tocmai amploarea bazei electorale de pornire pentru acest partid.

    Calul de bătaie al adversarilor de dreapta ai lui Iohannis este, de obicei, faptul că acesta, nedorind să pară “băsist”, a refuzat să condamne iniţierea în 2012 de către USL a referendumului de demitere a preşedintelui. Ofensiva DNA şi a ANI, care a continuat să vizeze politicieni şi pe parcursul campaniei electorale, a creat însă încă o temă de atac, rezumabilă în formula “PNL e un partid de corupţi” şi care depăşeşte chestiunea drobului de sare menţinut acum de ICCJ deasupra candidaturii lui Klaus Iohannis.

    Pe vremea când USL mai trăia, faptul că DNA sau ANI reuşiseră să determine condamnarea sau măcar prinseseră în vizor un număr apreciabil de fruntaşi liberali îi făcea pe diverşi lideri PNL să acuze “justiţia băsistă” şi pasivitatea partenerului de guvernare PSD faţă de acţiunile acesteia. Acum, susţinătorii PNL sau susţinătorii personali ai senatorului Sorin Roşca-Stănescu, proaspăt condamnat la închisoare în dosarul Rompetrol, ori Aristotel Căncescu, şeful CJ Braşov, proaspăt cercetat penal pentru corupţie, au continuat să susţină că şi în cazul acestora e vorba tot de dosare politice, instrumentate fie la ordinul preşedintelui Băsescu, fie mai nou chiar la ordinul premierului Ponta, pe motiv că procurorii ar fi devenit deja obedienţi faţă de candidatul PSD la preşedinţie.

    Acest tip de discurs veşnic ultragiat, total indiferent la faptul că între cei anchetaţi în ultimele luni se numără şi fruntaşi ai PSD, PDL sau PMP, nu slujeşte însă decât adversarilor PNL, în primul rând celor care se bat pe acelaşi electorat de dreapta vizat de Klaus Iohannis. Monica Macovei a declarat că “dacă Ponta, Iohannis, Tăriceanu sau Udrea vor câştiga prezidenţialele, viitorul DNA nu mai există”, în vreme ce Elena Udrea a profitat şi ea de ocazie ca să propună un Pact pentru Justiţie independentă, prin care toţi candidaţii la preşedinţie să se oblige că nu vor desfiinţa, comasa sau modifica atribuţiile DNA, ANI, DIICOT, CSM şi ÎCCJ după alegeri.
     

  • Orban a sesizat în scris ANI pentru că Ponta şi Daciana Sârbu nu ar fi declarat împreună şapte case

    “Sesizez oficial încălcarea flagrantă de către prim-ministrul Victor Ponta a legislaţiei privind integritatea în exercitarea funcţiei publice. Este vorba despre declaraţia de avere depusă de Victor Ponta în care, din 2010, de la apariţia Legii 176/2010, omite în mod intenţionat să treacă bunurile soţiei, fiind vorba despre Daciana Sârbu, soţia domnului Ponta, europarlamentar PSD. Reprezintă o încălcare gravă a Legii 176, articolul 3, alineatul 2, care prevede obligativitatea persoanei publice de a completa declaraţia de avere incluzând bunurile soţiei şi ale copiilor aflaţi în întreţinere”, a susţinut Orban.

    De asemenea, vicepreşedintele PNL a precizat că a mai solicitat ANI să constate infracţiunea de fals în declaraţii care ar fi comisă de premierul Victor Ponta.

    Orban a mai declarat că preşedintele ANI nu l-a primit în audienţă şi a menţionat că îi cere acestuia ca inspectorii de integritate să soluţioneze “cu celeritate” sesizarea depusă, pentru că Victor Ponta este candidat la alegerile prezidenţiale şi prim-ministru.

    “Să arate acelaşi zel pe care îl arată în cazul sutelor şi miilor de primari acuzaţi pentru incompatibilitate, pentru prezenţa în AGA sau în consiliile de administraţie, să arate acelaşi zel şi în cazul premierului şi candidatului la preşedinţie Victor Ponta”, a spus Orban.

    “Probabil a considerat că electoratul PSD nu va privi cu ochi buni să vadă că Victor Ponta are de fapt şapte case în proprietate, nu mă refer la terenuri, la conturi şi alte bunuri. Şi-o fi imaginat că votanţii PSD nu-l vor vota pe Victor Ponta aflând că la vîrsta de 42 de ani deţine, împreună cu soţia, 7 case”, a spus Orban, explicând astfel de ce premierul nu a completat corect, în opinia sa, declaraţia de avere.

    Vicepreşedintele PNL a menţionat că dacă în termen de o săptămână ANI nu va soluţiona sesizarea sa, se va adresa Parchetului de pe lângă ICCJ, cu privire la infracţiunea de fals în declaraţii.

    Orban a precizat că a observat că familia Ponta ar avea şapte case uitându-se pe declaraţia de avere a lui Victor Ponta şi pe cea a Dacianei Sârbu. El a precizat că sesizarea adresată ANI a fost făcută şi pe numele europarlamentarului Daciana Sârbu.

    Legea 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice prevede, la articolul 3, alieneat 2, că declaraţiile de avere se fac în scris, pe propria răspundere, şi cuprind drepturile şi obligaţiile declarantului, ale soţului/soţiei, precum şi ale copiilor aflaţi în întreţinere.

  • ANI: Doisprezece actuali sau foşti aleşi locali, între care doi primari, în incompatibilitate

    Într-un comunicat de presă transmis joi dimineaţă, ANI precizează că sunt în incompatibilitate ca urmare a exercitării simultane de funcţii şi calităţi un număr de 12 foşti sau actuali aleşi locali – doi primari, doi viceprimari, un consilier judeţean, un fost consilier judeţean, cinci consilieri locali şi un fost consilier local.

    Astfel, ANI a constatat că viceprimarul din Piatra Neamţ Monica Elena Anton s-a aflat în stare de incompatibilitate în perioada 27.06.2012 – 26.04.2013, întrucât simultan cu funcţia de ales local a deţinut atât calitatea de avocat în cadrul Cabinetului Individual de Avocatură ”Monica Anton”, cât şi pe cea de practician în cadrul Cabinetului Individual de Insolvenţă ”Anton Elena Monica”.

    ANI a constatat starea de incompatibilitate şi în cazul lui Gheorghe Vasiloiu, consilier judeţean în Consiliul Judeţean Neamţ întrucât în 28 august 2008 societatea comercială la care a fost administrator şi membru în consiliul de administraţie şi la care este asociat a încheiat cu Consiliul Judeţean Neamţ un contract de asociere pe o perioadă de cinci ani, prin care a fost alocată suma de 108.000 de lei pe lună până la data de 31 decembrie 2008 şi suma de 90.000 de lei pe lună începând cu 1 ianuarie 2009.

    În stare de incompatibilitate s-a aflat, în intervalul 28.02.2011 – 20.06.2012, şi fostul consilier judeţean în CJ Botoşani Ioan Strujan întrucât în perioada exercitării mandatului de consilier judeţean societatea comercială la care a deţinut funcţia de administrator a încheiat contracte de prestări servicii cu Consiliul Judeţean Botoşani şi instituţii din subordinea acestuia.

    Potrivit ANI, s-au aflat în incompatibilitate şi doi primari – Alin Bănică Stanciu, primarul comunei Izvoarele din judeţul Giurgiu, şi Ioan Vesa, primarul comunei Brazii din judeţul Arad -, precum şi Sorin Avram, viceprimarul comunei bistriţene Leşu, care au deţinut simultan şi funcţia de ales local şi pe cea de administrator al unei societăţi comerciale, respectiv titular al unei întreprinderi individuale.

    În situaţii de incompatibilitate s-au aflat şi cinci consilieri locali – Gheorghe Săndulescu, consilier în comuna teleormăneană Stejaru, Ion Hornea, consilier în comuna Tîmna (Mehedinţi), Leon-Gabriel Georgescu, consilier în comuna Dobreşti (Argeş), Costel Măru, consilier în comuna Tănăsoaia (Vrancea), şi Petre Petricioaia, consilier la Roşiorii de Vede (Teleorman). În cazul a patru dintre aceştia, ANI a constatat că, simultan cu funcţia de consilier local, au fost şi angajaţi ai primăriei, iar consilierul din Roşiorii de Vede a deţinut şi funcţia de cenzor la societatea comercială al cărei acţionar este Consiliul Local.

    Totodată, ANI s-a sesizat şi în cazul unui fost consilier local la Caranşebeş, Petru Albai, întrucât în perioada mandatului său societatea comercială la care a deţinut funcţia de administrator a încheiat un contract de prestări servicii cu Spitalul Municipal de Urgenţă Caransebeş, aflat în subordinea CL Caransebeş.

  • Voiculescu e cu brutăria, politicienii cu pâinea

    Premierul Victor Ponta a scăpat, pentru moment, de tirul periodic contra sa al Antenei 3 (altminteri mereu gata să-i reproşeze un sinistru “blat” cu preşedintele Traian Băsescu, încă din perioada guvernării Ungureanu), pentru că soarta televiziunilor familiei Voiculescu depinde acum de ceea ce va decide Ministerul Finanţelor în privinţa clădirilor unde funcţionează televiziunile respective.

    În acelaşi timp însă, Dan Şova, şeful de campanie al lui Ponta şi la rândul lui urmărit penal de DNA pentru foloase necuvenite de pe urma unor contracte de asistenţă juridică încheiate de complexurile Turceni şi Rovinari, a avut grijă să declare că Dan Voiculescu este “al doilea condamnat politic după Adrian Năstase”, menţinând astfel vii speranţele unei părţi a electoratului-ţintă că, după plecarea de la putere a actualului preşedinte, nu doar diverse graţieri importante ar putea avea loc, dar va dispărea şi reticenţa lui Ponta de a ataca sistemul “justiţiei lui Băsescu”, înlocuind, de exemplu, actuala conducere a DNA sau a ANI.

    Liderii ACL au folosit condamnarea lui Voiculescu mai curând ca punct de plecare teoretic pentru conturarea programului lor politic, judecând după declaraţiile “premierului din umbră” Cătălin Predoiu că dosarul privatizării frauduloase a ICA ar trebui să fie premisa pentru un control pe scară largă al tuturor privatizărilor din România, îndeosebi al celor prin care capitaliştii români au cumpărat active ale statului.

    În fine, Monica Macovei şi Elena Udrea au folosit şi ele sentinţa în cazul Voiculescu şi protestul de stradă al spectatorilor Antena 3 spre a arăta că ele sunt singurele care apără cu adevărat independenţa justiţiei şi statul de drept, mai ales prin comparaţie cu Klaus Iohannis şi liderii ACL, care au condamnat prea târziu şi prea moale atât violenţele de la protestul de stradă organizat de Antena 3, cât şi atacurile la DNA din partea susţinătorilor lui Voiculescu.

  • ANI: Fosta judecătoare de la ICCJ Georgeta Barbălată nu poate justifica peste 60.000 de euro

     Agenţia Naţională de Integritate a constatat existenţa unei diferenţe nejustificate de 199.536 de lei (peste 60.400 de euro), între averea dobândită şi veniturile realizate împreună cu familia de către Georgeta Barbălată, fost judecător în cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ).

    “În perioada ianuarie – aprilie 2007, Barbălată Georgeta a realizat venituri salariale în cuantum de 31.664 lei, iar modificările patrimoniale intervenite în aceeaşi perioadă au fost în cuantum de 231.200 lei, rezultând o diferenţă nejustificată de 199.536 lei (aprox. 60.465 euro)”, se arată într-un comunicat de presă al ANI transmis luni agenţiei MEDIAFAX.

    Astfel, ANI a sesizat Comisia de cercetare a averilor din cadrul Curţii de Apel Bucureşti să verifice averea Georgetei Barbălată din perioada exercitării funcţiei publice. Georgeta Barbălată a fost judecător în cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în perioada 8 iulie 2004 – 31 august 2012.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • O familie din Cluj vinde de 23 de ani cremă de gălbenele. Cum au ajuns la 1,6 milioane de euro

    Producătorul clujean Cosmetic Plant vizează în acest an o creştere de 10% a afacerilor, în urma investiţiilor în retehnologizare. Afacerea de familie cu o poveste de 23 de ani a ajuns anul trecut la o cifră de afaceri de 1,6 milioane de euro şi 29 de angajaţi.

    POVESTEA AFACERII ÎNCEPE ÎN 1991, CÂND ILEANA MESTER, FARMACISTĂ CU PESTE 20 DE ANI DE EXPERIENţĂ ÎN COSMETOLOGIE, A ÎMPRUMUTAT 1.000 DE DOLARI DE LA O PRIETENĂ, DORINDU-şI SĂ PUNĂ ÎN PRACTICĂ PROPRIILE IDEI. „Convingerea ei era că natura poate conferi o putere suplimentară ştiinţei în crearea produselor cosmetice“, spune Susana Laszlo, director general al Cosmetic Plant. Susana Laszlo, fiica fondatoarei, a început să lucreze în cadrul firmei în 1995, după ce a absolvit Facultatea de Medicină „Iuliu Haţegan“ din Cluj-Napoca şi după ce a urmat rezidenţiatul şi specializarea în pediatrie în Ungaria. La întoarcerea în ţară a decis să nu practice meseria pentru care se pregătise, ci să se alăture mamei sale în dezvoltarea afacerii. „A insistat să parcurg toate etapele businessului, aşa că la început făceam de toate: etichetam, lucram în depozit, ţineam contabilitate primară“, povesteşte Susana Laszlo.

    Tot ea povesteşte că începutul nu a fost deloc uşor. Ileana Mester lucra singură, într-o încăpere de circa 40 mp, iar primul ei malaxor a fost confecţionat de un inginer clujean dintr-o oală de fiert rufele; cremele erau create în serii mici, iar etichetele scrise de mână. „Primele creme, pe bază de gălbenele, sunt şi acum printre cele mai bine vândute produse Cosmetic Plant, ceea ce probează corectitudinea previziunilor mamei mele şi a încrederii ei în puterea miraculoasă a naturii“, afirmă Susana Laszlo.

    UN PAS IMPORTANT ÎN EVOLUţIA FIRMEI A FOST FĂCUT ÎN 1997, CÂND PRODUCţIA A FOST MUTATĂ ÎNTR-O CLĂDIRE ADECVATĂ; TOT ATUNCI AU FOST CUMPĂRATE şI PRIMELE UTILAJE PROFESIONALE. După aceea, povesteşte reprezentanta Cosmetic Plant, aproape în fiecare an au mai fost cumpărate utilaje, un malaxor, o maşină de dozat sau un utilaj de umplut tuburi; iar afacerea a început să crească treptat. În 2000, producătorul a ajuns la nouă angajaţi şi o cifră de afaceri de peste 850.000 de lei.

    La zece ani de la prima mutare, Cosmetic Plant a încheiat o investiţie de 750.000 de euro pentru construcţia unui nou spaţiu pentru birouri şi producţie. „Dar cum la momentul respectiv clădirea era prea mare pentru nevoile noastre, am închiriat-o“, spune Susana Laszlo. Abia în primăvara anului trecut compania şi-a mutat fabrica, depozitul şi birourile administrative în noua clădire, cu o suprafaţă utilă de 1.700 mp. Capacitatea de producţie a ajuns la 1,5 milioane de produse pe an, „însă va creşte cu 70% în urma proiectului de retehnologizare planificat pentru toamna acestui an, şi anume achiziţia a două utilaje noi“. Investiţia, de 100.000 euro, este cofinanţată de Fondul European de Dezvoltare Regională, 30% fiind fonduri proprii.

    Afacerea a crescut, povesteşte Susana Laszlo, „în primul rând prin reinvestirea profitului. Din 2006, an de an, absolut întregul profit a fost destinat dezvoltării şi creşterii afacerii“. Firma a apelat la un singur credit de 100.000 de euro în 2006, care a fost rambursat în întregime până în 2010.

    SUNTEM O AFACERE FAMILIALĂ, CARE A PORNIT DE LA ZERO, CU O INVESTIţIE FOARTE MICĂ. Nu dispunem de bugetul unei multinaţionale şi nu avem vechimea celei mai cunoscute companii româneşti din domeniul cosmeticelor, avem însă o echipă bine închegată“, spune directoarea Cosmetic Plant, care deţine 40% din acţiuni. Acelaşi procent este deţinut de sora sa, Katalin-Erzsebet Racz, iar 20% îi revin tatălui, Tiberiu Mester, amândoi fiind consultanţi în afacere. Firma are acum 31 de angajaţi, din care 12 în producţie; „numărul angajaţilor este relativ redus, iar fluctuaţia personalului aproape inexistentă, majoritatea lucrând la noi de peste 10-15 ani“.

     

    O noua provocare pentru manageri: coordonarea si motivarea de la distanta a echipelor

  • ANI plăteşte 6,9 milioane de euro pentru un sistem IT care va identifica neregulile la licitaţii

     În cadrul consorţiului, Siveco România are calitatea de ofertant, UTI Grup – ofertant asociat, SAP România – terţ susţinător şi Computer Sharing SRL – subcontractant.

    La licitaţie au mai depus oferte Teamnet International, Romsys şi consorţiul format din S&T România, Ness România (terţ susţinător) şi Information Business Consulting SRL (subcontractant).

    Prin anunţul de paticipare, contractul a fost estimat 30,43 milioane de lei, TVA inclusă.

    Durata contractului a fost stabilită pentru 12 luni de la data atribuirii.

    Denumit Prevent, proiectul va fi finanţat din fonduri europene nerambursabile.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cristian Cioacă, CONDAMNAT DEFINITIV LA 15 ANI ŞI 8 LUNI DE ÎNCHISOARE pentru uciderea Elodiei Ghinescu

     Curtea de Apel Piteşti, care miercuri după amiază s-a pronunţat definitiv în acest doar, a schimbat încadrarea juridică a faptei din “omor” în “lovituri cauzatoare de moarte”, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    De altfel, la ultima înfăţişare din acest dosar instanţa de judecată a pus în discuţie din oficiu schimbarea încadrării juridice în acest sens.

    În urmă cu aproape o lună, a avut loc ultima înfăţişare în procesul în care Cristian Cioacă este acuzat de omor. Procurorii care au instrumentat acest dosar au cerut pentru Cioacă pedeapsa maximă, de 25 de ani de detenţie, avocata familiei Ghinescu, Crina Radu, a solicitat schimbarea încadrării juridice din “omor” în “omor calificat prin cruzimi cu premeditare şi de interes material”, în timp ce instanţa a pus în discuţie schimbarea încadrării juridice din “omor” în “lovituri cauzatoare de moarte” în cazul lui Cristian Cioacă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro