BusinessMagazin

Tag: Analize

  • E OFICIAL – mâncăm mai prost decât în UE. Ce au arătat ANALIZELE comparative

    “La Institutul de Igienă şi Sănătate Publică Veterinară din Bucureşti, institut aflat în subordinea Autorităţii Sanitar Veterinare, au fost recepţionate un număr de 29 de probe prelevate de pe piaţa românească. Acelaşi număr de 29 de probe corespunzătoare au fost recoltate din piaţa Uniunii Europene din diverse categorii, probele fiind identice.

    Categoriile de produse care au fost recepţionate la institut sunt următoarele: nouă probe de brânzeturi, două probe de unt, o probă de smântână, şapte probe de şuncă, trei probe de cârnaţi, o probă de cremvurşti, trei probe de conserve de peşte, două probe de pateu de ficat şi o probă de ciocolată.

    Probele au fost recepţionate în condiţii corespunzătoare îndeplinind toate cerinţele pentru a putea fi analizate în condiţii optime. Vreau să fac precizarea că Institutul de Igienă şi Sănătate Publică Veterinară este institutul de referinţă al României pe produse de origine animală, pentru siguranţa alimentelor. Este recunoscut internaţional, fiind primul laborator acreditat din România începând cu anul 2002. Am procedat la analiza produselor şi am obţinut următoarele rezultate: din cele 29 de produse analizate am găsit diferenţe la 9 dintre acestea”, a spus Tănăsuică.

    Datele prezentate de către specialista Institutului arată diferenţe faţă de valorile calorice înscrise pe etichete, dar şi faţă de cele ale produselor din alte ţări, respectiv a nivelului proteinelor sau a conţinutului de grăsime, dar şi pentru clorură de sodiu şi aditivi alimentari.

    Astfel, conform datelor centralizate, pentru parizer de porc valoarea declarată de către producător pe etichetă era de 279 kcal/100 de grame, în schimb valoarea obţinută în România se situa la 259,09 kcal/100 g, iar cea pentru Uniunea Europeană la 274,32 kcal/100 g.

    Totodată, în cazul baconului cuburi, valoarea declarată pe etichetă era de 233 kcal/100 g, în timp ce valoarea din România ajungea la 278,55 kcal/100 g, iar cea pentru UE la 192,14 kcal/100 g.

    Referitor la acest subiect, ministrul Agriculturii, Petre Daea, a menţionat că opinia publică trebuia informată despre aceste rezultate, iar datele vor fi transmise încă din seara zilei de miercuri.

    “Întrebarea care se pune la această dată este cum valorificăm rezultatele analizelor de laborator. Şi prima obligaţie pe care am avut-o, o avem şi o vom avea în continuare este de a informa opinia publică. De aceea am socotit necesar ca imediat când s-au definitivat aceste analize să le transmitem opiniei publice prin dumneavoastră.

    Al doilea lucru, transmitem imediat, în această seară, Comisiei Europene aceste rezultate pe care noi le-am obţinut pe procedurile care v-au fost prezentate solicitând Comisiei Europene să accelereze procesul de reglementare în aşa fel încât să putem avea instrumente şi juridice şi proceduri unitare pentru a putea analiza oricând oriunde şi în orice ţară o situaţie privind dublul standard, pentru că, repet, la această dată nu este reglementat. Nu în ultimul rând, vom transmite aceste informaţii tuturor europarlamentarilor români în aşa fel încât în comisiile de specialitate să aibă instrumentarul tehnic şi concluziile pe care noi le-am putut culege în acestă perioadă de timp prin procedurile pe care vi le-am prezentat”, a subliniat Daea, scrie realitatea.net

  • E OFICIAL – mâncăm mai prost decât în UE. Ce au arătat ANALIZELE comparative

    “La Institutul de Igienă şi Sănătate Publică Veterinară din Bucureşti, institut aflat în subordinea Autorităţii Sanitar Veterinare, au fost recepţionate un număr de 29 de probe prelevate de pe piaţa românească. Acelaşi număr de 29 de probe corespunzătoare au fost recoltate din piaţa Uniunii Europene din diverse categorii, probele fiind identice.

    Categoriile de produse care au fost recepţionate la institut sunt următoarele: nouă probe de brânzeturi, două probe de unt, o probă de smântână, şapte probe de şuncă, trei probe de cârnaţi, o probă de cremvurşti, trei probe de conserve de peşte, două probe de pateu de ficat şi o probă de ciocolată.

    Probele au fost recepţionate în condiţii corespunzătoare îndeplinind toate cerinţele pentru a putea fi analizate în condiţii optime. Vreau să fac precizarea că Institutul de Igienă şi Sănătate Publică Veterinară este institutul de referinţă al României pe produse de origine animală, pentru siguranţa alimentelor. Este recunoscut internaţional, fiind primul laborator acreditat din România începând cu anul 2002. Am procedat la analiza produselor şi am obţinut următoarele rezultate: din cele 29 de produse analizate am găsit diferenţe la 9 dintre acestea”, a spus Tănăsuică.

    Datele prezentate de către specialista Institutului arată diferenţe faţă de valorile calorice înscrise pe etichete, dar şi faţă de cele ale produselor din alte ţări, respectiv a nivelului proteinelor sau a conţinutului de grăsime, dar şi pentru clorură de sodiu şi aditivi alimentari.

    Astfel, conform datelor centralizate, pentru parizer de porc valoarea declarată de către producător pe etichetă era de 279 kcal/100 de grame, în schimb valoarea obţinută în România se situa la 259,09 kcal/100 g, iar cea pentru Uniunea Europeană la 274,32 kcal/100 g.

    Totodată, în cazul baconului cuburi, valoarea declarată pe etichetă era de 233 kcal/100 g, în timp ce valoarea din România ajungea la 278,55 kcal/100 g, iar cea pentru UE la 192,14 kcal/100 g.

    Referitor la acest subiect, ministrul Agriculturii, Petre Daea, a menţionat că opinia publică trebuia informată despre aceste rezultate, iar datele vor fi transmise încă din seara zilei de miercuri.

    “Întrebarea care se pune la această dată este cum valorificăm rezultatele analizelor de laborator. Şi prima obligaţie pe care am avut-o, o avem şi o vom avea în continuare este de a informa opinia publică. De aceea am socotit necesar ca imediat când s-au definitivat aceste analize să le transmitem opiniei publice prin dumneavoastră.

    Al doilea lucru, transmitem imediat, în această seară, Comisiei Europene aceste rezultate pe care noi le-am obţinut pe procedurile care v-au fost prezentate solicitând Comisiei Europene să accelereze procesul de reglementare în aşa fel încât să putem avea instrumente şi juridice şi proceduri unitare pentru a putea analiza oricând oriunde şi în orice ţară o situaţie privind dublul standard, pentru că, repet, la această dată nu este reglementat. Nu în ultimul rând, vom transmite aceste informaţii tuturor europarlamentarilor români în aşa fel încât în comisiile de specialitate să aibă instrumentarul tehnic şi concluziile pe care noi le-am putut culege în acestă perioadă de timp prin procedurile pe care vi le-am prezentat”, a subliniat Daea, scrie realitatea.net

  • E OFICIAL – mâncăm mai prost decât în UE. Ce au arătat ANALIZELE comparative

    “La Institutul de Igienă şi Sănătate Publică Veterinară din Bucureşti, institut aflat în subordinea Autorităţii Sanitar Veterinare, au fost recepţionate un număr de 29 de probe prelevate de pe piaţa românească. Acelaşi număr de 29 de probe corespunzătoare au fost recoltate din piaţa Uniunii Europene din diverse categorii, probele fiind identice.

    Categoriile de produse care au fost recepţionate la institut sunt următoarele: nouă probe de brânzeturi, două probe de unt, o probă de smântână, şapte probe de şuncă, trei probe de cârnaţi, o probă de cremvurşti, trei probe de conserve de peşte, două probe de pateu de ficat şi o probă de ciocolată.

    Probele au fost recepţionate în condiţii corespunzătoare îndeplinind toate cerinţele pentru a putea fi analizate în condiţii optime. Vreau să fac precizarea că Institutul de Igienă şi Sănătate Publică Veterinară este institutul de referinţă al României pe produse de origine animală, pentru siguranţa alimentelor. Este recunoscut internaţional, fiind primul laborator acreditat din România începând cu anul 2002. Am procedat la analiza produselor şi am obţinut următoarele rezultate: din cele 29 de produse analizate am găsit diferenţe la 9 dintre acestea”, a spus Tănăsuică.

    Datele prezentate de către specialista Institutului arată diferenţe faţă de valorile calorice înscrise pe etichete, dar şi faţă de cele ale produselor din alte ţări, respectiv a nivelului proteinelor sau a conţinutului de grăsime, dar şi pentru clorură de sodiu şi aditivi alimentari.

    Astfel, conform datelor centralizate, pentru parizer de porc valoarea declarată de către producător pe etichetă era de 279 kcal/100 de grame, în schimb valoarea obţinută în România se situa la 259,09 kcal/100 g, iar cea pentru Uniunea Europeană la 274,32 kcal/100 g.

    Totodată, în cazul baconului cuburi, valoarea declarată pe etichetă era de 233 kcal/100 g, în timp ce valoarea din România ajungea la 278,55 kcal/100 g, iar cea pentru UE la 192,14 kcal/100 g.

    Referitor la acest subiect, ministrul Agriculturii, Petre Daea, a menţionat că opinia publică trebuia informată despre aceste rezultate, iar datele vor fi transmise încă din seara zilei de miercuri.

    “Întrebarea care se pune la această dată este cum valorificăm rezultatele analizelor de laborator. Şi prima obligaţie pe care am avut-o, o avem şi o vom avea în continuare este de a informa opinia publică. De aceea am socotit necesar ca imediat când s-au definitivat aceste analize să le transmitem opiniei publice prin dumneavoastră.

    Al doilea lucru, transmitem imediat, în această seară, Comisiei Europene aceste rezultate pe care noi le-am obţinut pe procedurile care v-au fost prezentate solicitând Comisiei Europene să accelereze procesul de reglementare în aşa fel încât să putem avea instrumente şi juridice şi proceduri unitare pentru a putea analiza oricând oriunde şi în orice ţară o situaţie privind dublul standard, pentru că, repet, la această dată nu este reglementat. Nu în ultimul rând, vom transmite aceste informaţii tuturor europarlamentarilor români în aşa fel încât în comisiile de specialitate să aibă instrumentarul tehnic şi concluziile pe care noi le-am putut culege în acestă perioadă de timp prin procedurile pe care vi le-am prezentat”, a subliniat Daea, scrie realitatea.net

  • Diferenţe între valorile de pe etichetele din vestul şi estul Europei. Ministerul Agriculturii a identificat nouă produse alimentare cu standarde duble calitativ în România şi UE

    Au fost prelevate 29 de probe din ţări europene şi, simultan, 29 de probe identice din magazinele româneşti, sortimente din categoriile lactate, carne, peşte şi ciocolată. Dintre acestea, nouă produse au prezentat unele diferenţe din punct de vedere al conţinutului de grăsimi şi proteine, au precizat oficialii MADR.

    La acţiunile de prelevare au participat, în luna iunie, câte doi delegaţi din partea ANSVSA, ANPC şi MADR.

    “Nu vom da numele vreunui producător sau al vreunui comerciant implicat în această analiză”, a precizat ministrul Agriculturii, Petre Daea, într-o conferinţă de presă. El a mai spus că rezultatele analizelor vor fi trimise “în această seară” Comisiei Europene, cu solicitarea de a se accelera procedurile juridice pentru comparaţiile ulterioare.

    “Transmitem chiar în această seară Comisiei Europene rezultatele noastre şi vom solicita să se accelereze procesele de reglementare, astfel încât să putem avea instrumente să putem analiza oricând şi în orice ţară produsele care au standarde duble”, a precizat Petre Daea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Sclavia din secolul XXI | Povestea acestei tinere a avut un final nefericit, însă reprezintă o lecţie de viaţă pentru tot mai multe familii

    Tânăra s-a sinucis, ca urmare a faptului că soţul ei, un bărbat de 40 de ani, a respins rezultatele testelor de virginitate pe care a fost obligată să le facă. Acesta a cerut ca fata să fie supusă altor două examinări suplimentare faţă de cele pe care statul le cere, iar apoi a cerut să-şi ia o a doua soţie, susţinând că nu crede în rezultatele analizelor. 
     
    Familia fetei a declarat pentru Radio Europa Liberă, citat de The Independent, că fiica lor le-a spus pe patul de moarte că a fost supusă la o „presiune enormă” din partea soţului şi că „n-a mai rezistat”. Mama ei, Fazila Mirzoeva, a descris-o pe fiica sa ca pe o victimă a „sclaviei şi violenţei”. 
     
     
     

     

  • Acestea sunt cele mai curate oraşe din România. Pe ce loc se află Bucureşti

    Studiul, realizat în colaborare cu agenţia de cercetare D&D Research, a analizat percepţia cetăţenilor asupra nivelului de curăţenie din oraşele şi cartierele în care locuiesc. Clasamentul continuă cu oraşele Cluj-Napoca, Slobozia, Miercurea Ciuc, Piteşti, Târgu-Jiu, Drobeta Turnu-Serverin şi Târgu Mureş. Capitala ocupă poziţia 23 în clasamentul naţional general.

    Ultimele locuri sunt ocupate de oraşele Reşiţa, Călăraşi şi Brăila. Printre oraşele ce au primit cele mai slabe notări din partea locuitorilor lor la capitolul curăţenie se mai numără şi Satu Mare, Focşani, Galaţi şi Alexandria, Zalău, Suceava şi Bacău.

    La nivel de regiuni istorice, Transilvania a fost desemnată de 42.969 de români ca fiind zona cu cel mai ridicat nivel al curăţeniei, pe când Moldova ocupă ultima poziţie.

    Cartierele desemnate de români ca fiind cele mai curate sunt din Braşov, cu Avantgarden, Răcădău şi Centrul Civic ocupând primele trei poziţii. Topul este completat de cartierele Gruia şi Grigorescu (Cluj-Napoca), Aviaţiei şi Nicolae Grigorescu (Bucureşti), Andrei Mureşanu (Cluj-Napoca) şi Pajura (Bucureşti).

    La polul opus, zona cu cel mai scăzut nivel de curăţenie este Floreşti din Cluj-Napoca. Topul continuă cu Moldoveni (Călăraşi), 3 Insule (Arad), Calea Caransebeşului (Reşiţa) şi Ferentari (Bucureşti). Breştei (Craiova), Bereasca (Ploieşti) şi CET (Constanţa) se numără şi ele printre zonele urbane desemnate de locuitori ca având un nivel scăzut al curaţeniei.

    Conform percepţiei cetăţenilor din Capitală, Bucureşti ocupă poziţia 23 în topul oraşelor din România la capitolul curăţenie. Peste 35.000 de bucureşteni şi-au evaluat cartierele în care locuiesc, primele poziţii din punct de vedere al nivelului de curăţenie fiind reprezentate de Aviaţiei, Nicolae Grigorescu şi Pajura. Cartierele Titan, Dămăroaia, Domenii, Băneasa şi Bucureşti Noi sunt şi ele în top zece printre cele mai curate cartiere din Capitală.

  • Oamenii din această ţară devin an de an mai bogaţi. Care este secretul lor

    După aproape cinci ani de dobânzi negative, gospodăriile danezilor au devenit mai bogate ca niciodată, potrivit unei analize publicate de Bloomberg. Ţara deţine acum atât un record al dobânzilor negative, cât şi unul din punct de vedere al valorii depozitelor bancare ale populaţiei. 
     
    Informaţiile deţinute de Bloomberg arată că economiile au crescut până la 812,3 miliarde de coroane daneze (circa 117,1 miliarde de dolari) în decembrie, acesta fiind cel mai înalt nivel de când prima statistică de acest tip a fost realizată, în urmă cu 16 ani. Danezii s-au bucurat de ”o creştere impresionantă a salariilor reale”, spune Tore Stramer, economist şef în cadrul instituţiei financiare daneze Nykredit. Rata negativă a dobânzii la depozit a ajuns la minus 0,65%. Depozitele negative au coincis cu o creştere susţinută a ratei angajărilor şi, în mod crucial, a unei pieţe imobiliare înfloritoare, spune analistul în materialul publicat de Bloomberg.
     
    El estimează că fiecare bărbat, femeie sau copil are avea un echivalent de 21.000 de dolari într-un cont de depozit, dacă s-ar face o medie după valoarea cumulată a depozitelor persoanelor fizice din Danemarca. Numărul danezilor care şi-au depozitat surplusul de bani în fonduri de investiţii a crescut cu 42.000 de oameni, până la 832.000, acest număr fiind cel mai ridicat din ultimul deceniu.
     

  • E OFICIAL! Acestea sunt cele mai curate oraşe din România. Pe ce loc se află Bucureşti

    Studiul, realizat în colaborare cu agenţia de cercetare D&D Research, a analizat percepţia cetăţenilor asupra nivelului de curăţenie din oraşele şi cartierele în care locuiesc. Clasamentul continuă cu oraşele Cluj-Napoca, Slobozia, Miercurea Ciuc, Piteşti, Târgu-Jiu, Drobeta Turnu-Serverin şi Târgu Mureş. Capitala ocupă poziţia 23 în clasamentul naţional general.

    Ultimele locuri sunt ocupate de oraşele Reşiţa, Călăraşi şi Brăila. Printre oraşele ce au primit cele mai slabe notări din partea locuitorilor lor la capitolul curăţenie se mai numără şi Satu Mare, Focşani, Galaţi şi Alexandria, Zalău, Suceava şi Bacău.

    La nivel de regiuni istorice, Transilvania a fost desemnată de 42.969 de români ca fiind zona cu cel mai ridicat nivel al curăţeniei, pe când Moldova ocupă ultima poziţie.

    Cartierele desemnate de români ca fiind cele mai curate sunt din Braşov, cu Avantgarden, Răcădău şi Centrul Civic ocupând primele trei poziţii. Topul este completat de cartierele Gruia şi Grigorescu (Cluj-Napoca), Aviaţiei şi Nicolae Grigorescu (Bucureşti), Andrei Mureşanu (Cluj-Napoca) şi Pajura (Bucureşti).

    La polul opus, zona cu cel mai scăzut nivel de curăţenie este Floreşti din Cluj-Napoca. Topul continuă cu Moldoveni (Călăraşi), 3 Insule (Arad), Calea Caransebeşului (Reşiţa) şi Ferentari (Bucureşti). Breştei (Craiova), Bereasca (Ploieşti) şi CET (Constanţa) se numără şi ele printre zonele urbane desemnate de locuitori ca având un nivel scăzut al curaţeniei.

    Conform percepţiei cetăţenilor din Capitală, Bucureşti ocupă poziţia 23 în topul oraşelor din România la capitolul curăţenie. Peste 35.000 de bucureşteni şi-au evaluat cartierele în care locuiesc, primele poziţii din punct de vedere al nivelului de curăţenie fiind reprezentate de Aviaţiei, Nicolae Grigorescu şi Pajura. Cartierele Titan, Dămăroaia, Domenii, Băneasa şi Bucureşti Noi sunt şi ele în top zece printre cele mai curate cartiere din Capitală.

  • Analiză Autovit.ro: Primul trimestru din 2017, cel mai bun din ultimii 8 ani în România

    Comparând atât datele publice oferite de Direcţia Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor (DRPCIV), cât şi datele din site înregistrate în primele trei luni ale anului versus perioada ianuarie-martie 2016, a rezultat că în primul trimestru s-au înregistrat recorduri la toate categoriile – atât la maşini noi, fiind înmatriculate peste 22.000 de vehicule, cât şi la cele rulate – peste 128.000. Reînmatriculările s-au situat şi ele la aproape 130.000 de unităţi, doborând toate recordurile din ultimii ani şi semnalând, în acelaşi timp, o revenire la o situaţie de normalitate privind ponderea acestora în piaţa tranzacţiilor auto.

    „Pentru noi nu este complet surprinzătoare evoluţia pieţei, dacă luăm în considerare faptul că la început de an întotdeauna cererea pentru maşini este mai mare, iar eliminarea timbrului de mediu a survenit tot în primele luni.  Încă de acum 3 ani am previzionat că eliminarea timbrului de mediu va genera o creştere a pieţei de maşini noi, pe lângă alte efecte benefice ale deblocării ofertei interne. Dacă se menţin creşterile de până acum pe tot parcursul anului, piaţa maşinilor noi poate depăşi 110.000 unităţi, iar cea a vehiculelor rulate, din import si a celor reinmatriculate, va atinge 600.000 de unităţi”, explică Cristian Cojocaru, Sales Manager la Autovit.ro.

    Eliminarea timbrului de mediu la 1 februarie a făcut ca primul trimestru din 2017 să fie unul deosebit. Numărul înmatriculărilor a explodat, mai ales la maşinile rulate, din import, şi la cele reînmatriculate, în timp ce segmentul vehiculelor noi a cunoscut cea mai mare creştere din ultimii ani. Această situaţie s-a datorat în special înmatriculării maşinilor aflate la vânzare în parcurile comercianţilor auto, precum şi a “oficializării” tranzacţiilor de maşini din ultimii ani. În martie, deşi cifrele au rămas ridicate, piaţa auto respectă tendinţa de creştere prognozată de Autovit.ro.

    Piaţa maşinilor noi a avut o creştere de 27,6% în primul trimestru în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut, dar unele mărci precum Opel, Citroen, Ford şi Renault au avut evoluţii de peste 50%. În schimb, liderul Dacia a crescut sub media pieţei, cu numai 11%.

    Piaţa maşinilor second-hand din import s-a dublat  în primul trimestru versus ianuarie-martie 2016 şi s-a apropiat de 130.000 de unităţi.  Numărul masiv al înmatriculărilor de maşini din import înregistrat în februarie va avea ca efect în următoarea perioadă şi o creştere a pieţei de reînmatriculări, peste valorile normale. Volkswagen a rămas cea mai populară marcă printre cei care au ales modele second-hand, peste 34.000 de exemplare fiind înscrise în circulaţie în primul trimestru.

    “Dacă privim statistic doar, e posibil să asistăm la un record de importuri la maşinile rulate. Realist vorbind însă, mecanismele cererii şi ofertei vor regla singure piaţa. Se vede de altfel că, în luna martie, piaţa auto reflectată prin valorile înmatriculărilor a revenit la normal.  În plus, este de aşteptat ca autorităţile să vină cu o nouă formă de taxare auto în cursul acestui an”, declară Cristian Cojocaru.

    Dacă piaţa autovehiculelor rulate se va regla mai devreme sau mai târziu, piaţa vehiculelor noi ar putea depăşi 110.000 de unităţi vândute în 2017, ajutată şi de Programul Rabla estimat să debuteze la jumătatea lui mai, mai devreme decât în 2016.

    Pe Autovit.ro a crescut ponderea maşinilor de peste 20.000 de euro. În top rămân mărcile germane.

    Pe Autovit.ro a continuat să se consolideze aspectul calitativ: a crescut ponderea maşinilor de peste 20.000 de euro, de la 14% din totalul anunţurilor în 2016, la 18% în prezent, în timp ce ponderea maşinilor de sub 5.000 de euro a scăzut cu aproape zece procente, până la 30%.

    Cel mai consistent palier de preţ rămâne între 5.000 şi 10.000 de euro: 28% dintre maşinile scoase la vânzare pe Autovit.ro se încadrează în acest segment. La acest palier de preţ, cele  mai multe anunţuri sunt pentru Volkswagen (22%) şi BMW (10%). În categoria autoturismelor de peste 20.000 euro, 31% dintre anunţuri aparţin mărcii BMW, iar 29% Mercedes-Benz.

    Supremaţia mărcilor germane se vede clar şi în topul brand-urilor care se regăsesc în anunţuri. Primele cinci locuri sunt ocupate de mărci germane. De asemenea, din numărul total al anunţurilor de pe Autovit.ro, 60% fac referire la mărci germane. Per total, în oferta Autovit.ro sunt prezente peste 50 de mărci de autoturisme.

    Schimbări importante s-au produs la capitolul vârstei medii a maşinilor listate pe Autovit.ro. Faţă de acum un an, ponderea maşinilor produse după 2011 a urcat de la 31%, la 42%, în timp ce maşinile mai vechi de 14 ani reprezintă 12%, cu cinci procente mai puţin decât acum un an.

    În privinţa puterii motorului, cel mai bine reprezentat interval este cel al maşinilor cu 80-120 CP, cu 30% dintre anunţuri. Faţă de 2016, a scăzut cu câteva procente ponderea maşinilor cu motoare mai mici de 80 CP şi a crescut ponderea celor cu peste 200 CP. 

  • Guvernul a adoptat Strategia Generală privind Descentralizarea

    ”Am adoptat Strategia Generală privind Descentralizarea. Strategia se referă la descentralizarea competenţelor în şapte domenii, respectiv agricultură, educaţie, sănătate, cultură, mediu, tineret şi sport şi turism. Astfel, în conformitate cu calendarul aflat la această strategie, în termen de trei luni de la data adoptării strategiei, toate ministerele de linie vor adopta analize de impact cu privire la strategiile în domeniilor lor, iar în maximum şapte luni, în funcţie de analizele de impact şi analizele de oportunitate pe care fiecare minister le va face, se vor adopta legile sectoriale pe fiecare domeniu de descentralizare”, a anunţat vicepremierul Sevil Shhaideh.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro