Statele Unite s-ar putea confrunta cu cel mai scump Crăciun şi An Nou în acest an de la izbucnirea pandemiei, pe fondul creşterii puternice a inflaţiei şi dificultăţilor de ordin logistic, potrivit Global Times.
Costurile ridicate ale transportului şi forţei de muncă vor continua să afecteze industriile, menţinând preţurile bunurilor de Crăciun la niveluri ridicate.
Veniturile din impozitul pe propietate din SUA au fost reduse la jumătate în doi ani, potrivit noilor date publicate de IRS (Internal Revenue Service), relatează Bloomberg.
Doar 1.275 de familii bogate au plătit 9,3 miliarde de dolari drept impozit pe proprietate către Trezoreria SUA în 2020. În 2018, IRS a colectat peste 20 de miliarde de dolari de la aproape 5.500 de familii.
Scăderea dramatică – până la punctul în care taxa este plătită de 0,04% dintre americanii muribunzi – este în mare parte rezultatul revizuirii fiscale adoptate de republicani în 2017, proiect care a dublat suma pe care cei bogaţi o pot transmite moştenitorilor fără a declanşa taxa.
Cuplurile căsătorite pot transfera acum 23,4 milioane de dolari de-a lungul vieţii fără taxe, dar familiile cu sume mult mai mari pot angaja consilieri sofisticaţi pentru a evita impozitul. Fondatorul Nike Inc., Phil Knight, a folosti o varietate de tehnici pentru a transfera familiei sale miliarde de dolari fără taxe, potrivit unei investigaţii Bloomberg realizată luna trecută.
Democraţii au propus în ultimele luni reducerea la jumătate a scutirii şi închiderea multor lacune folosite de cei superbogaţi. Dar, după respingerea unor democraţi moderaţi, cea mai recentă versiune a proiectului de lege Build Back Better a preşedintelui Joe Biden a renunţat la aceste prevederi.
Reducerea impozitului pe proprietate de mai puţin de 10 miliarde de dolari reprezintă acum o parte imperceptibilă din venituri pentru guvernul federal, care în ultimul an fiscal a încasat mai mult de 4 trilioane de dolari. Impozitul modern pe proprietate a fost introdus în 1916 pentru a ajuta la contracararea creşterii bogăţiei dinastice.
Chiar înainte ca fostul preşedinte Donald Trump şi parlamentarii republicani să relaxeze regulile privind impozitul pe proprietate, veniturile din taxe au stagnat, în ciuda unei creşteri a averilor celor mai bogaţi americani.
În ultimii cinci ani, miliardarii americani şi-au dublat averea netă colectivă la peste 5 trilioane de dolari, potrivit Bloomberg Billionaires Index. În fruntea celor mai bogate familii se află moştenitorii fondatorului Walmart Inc., Sam Walton, cu o avere de peste 200 de miliarde de dolari.
Deşi taxa este acum uşor de evitat, datele IRS oferă o perspectivă asupra celor mai mari averi ale SUA, inclusiv unde se află acestea. Mai mult de o cincime dintre plătitorii de impozite pe proprietate locuiau în California, urmată de Florida cu 13%, New York cu 9% şi Texas cu 6%.
Veniturile din impozitul pe propietate din SUA au fost reduse la jumătate în doi ani, potrivit noilor date publicate de IRS (Internal Revenue Service), relatează Bloomberg.
Doar 1.275 de familii bogate au plătit 9,3 miliarde de dolari drept impozit pe proprietate către Trezoreria SUA în 2020. În 2018, IRS a colectat peste 20 de miliarde de dolari de la aproape 5.500 de familii.
Scăderea dramatică – până la punctul în care taxa este plătită de 0,04% dintre americanii muribunzi – este în mare parte rezultatul revizuirii fiscale adoptate de republicani în 2017, proiect care a dublat suma pe care cei bogaţi o pot transmite moştenitorilor fără a declanşa taxa.
Cuplurile căsătorite pot transfera acum 23,4 milioane de dolari de-a lungul vieţii fără taxe, dar familiile cu sume mult mai mari pot angaja consilieri sofisticaţi pentru a evita impozitul. Fondatorul Nike Inc., Phil Knight, a folosti o varietate de tehnici pentru a transfera familiei sale miliarde de dolari fără taxe, potrivit unei investigaţii Bloomberg realizată luna trecută.
Democraţii au propus în ultimele luni reducerea la jumătate a scutirii şi închiderea multor lacune folosite de cei superbogaţi. Dar, după respingerea unor democraţi moderaţi, cea mai recentă versiune a proiectului de lege Build Back Better a preşedintelui Joe Biden a renunţat la aceste prevederi.
Reducerea impozitului pe proprietate de mai puţin de 10 miliarde de dolari reprezintă acum o parte imperceptibilă din venituri pentru guvernul federal, care în ultimul an fiscal a încasat mai mult de 4 trilioane de dolari. Impozitul modern pe proprietate a fost introdus în 1916 pentru a ajuta la contracararea creşterii bogăţiei dinastice.
Chiar înainte ca fostul preşedinte Donald Trump şi parlamentarii republicani să relaxeze regulile privind impozitul pe proprietate, veniturile din taxe au stagnat, în ciuda unei creşteri a averilor celor mai bogaţi americani.
În ultimii cinci ani, miliardarii americani şi-au dublat averea netă colectivă la peste 5 trilioane de dolari, potrivit Bloomberg Billionaires Index. În fruntea celor mai bogate familii se află moştenitorii fondatorului Walmart Inc., Sam Walton, cu o avere de peste 200 de miliarde de dolari.
Deşi taxa este acum uşor de evitat, datele IRS oferă o perspectivă asupra celor mai mari averi ale SUA, inclusiv unde se află acestea. Mai mult de o cincime dintre plătitorii de impozite pe proprietate locuiau în California, urmată de Florida cu 13%, New York cu 9% şi Texas cu 6%.
Discuţiile din spaţiul public legate de înlocuirea angajaţilor cu roboţi tind să capete dimensiuni de tip SF de cele mai multe ori, însă soluţiile utilizate de companii sunt mult mai aproape de realitate şi se traduc uneori chiar şi prin banalul cod QR.
Financial Times a scris despre Alexa Allamano, o antreprenoare din Washington, SUA, care deţine un magazine de bijuterii. Înainte de şocul generat în economie şi societate de criza sanitară, ea avea şi un angajat part-time care lucra în magazine pe partea de vânzări.
Cu toate acestea, când magazinul s-a redeschis după mai multe luni în care restricţiile au forţat businessul să pună lacătul pe uşă, munca acelei persoane a fost preluată de tehnologia codurilor QR.
Antreprenoarea şi-a regândit businessul, iar cei care ajung acum la magazine pot scana cu telefonul mobil codul QR de lângă fiecare produs despre care vor să afle mai multe informaţii şi pe care vor să îl cumpere.
„Seamănă cu modul în care cumpărăm online, dar se întâmplă fizic în magazine”, a spus ea.
Clienţii mai trec astăzi pragul magazinului doar pentru a ridica produsele comandate sau pentru consultanţă atunci când vine vorba de produse personalizate, iar Alexa Allamano lucrează singură şi nu mai are nevoie de alţi angajaţi.
Oamenii care lucrează în facilităţi de producţie şi centre de distribuţie îşi fac griji deja de câţiva ani legat de modul în care angajatorii îi vor înlocui cu roboţi şi inteligenţă artificială, dar pandemia a scos la iveală şi o criză a angajaţilor din servicii.
Aceştia abia acum se confruntă cu realitatea evoluţiei tehnologice şi cu posibilitatea ca instrumentele software să preia din sarcinile realizate de zeci de ani de angajaţii cu salarii mici din sectorul se servicii.
Însă „ameninţarea” pentru ei nu vine în acest moment dinspre roboţi şi inteligenţă artificială, ci mai degrabă dinspre ceea ce considerăm a fi banalul cod QR.
Multe restaurante au început să utilizeze coduri QR şi alte sisteme de gestiune pentru a prelua comenzile clienţilor, în timp ce magazinele alimentare încep să utilizeze din ce în ce mai mult case self-checkout care înlocuiesc casierii.
Schimbarea din piaţă ar putea însemna că o parte dintre cele 1,7 milioane de joburi din industria ospitalităţii şi din cele 270.000 de joburi din retail pe care economia americană le-a pierdut din februarie 2020 până acum s-ar putea să nu se mai întoarcă niciodată.
Producătorul danez de bijuterii Pandora a anunţat astăzi că performanţele robuste înregistrate pe piaţa din SUA au generat o creştere rapidă a vânzărilor în al doilea trimestru, pe măsură ce piaţa din China a cunoscut o scădere, potrivit Reuters.
Pandora vrea să îşi accelereze vânzările în cele mai mari două economii ale lumii, iar în acest moment vânzările totale din perioada aprilie-iunie sunt cu 7% mai mari decât cele din aceeaşi perioadă a anului 2019.
În SUA, vânzările trimestriale s-au dublat faţă de anul 2020, iar evoluţia faţă de anul 2019 prezintă o creştere de 63%, pe măsură ce programele guvernamentale şi campania de vaccinare alimentează atât vânzările de bunuri cât şi serviciile.
Pandora a declarat că observă semne potrivit cărora câştigă o cotă de piaţă mai mare în SUA – cea mai mare piaţă de desfacere a danezilor – însă a avertizat că nivelul creşterii s-ar putea tempera în a doua jumătate a anului.
Circa 13% din populaţia SUA a cumpărat sau vândut criptomonede în ultimul an, conform unui sondaj realizat de Universitatea din Chicago, citat de MarketWatch.
Din totalul investitorilor, 41% sunt femei, 44% oameni de culoare, 35% câştigă mai puţin de 60.000 de dolari pe an şi 45% au studii superioare.
Între timp, aproximativ 24% dintre americani au cumpărat sau vândut acţiuni în aceeaşi perioadă. Dintre aceşti investitori, 38% sunt femei, 35% oameni de culoare, 27% câştigă sub 60.000 de dolari pe an, iar 51% au studii superioare.
De asemenea, investitorii în crypto sunt mai tineri decât investitorii pe bursă – vârsta medie a unui investitori în monede digitale este de 38 de ani, faţă de 47 pentru investitorii pieţei de capital.
„Criptomonede deschid oportunităţi de investiţii pentru un grup mai divers de oameni, ceea ce este un lucru foarte bun. Va fi extrem de important ca aceşti investitori să aibă acces la informaţii relevante pe măsură ce iau decizii cu privire la aceste investiţii volatile”, spune Angela Fontes, vicepreşedintele departamentului de economie din cadrul Centrului Naţional de Cercetare al Universităţii din Chicago.
Criptomonede s-au tranzacţionat slab în ultimele săptămâni în condiţiile în care investitorii se tem de răspândirea variantei Delta de Covid-19 şi creşterea tensiunilor dintre China şi Statele Unite.
Pe deasupra, guvernul de la Beijing continuă să lanseze represalii asupra industriei crypto. În mai, autorităţile le-au interzis băncilor şi altor instituţii financiare terţe să mai ofere servicii asociate cu piaţa monedelor virtuale.
Americanii se vaită că nu au ce face cu banii, dar nu vorbim despre omul de rând. Această preocupare mai puţin obişnuită a ajuns subiect de dezbatere printre afaceriştii din Silicon Valley, acolo unde se nasc peste noapte nababi, iar graniţa dintre sărăcie şi bogăţie poate fi trecută printr-un …click. Vanity Fair publică poate cel mai interesant articol din ultimul număr când atinge chestiunea avuţiei unor Elon Musk şi Jeff Bezos.
Ce să faci cu atâta bănet, se întreabă miliardarii din Silicon Valley. Iar Nick Bilton, jurnalist apropiat de şefii Big Tech, povesteşte chiar o discuţie purtată cu un astfel de afacerist pentru care averea era prea mare, iar povara cheltuirii ei, de nesuportat. Cinic? Poate doar pentru România prezentului, dar iată că în lume sunt oameni care au şi astfel de preocupări.
„Este imposibil să cheltui un miliard de dolari”
„Să fii miliardar este mult mai greu decât pare”, cum sună asta! Nick Bilton scrie în Vanity Fair despre cum a cunoscut un membru important din Big Tech, care i-a povestit despre cea mai mare îngrijorare a miliardarilor.
Cititi mai multe pe www.gandul.ro
♦ Strategia de creştere şi dominaţie pe piaţa mondială de GNL a Qatarului se bazează pe o ofertă masivă distribuţie şi coordonare cu alţi mari furnizori, cum ar fi Rusia.
Dacă în America mirajul gazelor naturale lichefiate, unul din instrumentele atingerii dominaţiei energetice a SUA în timpul administraţiei Trump, s-a tranformat într-o cursă din care iese viu doar cine este cel mai puternic, Qatarul se pregăteşte să cucerească piaţa mondială.
GNL, în special cele din SUA, considerate de pro-americani şi „gazele libertăţii“, au devenit o parte importantă a unora dintre statele est-europene pentru a-şi asigura independenţa energetică de Rusia. Aşadar, cine va „elibera“ în cele din urmă Estul?
S-a sugerat că Qatar-ul a fost prins nepregătit de creşterea rapidă a capacităţii de producţie de GNL mai întâi în Australia şi mai apoi în SUA, autorităţile din Doha hotărând astfel în 2017 să ridice moratoriul privind dezvoltarea în continuare a masivului Câmp de Nord şi mai apoi să ţintească o extindere semnificativă a capacităţii GNL.
„Cu această decizie, Qatarul şi-a reafirmat încă o dată dominaţia ca cel mai mare furnizor de GNL din lume“, arată Chong Zhi Xin, director în cadrul firmei de cercetare IHS Markit, potrivit OilPrice.
„Această decizie de a merge mai departe pune în mod clar presiune pe alţi jucători. Anticipăm că firmele va trebui să-şi analizeze îndeaproape proiectele pentru a determina dacă pot găsi un avantaj competitiv în acest sector“.
Ministrul energiei din această ţară Saad al-Kaabi remarca recent că 2025-2027 vor fi ani cruciali pentru noile livrări de GNL.
Strategia de creştere şi dominaţie pe piaţa mondială de GNL a Qatar-ului se bazează pe o ofertă masivă şi distribuţie şi coordonare cu alţi mari furnizori, cum ar fi Rusia.
Ţara vrea mai întâi să-şi asigure o poziţie masivă pe pieţe-cheie unde cererea sezonieră este mai ridicată, în mod special în Europa, China şi India. La nivel de distribuţie, Qatargas a semnat la mijlocul anului 2020 contracte ce vizează construirea a până la 100 de noi vase transportatoare de GNL.
Producţia de GNL a Qatar-ului ar urma să crească de la 77 milioane de tone astăzi la 126 milioane de tone pe an până în 2027.
Ţara încearcă de asemenea să se coordoneze cu alte ţări producătoare pentru a explora zone de interes comun.
În cazul Americii, gazele naturale lichefiate erau menite să reprezinte unul din instrumentele atingerii dominaţiei energetice a SUA în timpul administraţiei Trump.
Cu atât de multe gaze ieşind din pământ graţie fracturării hidraulice, Statele Unite puteau acoperi nu numai cererea internă, dar şi nevoile ţărilor însetate de gaze.
Mai multe ţări europene şi-au construit terminale GNL în aşteptarea aşa-numitor „gaze ale libertăţii“, menite să le scape de dependenţa de Rusia.
Însă numărul furnizorilor americani de GNL către clienţi externi ar putea scădea în următorii ani. Jucători mai mici deja cedează.
Compania USP, fondată în America în urmă cu aproape 30 de ani, dar cu o prezenţă puternică în Polonia, a decis să intre şi în România cu cinci branduri de suplimente alimentare, urmărind extinderea portofoliului de produse pe piaţa locală.
Creşterea constantă din ultimii ani a pieţei locale a suplimentelor alimentare, pe fondul unui ritm agitat de viaţă al românilor şi a atenţiei pentru alimentaţie, a atras extinderea USP în România.
„Lansarea USP România este cel mai mare proiect de extindere al companiei şi plănuim să devenim în scurt timp un jucător redutabil. Strategia noastră este să aducem pe piaţa locală branduri care răspund unor nevoi încă insuficient acoperite pentru consumatorii din România”, a spus Răzvan Constantinescu, Managing Director USP România, executiv cu peste 18 ani de experienţă în piaţa farmaceutică. El a ocupat anterior mai multe funcţii în cadrul companiei Walmark, preluată de germanii de la Stada, care activează tot în domeniul suplimentelor alimentare, potrivit profilului de pe reţeaua LinkedIn.
USP nu a dorit să precizeze cât a fost investiţia în intrarea pe piaţa românească şi care este targetul de business.
„Principala piaţă de distribuţie este reprezentată de farmacii, fizice sau online. Pe măsura extinderii businessului în România, vom aborda şi alte canale relevante (drogherii, online) pentru produsele pe care le aducem în portofoliu. Suplimentele alimentare sunt livrate către România direct din depozitul companiei aflat în Polonia către un partener local cu care colaborăm pentru serviciile logistice”, au mai transmis reprezentanţii companiei pentru ZF.
USP este cel mai mare jucător din piaţa de consumer healthcare din Polonia, cu vânzări de 280 mil. euro şi un portofoliu de 29 de branduri, potrivit informaţiilor companiei. De asemenea, în Polonia deţine şi două fabrici pentru medicamente, iar în Suedia are o fabrică pentru suplimentele alimentare. În România, USP aduce produse pentru tuse, pentru răceală şi afecţiuni respiratorii la copii, pentru imunitatea copiilor şi pentru hidratare. În 2021, compania mai vrea să aducă un medicament OTC în România.
Motivele pentru care USP a decis să intre în România ţin de mărimea pieţei, fiind a doua cea mai mare populaţie din regiune, după Polonia, dar şi evoluţia pieţei medicamentelor OTC, peste media pieţei totale. Vânzările medicamentelor fără prescripţie din farmacii (OTC) au fost de 4 mld. lei în 2020, în creştere cu 14% faţă de anul anterior, potrivit companiei de cercetare de piaţă Cegedim.
USP este o companie fondată în Statele Unite ale Americii în 1992, cu activitatea principală în Europa Centrală şi de Est în Polonia, Ucraina, Bulgaria, Lituania şi România.
Piaţa suplimentelor alimentare şi a medicamentelor OTC este una puternic concurenţială în România, cu multe branduri din portofoliul companiilor nişate pe zona de OTC-uri, dar şi al producătorilor cu portofoliu de medicamente. În ultimii ani, pe fondul reglementărilor din piaţa farmaceutică a medicamentelor cu prescripţie, care au preţ impus de autorităţi, marile companii au început dezvoltarea portofoliului de produse fără reţetă, care nu au preţ reglementat şi au fost din ce în ce mai căutate de pacienţii români. În pandemia de COVID-19, piaţa a crescut de asemenea pe baza diferitelor recomandări pentru creşterea imunităţii ca prevenţie în faţa noului virus.
Un sondaj realizat de banca japoneză de investiţii Mizuho Securities arată că 10% dintre americanii care vor primii cecurile de 1.400 de dolari, ca parte a planului de salvare semnat zilele trecute de preşedintele Joe Biden, plănuiesc să folosească banii pentru a investi în Bitcoin şi piaţa de capital, notează MarketWatch.
Analiştii şi economiştii sugerează că plictiseala generată de perioadele de lockdown a aprins apetitul cetăţenilor americani cu privire la acţiuni precum GameStop (GME) şi AMC Entertainment (AMC), alimentate puternic de conflictul Reddit-Wall Street.
Gigantul german Deutsche Bank estima luna trecută că pieţele americane de capital ar putea primi un flux de 170 de miliarde de dolari ca urmare a pachetului de stimulare de 1.900 de miliarde de dolari.
Între timp, sondajul Mizuho spune că 20% dintre beneficiari plănuiesc să aloce 20% din cecuri pentru Bitcoin şi acţiuni, în timp ce 13% intenţionează să investească între 20% şi 80%, iar 2% vor să aloce peste 80% din banii oferiţi de stat.
Bitcoin-ul a scăzut cu 10% după ce guvernul indian a declarat că ia în calcul interzicerea criptomonedelor, luând în vizor posesia, minarea şi tranzacţionarea acestora.
Acum, preţul celei mai valoroase monede digitale din lume ajunge la 55.170 de dolari, de la 5.024 de dolari pe 16 martie 2020.