BusinessMagazin

Tag: ambalaje

  • Decizie istorică luată de McDonald’s: ce se întâmplă cu celebrul Happy Meal

    Ca răspuns la cererile repetate pentru o dietă mai sănătoasă, McDonald’s a eliminat cheeseburgerul din meniurile Happy Meal, adresate în principal celor mici, scriu cei de la Bloomberg.
     
    Toate meniurile de tip Happy Meal comercializate în Statele Unite începând cu luna iunie vor avea maximum 600 de calorii; cheeseburgerul va putea fi în continuare comandat de clienţi ca produs separat.
     
    “Sperăm că aceste acţiuni vor aduce mai multe alegeri clienţilor şi că vor aduce beneficii milioanelor de familii, aceştia fiind paşi importanţi în construcţia unui McDonald’s mai bun”, a declarat CEO-ul Steve Eastbrook prin intermediul unui comunicat.
     
    După ce rata obezităţii în Statele Unite s-a triplat din 1970 până astăzi, McDonald’s caută ingrediente mai sănătoase şi ambalaje nepoluante.
     
    Ca o măsură complementară cu eliminarea cheeseburgerului, McDonald’s a decis să reducă conţinutul de zahăr din mai multe produse.

  • O nouă taxă pentru români: Anunţul făcut de Ministerul Agriculturii

    „Petre Daea, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, i-a primit, la sediul instituţiei, pe reprezentanţii Organizaţiei Interprofesionale pentru Produsele Agroalimentare (OIPA) legume-fructe. În cadrul întâlnirii, a fost evidenţiată o situaţie dificilă cu care se confruntă procesatorii de legume şi fructe, respectiv taxele pe care aceştia sunt nevoiţi să le suporte anual pentru ambalajele din sticlă (borcane şi sticle) care sunt introduse în comercializare”, se menţionează într-un comunicat al Ministerului Agriculturii.

    „Având în vedere că după anul 2015, unităţile de procesare trebuie să achite tariful de 2 lei/kg, aceştia se confruntă cu cheltuieli la limita costurilor, preţul pe produs descurajând activitatea, ducând chiar la închiderea fabricilor de procesare legume/fructe”.

    La acest subiect au fost făcute precizări de către reprezentanţii Ministerului Mediului – Direcţia Generală Deşeuri şi ai Agenţiei Fondului de Mediu, iar „la sugestia ministrului Petre Daea, procesatorii de legume-fructe au fost invitaţi ca în cel mai scurt timp să transmită în scris propuneri pentru a se regla această situaţie astfel încât să fie păstrat nivelul de competitivitate”, se arată în comunicat.

    O altă temă de pe agenda zilei a vizat urgentarea acordării sprijinului pentru suprafeţele cultivate cu tomate destinate industrializării. În acest sens, reprezentanţii Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură vor prezenta Ministerului o situaţie referitoare la stadiul depunerii documentelor pentru sprijinul cuplat, iar conducerea MADR va face precizările privind măsurile care se impun. Din nefericire, nu toţi şi-au depus documentele, MADR solicitându-le urgentarea depunerii, pentru a începe acordarea subvenţiei.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Tranzacţie URIAŞĂ: Companiile româneşti EcoPack şi EcoPaper vor fi cumpărate de DS Smith, cu 245 de milioane dolari

    DS Smith susţine că EcoPack şi EcoPaper şi o maşină de fabricat hârtie specializată în hârtia de categorie uşoară ar contribui la creşterea companiei şi la reducerea costurilor.

    DS Smith va folosi bani lichizi şi credite pentru a finanţa acordul, împreună cu acţiuni în valoare de 35 de milioane de euro, a transmis compania.

    Tranzacţia este aşteptată să fie finalizată în al treilea trimestru fiscal.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Investiţie de două milioane de euro în Prahova

    Plastipak, lider global în industria de proiectare şi producere a ambalajelor, investeşte peste 2 milioane de euro pentru construcţia unei hale cu spaţiu de depozitare, efectuarea de modificări interioare şi extindere în zona birouri, precum şi pentru amplasarea a două silozuri, în oraşul Urlaţi, Judeţul Prahova. Terminarea lucrărilor de construcţie este prevăzută pentru luna octombrie, 2017.

    „Construcţia noii hale Plastipak va aduce cu sine noi locuri de muncă în oraşul Urlaţi şi va avea o contribuţie majoră la dezvoltarea economică a zonei. Ne bucurăm foarte mult că există investitori care aduc valoare oraşului nostru”, a declarat Marian Măchiţescu, Primarul oraşului Urlaţi.

    Fabrica de la Urlaţi este a 23-a zonă de producţie Plastipak la nivel global, iar printre cei mai importanţi clienţi pe care îi deserveşte compania se numără Pepsi şi Procter & Gamble. În prezent, Plastipak este lider global în proiectarea şi fabricarea de containere PET şi HDPE.

  • Tânăra de 31 de ani care a creat o AFACERE UNICĂ în România cu care face sute de mii de euro

    Licitaţia pe gunoaie nu este o glumă, ci o veritabilă afacere. Antreprenoarea Adela Lazăr a construit o platformă unde cei care doresc să cumpere deşeuri îi pot oferta pe cei care vând. 

    Companiile care pun pe piaţă produse în tot soiul de ambalaje trebuie să dovedească an de an că reciclează o pondere tot mai importantă din deşeurile pe care le generează. Altfel, plătesc amenzi.

    Adela Lazăr are 31 de ani şi este creatoarea platformei online deşeuriambalaje.ro. Ea a sesizat anul trecut o oportunitate de afaceri apărută în urma modificării legii 249/2015 anul trecut. Conform legii, acum companiile îşi pot îndeplini individual ţintele de reciclare prin achiziţia şi reciclarea altor deşeuri decât cele proprii. ”Înainte, companiile îşi putea îndeplini ţinta de reciclare doar cu propriile produse. Acum, poate să-şi îndeplinească această ţintă cumpărând deşeuri de la firme de salubrizare, colectori, reciclatori, staţii de sortare“, spune Adela Lazăr.

    Prin reciclare, atât consumatorii cât şi companiile pot avea un impact pozitiv asupra mediul în care trăim şi asupra societăţii. Autorităţile au impus companiilor să recicleze minimum 55% din greutatea ambalajelor puse pe piaţă într-un an. Până nu demult, companiile pasau această obligaţii unor organizaţiilor care se ocupau de asta. Din iunie 2016, producătorii au posibilitatea să cumpere deşeuri şi să le recicleze pentru a-şi atinge ţintele, astfel încât să nu fie amendate.

    Platforma conectează direct producătorii şi importatorii care pun bunuri ambalate pe piaţă, cu firmele care se ocupă de reciclate şi colectare, cei care deţin deşeuri de ambalaje pentru care pot oferi trasabilitate. Tânăra se află la prima experienţă antreprenorială, având o carieră de aproape 10 ani în waste management; a lucrat de-a lungul timpului în mai multe companii de salubritate din România, iar din 2014 este expert independent al Comisiei Europene la Bruxelles ”pe zona de reciclare şi pentru infrastructură de mediu“, după cum explică ea însăşi.

    Companiile producătoare sau importatorii au obligaţia legală să prevină producerea deşeurilor de ambalaje şi să le refolosească, în urma reciclării. Astfel, Lazăr a sesizat oportunitatea şi a realizat o platformă electronică prin intermediul căreia producătorii pot cumpăra deşeuri pentru reciclare, iar colectorii le pot vinde. Totul se face pe sistemul de licitaţii. ”Am creat un spaţiu virtual în care să punem toţi actorii la masă, adică producătorii şi importatorii care au ţinte de îndeplinit şi cei care deţin deşeurile. Ei pot interacţiona virtual într-un spaţiu transparent, pornind de la un preţ stabilit“, spune Lazăr.

    O licitaţie este deschisă, în mod normal, cinci zile, dar se poate întinde şi pe zece zile. Apoi vânzătorul şi cumpărătorul sunt puşi în contact şi se realizează dosarul de trasabilitate. ”Noi nu doar îi punem faţă în faţă, ci le oferim şiservicii de suport. Fiecare tranzacţie se încheie cu un dosar de trasabilitate, iar fiecare dosar este verificat de una din echipele noastre. Dacă o companie doreşte, poate să mandateze o echipă de-a noastră pentru tranzacţionare, fie că este vorba de vânzare sau cumpărare“, spune antreprenoarea.

    La momentul scrierii articolului erau 62 de licitaţii active, cu o cantitate totală de 1.470 de tone; de la lansarea platformei până în prezent s-au încheiat 974 de licitaţii, reciclându-se astfel aproape 17.000 de tone de deşeuri. Valoarea  medie a tranzacţiilor realizate până acum pe platformă se situează între 13,6 milioane de lei (2,9 mil. euro) şi 17 milioane de lei (3,7 mil. euro), cu un preţ mediu pe tonă de 800-1.000 de lei, conform Adelei Lazăr.

    Pentru a fi acceptat pe platformă, un producător sau importator trebuie să plătească o taxă de membru de 300 de euro pe şase luni ”care-i oferă posibilitatea să liciteze oricând în acest interval asttfel încât să-şi îndeplinească ţintele“, dar şi un comision de 5,7% pe tranzacţie finalizată cu succes. Potrivit calculelor Business Magazin, asta înseamnă că până acum au fost percepute comisioane de câteva sute de mii de euro, între 170.000 şi 210.000 euro de la momentul în care platforma a devenit activă. În momentul de faţă sunt 250 de conturi validate pe platformă, dintre care majoritatea (220) sunt producători sau importatori, iar 30 sunt vânzători. ”Aşteptăm să treacă un an calendaristic, să tragem linie şi să vedem rezultatele. Afacerea e sustenabilă. În ce priveşte nivelul taxelor şi comisioanele, serviciile noastre ne plasează cu 20% sub alte organizaţii cu aceeaşi activitate.“

    În cazul vânzătorilor, spune tânăra antreprenoare, ”avem proceduri prin care se verifică documentele care sunt solicitate, se fac verificări în teren, se evaluează amplasamentul, dotările tehnice. Nu acceptăm firmele care nu trec prin acest audit“, spune Adela Lazăr; ea mărturiseşte că s-a creat o listă de aşteptare pentru accesul pe platformă. Procesul de acceptare durează câteva zile.

    Acum, piaţa de tranzacţionare a deşeurilor este dominată de zece companii, care au dreptul să îndeplinească ţinte de reciclare; producătorii le pot transfera lor această responsabilitate. Eco-Rom Ambalaje, una dintre cele mai mari companii de preluare responsabilitate, a avut o cifră de afaceri de 46,2 milioane de lei (peste 10 milioane de euro) în 2016. Platforma deseuriambalaje.ro are o cotă de piaţă de 5% în momentul de faţă, iar ţinta este ca anul viitor să ajungă la 10%.

  • Tânăra de 31 de ani care a creat o AFACERE UNICĂ în România cu care face sute de mii de euro

    Licitaţia pe gunoaie nu este o glumă, ci o veritabilă afacere. Antreprenoarea Adela Lazăr a construit o platformă unde cei care doresc să cumpere deşeuri îi pot oferta pe cei care vând. 

    Companiile care pun pe piaţă produse în tot soiul de ambalaje trebuie să dovedească an de an că reciclează o pondere tot mai importantă din deşeurile pe care le generează. Altfel, plătesc amenzi.

    Adela Lazăr are 31 de ani şi este creatoarea platformei online deşeuriambalaje.ro. Ea a sesizat anul trecut o oportunitate de afaceri apărută în urma modificării legii 249/2015 anul trecut. Conform legii, acum companiile îşi pot îndeplini individual ţintele de reciclare prin achiziţia şi reciclarea altor deşeuri decât cele proprii. ”Înainte, companiile îşi putea îndeplini ţinta de reciclare doar cu propriile produse. Acum, poate să-şi îndeplinească această ţintă cumpărând deşeuri de la firme de salubrizare, colectori, reciclatori, staţii de sortare“, spune Adela Lazăr.

    Prin reciclare, atât consumatorii cât şi companiile pot avea un impact pozitiv asupra mediul în care trăim şi asupra societăţii. Autorităţile au impus companiilor să recicleze minimum 55% din greutatea ambalajelor puse pe piaţă într-un an. Până nu demult, companiile pasau această obligaţii unor organizaţiilor care se ocupau de asta. Din iunie 2016, producătorii au posibilitatea să cumpere deşeuri şi să le recicleze pentru a-şi atinge ţintele, astfel încât să nu fie amendate.

    Platforma conectează direct producătorii şi importatorii care pun bunuri ambalate pe piaţă, cu firmele care se ocupă de reciclate şi colectare, cei care deţin deşeuri de ambalaje pentru care pot oferi trasabilitate. Tânăra se află la prima experienţă antreprenorială, având o carieră de aproape 10 ani în waste management; a lucrat de-a lungul timpului în mai multe companii de salubritate din România, iar din 2014 este expert independent al Comisiei Europene la Bruxelles ”pe zona de reciclare şi pentru infrastructură de mediu“, după cum explică ea însăşi.

    Companiile producătoare sau importatorii au obligaţia legală să prevină producerea deşeurilor de ambalaje şi să le refolosească, în urma reciclării. Astfel, Lazăr a sesizat oportunitatea şi a realizat o platformă electronică prin intermediul căreia producătorii pot cumpăra deşeuri pentru reciclare, iar colectorii le pot vinde. Totul se face pe sistemul de licitaţii. ”Am creat un spaţiu virtual în care să punem toţi actorii la masă, adică producătorii şi importatorii care au ţinte de îndeplinit şi cei care deţin deşeurile. Ei pot interacţiona virtual într-un spaţiu transparent, pornind de la un preţ stabilit“, spune Lazăr.

    O licitaţie este deschisă, în mod normal, cinci zile, dar se poate întinde şi pe zece zile. Apoi vânzătorul şi cumpărătorul sunt puşi în contact şi se realizează dosarul de trasabilitate. ”Noi nu doar îi punem faţă în faţă, ci le oferim şiservicii de suport. Fiecare tranzacţie se încheie cu un dosar de trasabilitate, iar fiecare dosar este verificat de una din echipele noastre. Dacă o companie doreşte, poate să mandateze o echipă de-a noastră pentru tranzacţionare, fie că este vorba de vânzare sau cumpărare“, spune antreprenoarea.

    La momentul scrierii articolului erau 62 de licitaţii active, cu o cantitate totală de 1.470 de tone; de la lansarea platformei până în prezent s-au încheiat 974 de licitaţii, reciclându-se astfel aproape 17.000 de tone de deşeuri. Valoarea  medie a tranzacţiilor realizate până acum pe platformă se situează între 13,6 milioane de lei (2,9 mil. euro) şi 17 milioane de lei (3,7 mil. euro), cu un preţ mediu pe tonă de 800-1.000 de lei, conform Adelei Lazăr.

    Pentru a fi acceptat pe platformă, un producător sau importator trebuie să plătească o taxă de membru de 300 de euro pe şase luni ”care-i oferă posibilitatea să liciteze oricând în acest interval asttfel încât să-şi îndeplinească ţintele“, dar şi un comision de 5,7% pe tranzacţie finalizată cu succes. Potrivit calculelor Business Magazin, asta înseamnă că până acum au fost percepute comisioane de câteva sute de mii de euro, între 170.000 şi 210.000 euro de la momentul în care platforma a devenit activă. În momentul de faţă sunt 250 de conturi validate pe platformă, dintre care majoritatea (220) sunt producători sau importatori, iar 30 sunt vânzători. ”Aşteptăm să treacă un an calendaristic, să tragem linie şi să vedem rezultatele. Afacerea e sustenabilă. În ce priveşte nivelul taxelor şi comisioanele, serviciile noastre ne plasează cu 20% sub alte organizaţii cu aceeaşi activitate.“

    În cazul vânzătorilor, spune tânăra antreprenoare, ”avem proceduri prin care se verifică documentele care sunt solicitate, se fac verificări în teren, se evaluează amplasamentul, dotările tehnice. Nu acceptăm firmele care nu trec prin acest audit“, spune Adela Lazăr; ea mărturiseşte că s-a creat o listă de aşteptare pentru accesul pe platformă. Procesul de acceptare durează câteva zile.

    Acum, piaţa de tranzacţionare a deşeurilor este dominată de zece companii, care au dreptul să îndeplinească ţinte de reciclare; producătorii le pot transfera lor această responsabilitate. Eco-Rom Ambalaje, una dintre cele mai mari companii de preluare responsabilitate, a avut o cifră de afaceri de 46,2 milioane de lei (peste 10 milioane de euro) în 2016. Platforma deseuriambalaje.ro are o cotă de piaţă de 5% în momentul de faţă, iar ţinta este ca anul viitor să ajungă la 10%.

  • DEZASTRU! O fabrică din România cu afaceri de milioane de euro se ÎNCHIDE şi angajaţii sunt daţi AFARĂ

    În anul 2015, compania a înregistrat o cifră de afaceri de 10 milioane de euro şi pierderi de 2 milioane, arată cele mai recente date de pe site-ul Ministerului Finanţelor.

    Compania, care are sediul la Viena, va continua să producă pentru clienţii din România în celelalte fabrici din Germania,Turcia şi Polonia.

    Divizia de food din Europa a compania Constantia Flexibles are 12 fabrici de producţie în opt ţări. Grupul realizează ambalaje şi etichete pentru produse alimentare, produse farmaceutice şi pentru industria băuturilor.

    DEZASTRU! O fabrică din România cu afaceri de milioane de euro se ÎNCHIDE şi angajaţii sunt daţi AFARĂ

  • Surpriză: TAXA care va duce la concedieri rapide şi la alimente mai scumpe

    Taxa pe ambalajele nereciclate va duce la pierdere a mii de locuri de muncă şi la creşterea preţului alimentelor în această primăvară, avertizează producătorii.

    După aproape un an de discuţii între aceştia şi Ministerul Mediului, reprezentanţii industriei alimentare vor plăti din nou 2 lei pe kilogramul de deşeuri nereciclate. 25 ianuarie este data limită până la care producătorii trebuie să depună declaraţia privind fondul pentru mediu.

    Anul trecut, au achitat amenzi de sute de milioane de euro pentru că nu au reciclat ambalajele de sticlă, metal sau carton. Ministerul Mediului nu a răspuns până acum la o solicitare legată de acest subiect.

    Borcanele de sticlă în care sunt ambalate iaurturile sau compotul, sticlele cu apă minerală sau conservele de metal pot fi reciclate de producători – prin achitarea unei taxe către firmele de reciclare – sau individual de fiecare producător.

    Însă, reprezentanţii industriei alimentare spun că şi acum se va repeta povestea de anul trecut. Firmele de profil nu şi-au respectat promisiunile de reciclare a 60% din cantitatea de ambalaj produsă, iar amenzile au fost plătite de producători. Practic, România recicla doar pe hârtie şi ca să evite amenzile uriaşe, marile companii producătoare de alimente şi băuturi reciclau fictiv. Frauda a fost de 54 de milioane de euro.

    Acum, spun producătorii, unele firme de reciclare au mărit tarifele şi de 10 ori. Aşa că sunt câteva zeci de fabrici şi producători care nu au încheiat contracte, dar nici nu au reciclat pe cont propriu, astfel încât să respecte normele de mediu.

    „La sticlă am ajuns pe tona de sticlă undeva la 1050 de lei în condiţiile în care tona de sticlă nouă costă 1250 de lei, practic este de-a dreptul ilogic”, a declarat Emil Dumitru, preşedintele ProAgro, citat de digi24.ro.

    – See more at: https://www.realitatea.net/taxa-care-va-duce-la-concedieri-rapide-si-la-alimente-mai-scumpe_2023864.html#sthash.rmzVHXOL.dpuf

    Taxa pe ambalajele nereciclate va duce la pierdere a mii de locuri de muncă şi la creşterea preţului alimentelor în această primăvară, avertizează producătorii.

    După aproape un an de discuţii între aceştia şi Ministerul Mediului, reprezentanţii industriei alimentare vor plăti din nou 2 lei pe kilogramul de deşeuri nereciclate. 25 ianuarie este data limită până la care producătorii trebuie să depună declaraţia privind fondul pentru mediu.

    Anul trecut, au achitat amenzi de sute de milioane de euro pentru că nu au reciclat ambalajele de sticlă, metal sau carton. Ministerul Mediului nu a răspuns până acum la o solicitare legată de acest subiect.

    Borcanele de sticlă în care sunt ambalate iaurturile sau compotul, sticlele cu apă minerală sau conservele de metal pot fi reciclate de producători – prin achitarea unei taxe către firmele de reciclare – sau individual de fiecare producător.

    Însă, reprezentanţii industriei alimentare spun că şi acum se va repeta povestea de anul trecut. Firmele de profil nu şi-au respectat promisiunile de reciclare a 60% din cantitatea de ambalaj produsă, iar amenzile au fost plătite de producători. Practic, România recicla doar pe hârtie şi ca să evite amenzile uriaşe, marile companii producătoare de alimente şi băuturi reciclau fictiv. Frauda a fost de 54 de milioane de euro.

    Acum, spun producătorii, unele firme de reciclare au mărit tarifele şi de 10 ori. Aşa că sunt câteva zeci de fabrici şi producători care nu au încheiat contracte, dar nici nu au reciclat pe cont propriu, astfel încât să respecte normele de mediu.

    „La sticlă am ajuns pe tona de sticlă undeva la 1050 de lei în condiţiile în care tona de sticlă nouă costă 1250 de lei, practic este de-a dreptul ilogic”, a declarat Emil Dumitru, preşedintele ProAgro, citat de digi24.ro

  • TAXA care va duce la concedieri rapide şi la alimente mai scumpe

    Taxa pe ambalajele nereciclate va duce la pierdere a mii de locuri de muncă şi la creşterea preţului alimentelor în această primăvară, avertizează producătorii.

    După aproape un an de discuţii între aceştia şi Ministerul Mediului, reprezentanţii industriei alimentare vor plăti din nou 2 lei pe kilogramul de deşeuri nereciclate. 25 ianuarie este data limită până la care producătorii trebuie să depună declaraţia privind fondul pentru mediu.

    Anul trecut, au achitat amenzi de sute de milioane de euro pentru că nu au reciclat ambalajele de sticlă, metal sau carton. Ministerul Mediului nu a răspuns până acum la o solicitare legată de acest subiect.

    Borcanele de sticlă în care sunt ambalate iaurturile sau compotul, sticlele cu apă minerală sau conservele de metal pot fi reciclate de producători – prin achitarea unei taxe către firmele de reciclare – sau individual de fiecare producător.

    Însă, reprezentanţii industriei alimentare spun că şi acum se va repeta povestea de anul trecut. Firmele de profil nu şi-au respectat promisiunile de reciclare a 60% din cantitatea de ambalaj produsă, iar amenzile au fost plătite de producători. Practic, România recicla doar pe hârtie şi ca să evite amenzile uriaşe, marile companii producătoare de alimente şi băuturi reciclau fictiv. Frauda a fost de 54 de milioane de euro.

    Acum, spun producătorii, unele firme de reciclare au mărit tarifele şi de 10 ori. Aşa că sunt câteva zeci de fabrici şi producători care nu au încheiat contracte, dar nici nu au reciclat pe cont propriu, astfel încât să respecte normele de mediu.

    „La sticlă am ajuns pe tona de sticlă undeva la 1050 de lei în condiţiile în care tona de sticlă nouă costă 1250 de lei, practic este de-a dreptul ilogic”, a declarat Emil Dumitru, preşedintele ProAgro, citat de digi24.ro.

    – See more at: https://www.realitatea.net/taxa-care-va-duce-la-concedieri-rapide-si-la-alimente-mai-scumpe_2023864.html#sthash.rmzVHXOL.dpuf

    Taxa pe ambalajele nereciclate va duce la pierdere a mii de locuri de muncă şi la creşterea preţului alimentelor în această primăvară, avertizează producătorii.

    După aproape un an de discuţii între aceştia şi Ministerul Mediului, reprezentanţii industriei alimentare vor plăti din nou 2 lei pe kilogramul de deşeuri nereciclate. 25 ianuarie este data limită până la care producătorii trebuie să depună declaraţia privind fondul pentru mediu.

    Anul trecut, au achitat amenzi de sute de milioane de euro pentru că nu au reciclat ambalajele de sticlă, metal sau carton. Ministerul Mediului nu a răspuns până acum la o solicitare legată de acest subiect.

    Borcanele de sticlă în care sunt ambalate iaurturile sau compotul, sticlele cu apă minerală sau conservele de metal pot fi reciclate de producători – prin achitarea unei taxe către firmele de reciclare – sau individual de fiecare producător.

    Însă, reprezentanţii industriei alimentare spun că şi acum se va repeta povestea de anul trecut. Firmele de profil nu şi-au respectat promisiunile de reciclare a 60% din cantitatea de ambalaj produsă, iar amenzile au fost plătite de producători. Practic, România recicla doar pe hârtie şi ca să evite amenzile uriaşe, marile companii producătoare de alimente şi băuturi reciclau fictiv. Frauda a fost de 54 de milioane de euro.

    Acum, spun producătorii, unele firme de reciclare au mărit tarifele şi de 10 ori. Aşa că sunt câteva zeci de fabrici şi producători care nu au încheiat contracte, dar nici nu au reciclat pe cont propriu, astfel încât să respecte normele de mediu.

    „La sticlă am ajuns pe tona de sticlă undeva la 1050 de lei în condiţiile în care tona de sticlă nouă costă 1250 de lei, practic este de-a dreptul ilogic”, a declarat Emil Dumitru, preşedintele ProAgro, citat de digi24.ro

  • Unilever va folosi doar plastic 100% reciclabil pentru ambalajele sale până în 2025

    Unilever şi-a luat angajamentul ca până în 2025 toate ambalajele de plastic folosite de companie să fie 100% reutilizabile, reciclabile sau compostate.

    Din cantitatea de ambalaje de plastic folosite la nivel mondial, 14% ajung în fabricile de reciclare, 40% ajung în gropile de gunoi şi o treime în ecosisteme fragile, conform datelor comunicate de Fundaţia Ellen MacArthur (EMF). Se estimează că până în 2050, în oceane va fi mai mult plastic decât peşti. William McDonough, arhitectul şi liderul economiei circulare, afirmă că designul ambalajelor reutilizabile este unul dintre cele mai puternice provocări de design la nivel global – o provocare similară cu scalarea energiei regenerabile pentru a contracara schimbările climatice.

    Unilever a anunţat deja că va reduce cu o treime greutatea ambalajelor pe care le foloseşte până în 2020 şi va utiliza mai mult plasticul reciclat, cu cel puţin 25%, până în 2025 (comparat cu 2015). Paul Polman, CEO Unilever, a afirmat: „Pentru a răspunde provocării unui ocean de deşeuri din material plastic trebuie să lucrăm la soluţii sistemice – unele care să oprească, în primul rând, pătrunderea deşeurilor plastice în sursele de apă. Sperăm că aceste angajamente îi vor încuraja pe alţi jucători din industrie să facă progrese în a se asigura că toate ambalajele de plastic sunt 100% reciclabile şi reciclate. De asemenea, trebuie să lucrăm în parteneriat cu guvernele şi alţi stakeholderi pentru a susţine dezvoltarea, scalarea şi reprocesarea infrastructurii”.