BusinessMagazin

Tag: alimente

  • O nouă insolvenţă zguduie din temelii piaţa. Una dintre cele mai mari companii româneşti a intrat în INSOLVENŢĂ

    Insolvenţa vine pe fondul unei scăderi a businessului în ultimul an (-11%) şi pe fondul adâncirii pierderilor (de trei ori mai mari în 2017 versus 2016, până la aproape 45 mil. lei). Compania este unul dintre cei mai importanţi producători de zahăr din România şi unul dintre cei mai mari angajatori din Urziceni, un oraş de nici 15.000 de locuitori aflat la 60 de kilometri de Capitală.

    Businessul este deţinut indirect de magnatul american George Gellert, proprietarul Atlanta Group, cel mai mare importator de produse alimentare din Statele Unite (50%) şi de trei antreprenori locali – Neculai Maratas, Mircea Rădină şi Cristian Penciulescu.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Produsul alimentar unic în lume creat de o orădeancă

    O româncă din Oradea a prezentat, în premieră mondială, la un târg de alimente naturale, organizat la Londra, un produs alimentar unic în lume, de concepţie proprie, numit fructonată, obţinut fără zahăr, fără fierbere şi fără aditivi, din culturi ecologice.
     
    De profesie inginer în industria alimentară, Simona Bişboacă, a declarat că a lucrat şapte ani, alături de soţul său, pentru a obţine acest produs, care seamănă cu o pastă de fructe ajunse la maturitate, bine coapte, din culturi ecologice certificate, fără adaos de zahăr, conservanţi sau aditivi alimentari. Fructonata poate fi consumată în mixuri cu iaurt sau cereale la micul dejun sau gustări, în deserturi crude chiar şi pentru bebeluşi.
     

  • Cine sunt antreprenorii români care vor să cucerească Vestul cu afacerile lor. Care sunt primele ţări unde vor să îşi deschidă fabrici

    Sándor Csányi din Ungaria, Branko Roglic din Croaţia, Krzysztof Pawinski din Polonia sunt nume care la prima vedere nu spun nimic. Dacă adăugăm faptul că primul este preşedintele grupului financiar-bancar OTP şi proprietarul grupului din industria alimentară Bonafarm (Sole Mizo), al doilea este proprietarul distribuitorului de bunuri de larg consum Orbico şi al treilea este fondatorul gigantului din industria alimentară Maspex Wadowice (Tymbark), atunci vedem că discutăm despre trei dintre cei mai importanţi antreprenori din sectorul alimentar din regiune. De la masa giganţilor lipsesc deocamdată românii.

    Cu toate acestea, încet-încet, pe harta europeană a businessurilor din industria alimentară încep să-şi facă loc şi afacerile româneşti, însă nu doar prin exporturi, ci şi prin achiziţii după modelul omologilor din Ungaria, Polonia sau Croaţia care au cucerit pieţe importante din regiune prin cumpărarea de fabrici sau prin ridicarea lor de la zero.

    Industria alimentară românească, o piaţă de aproape 10 miliarde de euro, a rămas încă terenul pe care cei mai importanţi jucători sunt antreprenori, în ciuda faptului că multinaţionalele s-au extins puternic în marea majoritate a sectoarelor economice, de la industria auto la domeniul bancar. A venit însă vremea ca antreprenorii români să-şi încerce norocul şi pe alte pieţe, după exemplul oamenilor de afaceri din ţări cu care România este veşnic comparată – Ungaria, Croaţia, Cehia sau Polonia.

    Cine sunt antreprenorii români care s-au decis să-şi pună numele pe businessuri din străinătate?

    Cel mai recent nume care s-a decis să-şi dezvolte businesssul în străinătate este Radu Timiş, antreprenorul care a dus grupul din industria mezelurilor şi a lactatelor Cris-Tim la aproape 150 de milioane de euro.

    Radu şi Cristina Timiş au pus bazele businessului Cris-Tim în urmă cu mai bine de două decenii, iar acum pregătesc noua generaţie pentru a prelua conducerea businessului. Deja trei dintre cei patru băieţi ai soţilor Timiş sunt implicaţi în business şi vor lua parte alături de părinţii lor la un nou capitol: extinderea europeană. Grupul Cris-Tim, cu 2.600 de angajaţi, vrea să cumpere sau să închirieze o fabrică de mezeluri în Spania şi Marea Britanie. Motivul? Grupul Cris-Tim exportă deja 15% din producţie pe 18 pieţe europene, însă mare parte din materia primă o cumpără din străinătate.

    „E mai simplu să deschidem o fabrică acolo decât să aducem carne din străinătate, să o procesăm aici şi să trimitem mezeluri la export”, explica Radu Timiş.

    De unde vine pofta pentru extindere la nivel european? Rezultatul sondajului „Viitorul afacerilor”, realizat de OCDE, Banca Mondială şi Facebook, arată că doar 17% dintre antreprenorii români cred că există bariere în internaţionalizarea afacerii.

    Temerile ţin însă de mediul în care funcţionează: 56% cred că riscurile sunt legate de fiscalitate şi reglementări, 51% de situaţia economiei în ansamblu şi 39% de recrutare.

    „Dincolo de temeri şi riscuri, există oportunităţi, iar antreprenorii români par să le conştientizeze. Interesul pentru pieţele internaţionale este o prioritate la nivel global datorită instrumentelor online. Tehnologia schimbă modelele de business tradiţionale, este un factor perturbator (disruptiv) şi reprezintă în acelaşi timp o oportunitate şi un risc”, explică reprezentanţii companiei de consultanţă şi audit Deloitte România. Un studiu al companiei – „Deloitte Private“ –  arată că, din acest motiv, mai mult de jumătate dintre respondenţi cred că poziţia lor va fi ameninţată în următorii 2-3 ani de un competitor.

    De altfel, numărul mare de tranzacţii din ultimii ani în sectorul alimentar, unde cumpărători sunt în general multinaţionale, iar vânzătorii antreprenori locali, dar şi dorinţa oamenilor de afaceri locali de a se extinde pe pieţe pe care le consideră mai prielnice pentru dezvoltarea businessului sunt printre motivele pentru care vedem în ultima vreme tot mai mulţi antreprenori români care cumpără sau deschid fabrici în străinătate.

    Spania a devenit ţintă pentru investiţii şi pentru Scandia Sibiu, cel mai mare producător de conserve din România, care a achiziţionat Thenaisie Provote, o companie din regiunea Galicia (Spania), specializată în producţia şi distribuţia de produse din peşte şi fructe de mare. Thenaisie Provote are vânzări anuale de aproape 30 de milioane de euro şi circa 200 de angajaţi, conform datelor de pe site-ul alimarket.es.

    Aceasta este prima achiziţie făcută de producătorul român în afara ţării şi face parte din strategia companiei de a deveni cea mai mare companie românească de produse alimentare la nivel naţional. Achiziţia Thenaisie Provote va ajuta compania să îşi consolideze poziţia pe piaţa conservelor din peşte din România, dar şi să fie prezentă pe alte pieţe, activarea de clienţi noi fiind unul dintre pilonii de creştere ai grupului.

    Scandia Food a înregistrat în 2017 o cifră de afaceri a grupului de peste 59 milioane de euro, în creştere cu 13% faţă de 2016, şi estimează pentru 2018 o cifră de afaceri de aproximativ 100 milioane euro (inclusiv businessul din Spania), conform informaţiilor furnizate de companie.

    Însă unul dintre primii antreprenori care au cumpărat businessuri din industria alimentară este Levente Bara, antreprenorul care a pus bazele producătorului de ingrediente pentru industria alimentară Supremia Group (în prezent Solina România) din judeţul Alba în urmă cu peste 15 ani. El a vândut însă ulterior businessul grupului francez Solina, într-o tranzacţie ce trece de 30 milioane de euro, conform datelor ZF. În urmă cu circa trei ani Supremia a cumpărat două companii din Danemarca, Tamaco Trading şi Tamaco Pak, cu activităţi pe segmentul producţiei de ingrediente alimentare, respectiv al ambalajelor.

    Dincolo de pariul românilor pe alte pieţe, industria alimentară rămâne unul dintre puţinele sectoare ale economiei unde antreprenorii mai aduc cea mai mare parte din cifra de afaceri. Astfel, din cifra de afaceri de 10 mld. euro realizată de companiile din acest sector, peste 60% sunt aduse de companiile cu acţionariat românesc.

    Andrei Ursulescu
    este managerul care conduce businessul Scandia Sibiu, controlat de familiie Gaşpar şi Creştin. El este unul dintre oamenii-cheie ai companiei sub ochii căruia s-a parafat achiziţia fabricii Thenaisie Provote din Spania

    Radu Timiş
    Fondatorul şi preşedinte al producătorului de mezeluri Cris-Tim vrea să deschidă o fabrică în Marea Britanie sau în Spania, acolo unde exportă deja produse realizate în fabricile din România

    Levente Bara
    Fondatorul Supremia Group a cumpărat două businessuri cu activităţi pe segmentul producţiei de ingrediente alimentare, respectiv al ambalajelor din Danemarca înainte să vândă compania din Alba francezilor de la Solina

  • Experiment. Cum arată după 6 ani un cheesburger şi o porţie de cartofi prăjiţi de la McDonald’s

    Acum, 6 ani mai târziu, el îşi vinde experimentul pe Ebay cu 29,99 de dolari, în anunţ fiind specificate următoarele:
     
    ”ORIGINAL, farfurie cu cheesburger şi cartofi prăjiţi FĂCUŢI şi CUMPĂRAŢI pe 7 IUNIE 2012”.
     

    Dave Alexander a povestit pentru Time că nu credea legenda urbană potrivit căreia cheesburger-ul nu se va strica – astfel că şi-a trimis fiica la McDonald’s ca să cumpere un cheesburger şi cartofi prăjiţi.

    Deşi burgerul şi-a pierdut toată umiditatea, iar felia de caşcaval a devenit maronie, Alexander spune că, cineva care ar sta la 1 metru jumate în spate ar crede că a cumpărat mâncarea în dimineaţa aia, mai ales că acei cartofi prăjiţi arată la fel ca atunci când au fost cumpăraţi.

    Apoi, fermierul a decis să se mute.

    ”Nu o să iau cheesburger-ul ăsta cu mine”, a spus el, după care l-a pus pe eBay. Alexander mai spune că nu s-a atins absolut deloc de burger în toţi aceşti ani, timp în care mâncarea a stat în birou.

    La un an după ce a cumpărat acest cheeseburger, un prieten l-a provocat pe Alexander să mai adauge un ingredient acestui experiment şi a gătit în casă un cheeseburger şi o porţie de cartofi prăjiţi. Aceştia arată după 5 ani mult mai rău decât cei de la McDonalds:

    ”Cartofii prăjiţi făcuţi în casă arată ca nişte bucăţi de piatră. Iar cei de la McDonalds arată perfect.” 

     

  • Houtouwan, satul-fantomă din China care a devenit atracţie turistică – VIDEO

    Cândva, Houtouwan adăpostea peste 2000 de familii. Totuşi, datorită poziţiei insulei şi a distanţei mari faţă de alte localităţi, aprovizionarea cu alimente era dificilă, iar educaţia copiilor avea de suferit.
    La începutul anilor ’90, locuitorii au început să plece, şi până în 1994, satul a fost aproape complet abandonat. De-a lungul anilor, vegetaţia luxuriantă a acoperit clădirile.
    Datorită aspectului micii aşezări, insula a devenit o populară atracţie turistică. Fotografiile aeriene au fost realizate de fotojurnalistul Johannes Eisele.

  • Cum sufocă plasticul toată planeta

    Durata de timp în care materialele plastice sunt folositoare diferă destul de mult de la o categorie la alta: pungile sau tacâmurile de plastic nu sunt folosite pe perioade de timp la fel de lungi ca şi autoturiSmele în componenţa cărora se găsesc. Dar un lucru este clar: odată ce sunt aruncate, reziduurile plastice se sfĂrÂmă în fragmente mici sau chiar minuscule. Iar aceste particule pot rătăci, vreme de sute de ani, în apele planetei sau în sol.

  • Houtouwan, satul-fantomă din China care a devenit atracţie turistică – VIDEO

    Cândva, Houtouwan adăpostea peste 2000 de familii. Totuşi, datorită poziţiei insulei şi a distanţei mari faţă de alte localităţi, aprovizionarea cu alimente era dificilă, iar educaţia copiilor avea de suferit.
    La începutul anilor ’90, locuitorii au început să plece, şi până în 1994, satul a fost aproape complet abandonat. De-a lungul anilor, vegetaţia luxuriantă a acoperit clădirile.
    Datorită aspectului micii aşezări, insula a devenit o populară atracţie turistică. Fotografiile aeriene au fost realizate de fotojurnalistul Johannes Eisele.

  • Compania aviatică din Marea Britanie unde nu se va bea alcool şi se vor consuma doar alimente halal

    El spune că, adesea, cu toate că este cetăţean britanic, agenţii de Securitate îl privesc circumspect, ca şi cum ar fi făcut ceva greşit. “Acest lucru trebuie să se schimbe. Dacă putem clădi o cultură religioasă, regulile jocului se vor schimba”. Pe piaţă există alte două companii din lumea arabă dar, cu toate că provin din Emiratele Arabe Unite, unde islamul este religia oficială, companiile aeriene Etihad şi Emirates permit consumul de alcool la bord.

    Kazi Shafiqur Rahman, în vârstă de 32 de ani, a câştigat titlul de antreprenorul anului în 2017, în cadrul competiţiei Antreprenori britanici musulmani. El a crescut în Bangladesh, în condiţii grele. Ulterior, familia s-a mutat în Marea Britanie, iar Rashman a locuit împreună cu părinţii, cele două surori şi cei cinci fraţi într-un apartament cu trei camera din estul Londrei.

    Antreprenorul a intrat în lumea afacerilor cu mai puţin de 650 de euro, şi a făcut primii bani importând parfumuri, pe care le vindea în faţa unei moschei. Odată ce businessul a crescut, Rahman a început să îşi vândă produsele în magazinele din Londra, ca mai apoi să deschidă cinci magazine în diferite oraşe din Anglia. Totuşi, pasiunea sa cea mai mare, încă din copilărie, a fost aviaţia.

     

  • Bagaje polivalente

    Au apărut astfel şi articole de voiaj multifuncţionale, cum ar fi gama Bank Collection, completată în acest an cu un nou element. Creată de designerul francez de origine australiană Mark Sadler şi comercializată de firma italiană Fabbrica Pelletterie Milano, gama conţine trolere metalice care se pot transforma în funcţie de nevoi.

    Printre acestea se numără Bank Bedstation, trolerul cu saltea şi sac de dormit, şi Bank Workstation, trolerul cu măsuţă pentru laptop şi scăunel pliabil, precum şi un troler nou-apărut care se doreşte a fi o minibucătărie pe roţi, prevăzută cu plită, minifrigider, sursă de alimentare, sertare pentru veselă şi tacâmuri şi o măsuţă pliabilă pentru tocat diverse alimente.

  • Produsul alimentar unic în lume creat de o orădeancă

    O româncă din Oradea a prezentat, în premieră mondială, la un târg de alimente naturale, organizat la Londra, un produs alimentar unic în lume, de concepţie proprie, numit fructonată, obţinut fără zahăr, fără fierbere şi fără aditivi, din culturi ecologice.
     
    De profesie inginer în industria alimentară, Simona Bişboacă, a declarat că a lucrat şapte ani, alături de soţul său, pentru a obţine acest produs, care seamănă cu o pastă de fructe ajunse la maturitate, bine coapte, din culturi ecologice certificate, fără adaos de zahăr, conservanţi sau aditivi alimentari. Fructonata poate fi consumată în mixuri cu iaurt sau cereale la micul dejun sau gustări, în deserturi crude chiar şi pentru bebeluşi.