BusinessMagazin

Tag: afaceri

  • Oamenii de afaceri americani râvnesc la mineralele Ucrainei încă din al doilea an de război

    TechMet, o firmă susţi­nu­tă financiar de o agen­ţie gu­vernamentală a­me­ri­cană şi care are ca o­biec­tiv accesul la mi­ne­rale cri­tice europene şi americane, redu­când în acelaşi timp dominaţia Chinei pe lanţurile de aprovizionare, este inte­resată să dezvolte un important proiect de extragere de litiu din Ucraina. Agenţia guver­na­mentală americană US International Develop­ment Finance Corporation (DFC), lovită de campania de reduceri majore de personal şi de cheltuieli condusă de Elon Musk, este implicată în proiecte ucrainene încă din 2004. De altfel, cele mai multe proiecte europene la care parti­cipă sau a participat sunt în Ucraina. Despre ce fel de activităţi este vorba e secret.

    TechMet este o firmă de investiţii în secto­rul de minerit. Guvernul american este unul dintre cei mai mari investitori ai ei. CEO-ul Brian Menell a declarat pentru Financial Times că TechMet evaluează posibilul proiect Dobra din Ucraina din 2023. El a remarcat că dezvol­tarea acestuia ar decurge mai rapid dacă Wa­shingtonul şi Kievul ajung la un acord în privin­ţa mineralelor ucrainene cât mai rapid. Potrivit The New York Times, Menell s-ar fi întâlnit cu preşedintele Ucrainei Volodimir Zelenski în sep­tembrie anul trecut împreună cu alţi execu­tivi din sectorul energetic american. Investitori americani cu conexiuni politice s-ar fi arătat interesaţi de bogăţiile subsolului Ucrainei încă din 2023. Războiul Rusiei contra Ucrainei a început în 2022.

    În ceea ce priveşte agenţia DFC, aceasta a pierdut mii de angajaţi, iar multe dintre proiec­tele în care este implicată, în sănătate, în com­ba­terea foametei sau în educaţie, au fost înghe­ţate de campania omului de afaceri Elon Musk de a reduce semnificativ, la ordinul preşedin­telui Donald Trump, cheltuielile din adminis­traţia americană. Agenţia urmează însă să-şi schim­be managementul. Ea va fi condusă cel mai probabil de Benjamin Black, fost analist la Goldman Sachs şi fiul unui investitor celebru, Leon Black, cofondatorul Apollo Global Manage­ment, după cum scrie The New York Times. Benjamin vrea o felie din fondurile U.S.A.I.D., tăiate şi ele de noua administraţie a lui Trump, pentru a le investi în proiecte „pro-piaţă“ din străinătate.

    Scopul va fi acelaşi ca înainte, „sprijinirea dez­voltării în alte ţări“, însă cu o nouă abor­da­re, „propiaţă“, şi prin proiecte internaţionale benefice explicit intereselor americane. Benja­min Black, în vârstă de 40 de ani, a fost numit chiar de Trump pentru a conduce agenţia. Timp de decenii prin U.S.A.I.D. a adus ajutor uma­nitar în ţări precum Zambia şi Cambodgia pentru proiecte precum asistenţă maternală şi supravegherea bolilor. Fostul bancher conside­ră că misiunea U.S.A.I.D. „a deraiat absurd“, concentrând bani în proiecte inutile ca promo­varea egalităţii de drepturi şi energia verde, arată Bloomberg. În schimb, Benjamin Black vrea ca de acum încolo SUA să se concentreze pe proiecte care aduc profituri clare ameri­canilor.

    De exemplu, DFC ar putea deveni capul de lance pentru dezvoltarea de infrastructură şi proiecte de minerit în Groenlanda, o insulă aco­perită de gheaţă pe care Trump vrea s-o aducă sub controlul SUA. Musk a descris U.S.A.I.D. drept o „organizaţie criminală“ care trebuie scoasă din afaceri. Groenlanda a fost făcută celebră de preşedintele Americii pentru resursele sale minerale. Şi Ucraina la fel. De accesul SUA la resursele naturale ale Ucrainei Trump a condiţionat negocierile pentru pace cu Rusia, stat care de trei ani îşi atacă vecinul.

    Între 20% şi 40% din resursele minerale ucrainene, inclusiv jumătate din depozitele de metale rare, s-ar afla sub ocupaţie rusă. CEO-ul Menell de la TechMet a spus pentru FT că interesul firmei sale pentru proiectul Dobra nu ţine de acordul pentru minerale dintre Washington şi Kiev. „Însă, dacă acordul este realizat, ne-ar creşte interesul şi ar crea un cadru care ar justifica eforturi mari, mai rapide“, a spus executivul.

    Partenerul de investiţii al TechMet în proiectul Dobra este miliardarul Ronald Lauder, un aliat apropiat al lui Trump care a promovat eforturile anterioare ale lui Trump de a cumpăra Groenlanda, notează FT. NYT scrie că Lauder este cel care i-a băgat în cap lui Trump ideea de a cumpăra Groenlanda. Firma a fost înfiinţată în timpul primului mandat de preşedinte al lui Trump, când DFC a investit în ea şi a devenit acţionar. TechMet are printre acţionari şi fondul suveran de investiţii al Qatarului.

    Pe lângă litiu, compania este deschisă la dezvoltarea de proiecte de minerit şi pentru alte minerale ucrainene necesare economiei noi, cum ar fi grafit, uraniu şi titan. Între timp, FT scrie despre cursa globală pentru acces la mineralele critice ale altora că se poate transforma într-un fel sau altul în război pentru resurse. Mineralele critice sunt cele fără de care noile tehnologii legate de energie nu se pot dezvolta. Şi UE a propus un acord cu Ucraina pentru resurse.

     

     

  • Un nou fond de private equity, care are drept investitor-ancoră grupul românesc Scandia, vrea să cumpere afaceri de familie din industria alimentară din Polonia şi România

    Un nou fond de private equity, Trinity Investments Management, îşi face loc pe piaţa investitorilor financiari din Europa Centrală şi de Est, targetând exclusiv companii din industria alimentară din regiune. Principalele pieţe vizate de fond sunt România şi Polonia.

    „Trinity Investments îşi concentrează atenţia pe crearea de valoare pe termen lung. Vom investi în afaceri de familie pe care le vom susţine să crească. După 12 luni în care am analizat cu atenţie piaţa, am decis să ne concentrăm atenţia pe Polonia şi România, care împreună acoperă 57% din populaţia regiunii Europa Centrală şi de Est şi care reprezintă 53% din PIB-ul regiunii”, spune Mateusz Topp, cofondator şi managing partner al Trinity Investments.

    El adaugă că există potenţial mare de creştere în ambele ţări, mai ales că a sosit momentul tranziţiei între generaţii în cazul afacerilor fondate în anii ’90. Lipsa succesorilor, o problemă prezentă în multe cazuri, creează oportunităţi de M&A, crede executivul.

    Fondul, care a primit aprobarea de la Autoritatea Poloneză de Supraveghere Financiară (PFSA), echivalentul ASF în România, caută să investească în afaceri de familie din regiune, focusul fiind pe Polonia şi România. Trinity Investments are tichete de 10-30 mil. euro, dar poate merge până la 50 mil. euro. Sunt vizate două tranzacţii pe an pentru fiecare din următorii 5-7 ani. Primul acord ar putea fi anunţat în 2025.

    Investitorul ancoră al acestui fond este Scandia Group, unul dintre cei mai mari jucători din industria alimentară din România, cu venituri de 160 mil. euro în 2024.

    De altfel, activitatea fondului va fi coordonată de Mateusz Topp şi de Andrei Ursulescu, CEO al Scandia Food. El este şi cofondatorul Trinity Investments.

    Cei doi executivi au experienţă vastă în industria alimentară şi M&A, realizând şapte preluări în mai puţin de şase ani pentru Scandia.

    „Vrem ca Trinity Investments să devină un partener de referinţă pentru investiţiile în sectorul alimentar din Europa Centrală şi de Est. Vom construi un portofoliu solid şi diversificat în această industrie”, a declarat Andrei Ursulescu, CEO Scandia Food şi cofondator al fondului.

    Fondul va strânge bani pentru fiecare tranzacţie în parte, putând să se asocieze astfel cu diverşi investitori. Scandia va fi partener în primele acorduri, unde vor fi atraşi şi alţi investitori.

     

     

  • Ce ar însemna achiziţia Azomureş pentru Romgaz: un consumator de gaze stabil şi valorificarea pe plan local a gazelor extrase din perimetrul Neptun Deep de compania de stat. Azomureş a avut afaceri de 1,8 mld. lei în 2023. Ce spune Romgaz

    Odată cu exploatarea perimetrului de gaze naturale Neptun Deep din Marea Neagră, programat pentru 2027, compania de stat Romgaz (SNG) poate valorifica pe plan local resursele extrase de acolo, în proiecte precum termocentrala de la Iernut, dezvoltarea pe segmentul de furnizare direct populaţiei, iar semnalele sunt şi pentru intrarea pe piaţa de îngrăşăminte.

    Pe cel din urmă segment, la ZF Power Summit, Ministrul Energiei Sebastian Burduja a spus că Romgaz are în lucru o analiză pentru preluarea unui mare combinat de îngrăşăminte chimice din România. “Poate să ofere un preţ al gazelor la care acest combinat poate să funcţioneze, şi ei au ocazia să îşi diversifice portofoliul”. Ulterior premierul Ciolacu a spus că susţine total achiziţia Azomureş de către Romgaz.

    Ce spune Romgaz la solicitarea ZF? “ROMGAZ evaluează în mod activ sinergii potenţiale, în conformitate cu strategia sa. Dar, în prezent, nu avem nicio informaţie oficială pe care s-o împărtăşim cu privre la o potenţială achiziţie a Azomureş. Dacă în viitor vor exista informaţii actualizate relevante, vom informa piaţa prin intermediul canalelor de comunicare oficiale ale companiei”

    Ce ar aduce intrarea Romgaz pe piaţa de îngrăşăminte? Prin achiziţia Azomureş, cel mai mare consumator de gaze naturale din ţară şi un actor industrial cheie, de la elveţienii de la Ameropa, Romgaz va avea un consumator stabil de gaze şi îşi va diverisfica operaţiunile în industria îngrăşămintelor, spun analiştii consultaţi de ZF.

    Însă, spun ei, posibila tranzacţie vine şi cu provocări în contextul în care Azomureş a fost afectată de creşterea preţurilor la gaze în ultimii ani, ceea ce a dus la oprirea temporară a producţiei, iar asta înseamnă investiţii din partea Romgaz într-o perioadă în care compania se pregăteşte de exploatarea gazelor din Neptun Deep.

    “Dacă se întâmplă să cumpere Azomureş, va adăuga mai multă plus-valoare gazului extras. După cumpărare, va depinde foarte mult de preţul de transfer între companii, de implicarea statului în vânzarea îngrăşămintelor către fermieri prin facilităţi şi altele”, spune Costin Brumă, broker al Swiss Capital.

    Azomureş rămâne şi până astăzi, la 13 ani de la ieşirea de la tranzacţionare, cea mai mare delistare de la Bursa de Valori Bucureşti. La delistarea în 2012, Azomureş valora 1 mld. lei la Bursa de Valori, cu afaceri de 1,8 mld. lei şi profit net de 240 mil. lei. Anul trecut compania a avut acceaşi cifră de afaceri dar pierderi de 73 mil. lei, iar datoriile s-au majorat semnificativ la 1,2 mld. lei de la 170 mil. lei. Decizia de delistare a venit în contextul în care grupul elveţian Ameropa, acţionarul majoritar al companiei, a demarat în ultimele luni un proces de achiziţie a acţiunilor societăţii de pe bursă. Ultimul preţ a fost de 2,13 lei pe acţiune

    Azomureş a fost una dintre primele companii care s-au listat la bursă, fiind listată în ianuarie 1996 şi totodată una dintre cele mai performante din istoria bursei de la Bucureşti, multiplicând de mai bine de 100 de ori banii investitorilor în perioada cât a fost listată.

    Combinatul este cel mai mare consumator de gaze, utilizând 10% din consumul naţional când funcţionează la capacitate maximă.

    “Achiziţia combinatului Azomureş de către Romgaz ar reprezenta o mişcare strategică cu implicaţii importante atât pentru sectorul energetic, cât şi pentru industria agricolă din România. Azomureş, este cel mai mare producător de îngrăşăminte chimice din ţară şi, totodată, unul dintre cei mai mari consumatori de gaze naturale, utilizând aproximativ 10% din consumul naţional atunci când funcţionează la capacitate maximă. Sinergia dintre cele două este una evidentă, oferind un flux constant şi previzibil de materie primă pentru Azomureş. În special în contextul în care preţurile volatile ale gazului din ultimii ani au dus la opriri ale combinatului în mai multe rânduri”, spune Radu Cojoc, broker al Goldring.

    Combinatul de îngrăşăminte Azomureş a operat într-un ritm neregulat în ultimii trei ani, iar în ultima jumătate de an a fost în mare parte închis din cauza preţurilor ridicate la gaze naturale, esenţiale pentru producţia de îngrăşăminte. Gazul reprezintă materia primă principală în această industrie, acoperind mai mult de 60% din costurile de producţie.

    Romgaz, producător şi furnizor de gaze naturale controlat de statul român, are o capitalizare bursieră de 22,8 mld. lei. Compania a avut afaceri de 8 mld. lei în 2024 cu un profit net de 3,2 mld. lei.

     ​

     

  • Principalele organizaţii ale mediului de afaceri la întâlnirea cu preşedintele interimar Ilie Bolojan: Absorbţia fondurilor europene şi a celor din PNRR rămân esenţiale în păstrarea echilibrelor fiscal-bugetare

    Reprezentanţii principalelor organizaţii ale oamenilor de afaceri din ţară – Confederaţia Patronală Concordia şi Fundaţia Romanian Business Leaders, susţin că absorbţia fondurilor europene şi a celor din PNRR rămân esenţiale în păstrarea echilibrelor fiscal-bugetare astfel încât companiile din România să rămână competitive în continuare.

    În paralel, ar trebui să existe  o eficientizare a administraţiei, o reducere a birocraţiei şi mai puţină risipă a resurselor publice,  au transmis reprezentanţii mediului de afaceri din România în cadrul întrevederii pe care aceştia au avut-o recent cu preşedintele interimar al României, Ilie Bolojan.

    Cele două organizaţii şi-au reafirmat totodată angajamentul ferm privind parcursul european şi euro-atlantic al României

    “Ţara noastră trebuie să rămână o democraţie solidă şi o economie de piaţă şi, din această postură, să aibă o voce relevantă în Uniunea Europeană şi în faţa tuturor partenerilor internaţionali”.

    Pentru a atinge aceste deziderate, reprezentanţii celor două organizaţii susţin că este nevoie de recâştigarea încrederii în instituţiile statului şi în mediul politic.

    În acest context, este important ca România să aibă câţiva piloni de stabilitate şi predictibilitate interni în contextul regional şi internaţional tot mai volatil.

    În replică, preşedintele interimar, Ilie Bolojan, şi-a reafirmat intenţia să contribuie la un cadru stabil şi predictibil şi a exprimat dorinţa să aibă consultări periodice sau oricând sunt avute în vedere decizii cu impact economic şi social important.

     

  • Opinie Dragoş Dragoteanu, Euroest Invest. Afacerea zilei: A venit timpul să respectăm noua Americă şi Rusia. Războiul este despre bani şi putere, iar România nu are nici una nici alta

    Nu am scris niciodata despre razboiul din Ucraina. In schimb, au scris si au vorbit ”experti” in razboaie – care nici macar nu au facut armata, ”jurnalisti independenti”- care pretindeau ca stiu cum gandeste Putin, ”specialisti” in geopolitica – care nu au calcat nici in Ucraina si nici in Rusia, ”politologi” de profesie – care au facut poteca la televiziuni si au devenit parerologi de serviciu alaturi de politicienii traditionali, care nu inteleg pe ce planeta traiesc, dar o comenteaza. Ca antreprenor, eu fac aici legatura razboiului cu afacerile.

    Un razboi este initiat de un dictator sau un grup de interese. Scopul este castigarea de noi teritorii (resurse) si sfere de influenta, ca surse de bani mai multi. Odata atinse conduc la acumularea de putere sporita. Oare, intr-o afacere in care vrei sa devii lider sau un jucator de baza, nu folosesti aceleasi mijloace? Aratati-mi un singur mare antreprenor sau o multinationala care gandeste strategia altfel decat un razboi comercial. Oare, nu urmareste sa devina mai puternic(a), sa castige mai mult, sa elimine concurentii, daca nu pot sa-i cumpere, etc?

    Razboiul din Ucraina ne-a demonstrat ca majoritatea jurnalistilor si politicienilor au avut ocazia sa-i analizeze pe Putin si acum pe Trump, precum barfesc oamenii care n-au nimic mai bun de facut, nevazand ceea ce era vizibil de pe Luna. Daca esti un om rational si te uiti pe o harta vezi ca Rusia are o suprafata mai mare de peste 28 ori decat Ucraina. Rusia produce in 3 luni armament mai mult decat produce toata Europa intr-un an. Toata industria producatorilor de armament din lume a devenit infloritoare. Orice comentariu in plus e de prisos.

    Ca antreprenor care a fost de cateva ori in Rusia si o singura data in Ucraina, am putut sa fac diferenta dintre cele doua tari. Una este imperiu de cand lumea, celalalta a aparut pe parcursul istoriei, cu noroc, prin destramarea URSS. Celor care ma vad deja un posibil rusofil le transmit salutari. Sunt un simplu roman, dornic de a trai intr-o Romanie libera. Oare de ce SUA respecta Rusia si noi oscilam? Daca in timpul acestui razboi, cand cele mai puternice state europene fac afaceri grele cu Rusia, de ce Trump trebuie condamnat ca are un singur obiectiv: BANI pt SUA? Ucraina a devenit un cobai, un fel de „ciuca-batailor” intre marile puteri ale lumii.

    Nu as fi scris acest articol daca nu as fi citit comentariile politice ale ”liderilor” Europei dupa declaratiile lui J.D. Vance. Valorile democratice comune, restrangerea libertatii de exprimare, indepartarea Europei de vointa propriului electorat, sunt lucruri care ne despart, spune clar vicepresedintele american. Personal m-am convins ca UE  este condusa de niste prosti, ca sa ma exprim elegant. Nu au inteles ca nu poti fi cu America, daca nu ai aceleasi valori, daca nu respecti aceleasi reguli, daca nu esti ca America. Nu stiu daca SUA si-a dorit sa fie ”jandarmul” lumii, dar sigur si-a dorit sa fie/ ramana liderul economic al Planetei. Sa crezi ca un om de afaceri rapace, precum Trump, nu vrea sa faca business pe spatele oricarui continent sau regiuni e o naivitate. Daca se poate, toate statele vor sa profite de pe urma unui razboi.

    Si ce tragedie, SUA negociaza direct cu Rusia, resursele din Ucraina, peste capul Europei!… ”Marii” sefi din statele UE s-au simtit lezati. Cand vand armament ucrainienilor sau chiar rusilor nu se simt cu musca pe caciula, cand importa masiv petrol, energie si materii prime din Federatia Rusa nu se rusineaza. Asa-zisii lideri europeni vor afla curand ca afacerile americanilor cu rusii primeaza in fata oricaror interese ale tarilor de pe batranul continent. Trist, dar adevarat. America a depasit in mai toate domeniile Europa datorita leadership-ului superior, politic si economic.

    Unde este Romania? Ca toata Europa, exact intre SUA si Rusia, mai aproape geografic de ultima. Putem sa facem ceva in plus? In opinia mea, da. Putem sa respectam Rusia la fel de mult cum respectam SUA. Putem sa ne reimprietenim cu China, asa cum eram pe vremuri. Banii nu au culoare politica si razboiul actual ne-a demonstrat inca o data ca ”interesul poarta fesul”. Sa ne punem ”fesul” potrivit, ca sa nu ne traga curentul schimbarii care traverseaza Europa, intre SUA si Federatia Rusa. Afacerea zilei este sa fii pregatit sa faci business cu oricine te lasa sa traiesti in pace si te lasa sa faci afaceri, cat sa ai o viata decenta si o tara independenta.

    Daca am fi avut lideri politici in tara in ultimii 35 de ani, SUA, China sau o tara importanta din Golful Persic ar fi putut avea aici cateva investitii strategice de zeci de miliarde de dolari si, in cazul unui conflict extins cu Rusia, oricare si-ar fi aparat banii investiti. Au facut cu succes asta tarile vecine, precum Ungaria si Serbia. Acum e prea tarziu tarziu. Ne bazam pe americani, dar ei apara in primul rand investitiile companiilor americane in pamanturile Ucrainei, cele mai bune calitativ din lume. Intre timp si-au dat seamna ca solul ucrainian are uriase zacaminte rare si pluseaza in negocieri pe baza interesului direct.

    Cand razboiul incepe banii vorbesc. Puterea lor face diferenta. Razboiul se va termina cand banii (teritoriile si resursele) ajung la cine trebuie.

    Dragos Dragoteanu este Certified International Property Specialist şi Manager Euroest Invest / Fast Parking.

  • Povestea omului care după ce a preluat afacerea familiei ce avea probleme uriaşe a decis să folosească ultimii bani pentru a cumpăra ceva ce nimieni nu voia. Unde a ajuns el acum?

    Ho Kwon Ping, co-fondatorul şi preşedintele grupului hotelier Banyan Group, a crescut fără vise prea mari pentru antreprenoriat şi lumea afacerilor. În tinereţe a lucrat ca şi jurnalist, departe de banii pe care familia sa îi controla printr-un ecosistem de business. Totul s-a schimbat în 1984, după moartea tatălui său, când a preluat afacerile cu probleme ale familiei şi a folosit banii rămaşi pentru a investi într-o mină abadonată. Pe terenul minei avea să apară mai târziu unul dintre cele mai puternice lanţuri hoteliere din Asia, estimat la 200 mil. dolari, al cărui fondator controlează azi o avere de peste 340 mil. dolari, scrie CNBC.

    „Am proiectat primul hotel şi am reuşit să convingem o companie tailandeză să îl administreze. Al al doilea hotel a fost gestionat de Sheraton, apoi a venit al treilea şi al patrulea, iar povestea merge mai departe până astăzi. Totul a pornit de la o bucată de plajă şi o mină abandonată de care toţi s-au ferit să o administreze şi să facă ceva cu ea”, spune Ho Kwon Ping.

    Deşi succesul său este răsunător, omul de afaceri a admis de multe ori că n-a fost cel mai bun gestionar al averii familiei şi a contribuit la înrăutăţirea perspectivelor financiare ale familiei printr-o serie de pariuri total neinspirate.

    „Aveam între 10 şi 12 afaceri diferite, de la construcţii la contracte de producţie de televizoare… chiar şi pantofi Adidas şi aşa mai departe, toate sub presiunea contractelor. Am realizat mai târziu că producţia şi vânzarea pe bază de contracte nu sunt o soluţie pe termen lung. Trebuie să poţi avea clienţi în mod continuu şi deci trebuia să găsim o soluţie nouă”, povesteşte omul de afaceri.

    După mai multe eşecuri majore şi lecţii în gestionarea afacerilor de familie, Ho a avut o revelaţie – mai degrabă decât să gestioneze o „ciorbă de afaceri”, dorea să se concentreze pe construirea propriului său brand.

    În 1994, staţiunea de lux emblematică a grupului, „Banyan Tree Phuket”, şi-a deschis porţile, incluzând primul Banyan Tree Spa – un nume inspirat de perioada petrecută de Ho împreună cu soţia sa în Banyan Tree Bay din Hong Kong.

    „Inovaţia nu cade din cer… a fost un răspuns la o nevoie”, a spus el.

    În 2006, Banyan Tree Holdings Limited a debutat la Bursa din Singapore, iar în 2024, Banyan Group a fost lansat ca un brand care să înglobeze toate celelalte proiecte de business.

    Ho nu s-a ferit să vorbeasc de tinereţea s-a şi de felul în care a au arătat evenimentele care l-au format.

    Tinereţea sa a fost în mare parte definită de un zel puternic pentru activismul social.

    În timp ce îşi pregătea diploma de licenţă la Universitatea Stanford, la începutul anilor 1970, el a protestat împotriva războiului din Vietnam.

    S-a alăturat şi altor proteste din campus – în special, unuia împotriva inventatorului şi fizicianului american William Shockley, care în cele din urmă i-a adus suspendarea din instituţie.

    „Am fost dat afară din cauza participării mele la Black Students Union, un protest pe care l-au organizat împotriva unui tip pe nume William Shockley, care a câştigat Premiul Nobel pentru crearea semiconductorilor, dar care avea şi o părere ciudată despre eugenie. El a scris mai multe cărţi în care spunea că persoanele de culoare ar trebui sterilizate”, a declarat Ho.

    Ca urmare, Ho a fost judecat de o comisie judiciară din campus şi găsit vinovat de suprimarea libertăţii academice, ceea ce a dus la suspendarea sa din universitate. Ulterior, Ho a decis să părăsească Stanford şi s-a întors în Singapore, unde şi-a dus la capăt serviciul militar şi şi-a reluat studiile universitare.

    „A trebuit să încep de la zero şi era foarte plictisitor, aşa că am început să scriu ca jurnalist independent pentru o revistă acum dispărută numită Far Eastern Economic Review. Am început să scriu despre politica din Singapore, ceea ce guvernului nu i-a plăcut. Aşa că am fost închis în baza Legii privind securitatea internă pentru că eram considerat comunist.” mai spune omul de afaceri.

    Asta se întâmpla în 1977, iar el a fost izolat în timpul celor două luni de închisoare – o perioadă pe care o descrie ca fiind „înfricoşătoare, singuratică, deprimantă şi de reflecţie”.

    După eliberare, Ho s-a reîntors la revistă şi s-a mutat la Hong Kong împreună cu soţia sa, Claire Chiang. Tinerii căsătoriţi s-au mutat într-un mic sat de pescari de pe insula Lamma, numit Yung Shue Wan, care se traduce prin „Banyan Tree Bay”.

    „Nu eram plătit foarte bine, aşa că nu-mi puteam permite să locuiesc în Hong Kong sau Kowloon … aşa că nu am avut de ales decât să locuim pe insula Lamma. Deşi nu eram bogaţi … am trăit trei ani foarte frumoşi acolo.”

    Ho s-a născut în Hong Kong şi şi-a petrecut cea mai mare parte a copilăriei şi adolescenţei în Thailanda, înainte de a se muta în Singapore. Tatăl său, Ho Rih Hwa, a fost un om de afaceri care a co-fondat Thai Wah Public Company şi a condus Wah Chang Group, conglomerate cu operaţiuni în întreaga Asie. În 1981 tatăl său suferă un AVC, Ho, care era fiul cel mai mare al familiei preia responsabilităţile tatălui şi începe să îşi facă planuri de investiţii care culminează după ani de eforturi într-un gigantic lanţ hotelier care controlează 12 branduri globale, peste 80 de resorturi şi hoteluri, centre de spa şi reşedinţe care se sunt răspândite în 20 de ţări.

  • Antreprenorii îşi pot deschide online contul de companie la ING, fără documente sau apeluri video

    Antreprenorii care aleg ING pentru afacerea lor pot să îşi deschidă contul de companie online, direct din platforma web sau aplicaţia mobilă Home’Bank, o parte din informaţiile necesare fiind deja precompletate prin interogare la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului.

    Deschiderea contului de companie nu necesită documente, apeluri video sau fotografii şi nu are costuri.

    Procesul digital este disponibil pentru afacerile deţinute de un asociat şi administrator unic, rezident în România, cu compania activă, înregistrată la Registrul Comerţului şi cu o cifră de afaceri anuală mai mică de 22 de milioane lei.

    „În ultimii ani, am depus toate eforturile să extindem gama de produse şi servicii digitale pentru antreprenori, cu accent pe simplitate, inovaţie şi o experienţă de utilizare fluidă. Digitalizarea deschiderii de cont este încă un pas important pentru strategia noastră de banking şi mai şi pentru afaceri mici şi mijlocii. Este chiar poarta de acces către universul produselor digitale ING, care oferă unui antreprenor toate instrumentele esenţiale pentru a-şi gestiona afacerea simplu şi rapid”, a declarat – Ionuţ Stan, Director Dezvoltare Produse Persoane Juridice, în cadrul diviziei Business Banking, ING Bank România.

    Alte servicii digitale lansate de bancă includ actualizarea datelor, accesarea unui credit cu rambursare în rate egale sau a unei linii de credit, deschiderea unui cont suplimentar, de economii în lei sau a unui depozit la termen în euro, modificarea componentelor sau schimbarea pachetului clientului, dar şi adăugarea de noi utilizatori în ING Business.

    ING Bank România, parte a ING Group, a fost înfiinţată în 1994 şi are peste 1,7 milioane de clienţi din trei segmente de business: persoane fizice (retail), companii IMM-uri & Mid-Corporate şi Wholesale Banking.  

    ING Bank România a încheiat primele nouă luni  din 2024 cu venituri de 2,83 miliarde de lei, în creştere cu 13,5% faţă de perioada similară a anului anterior, în timp ce portofoliul de credite s-a majorat cu 16%. Activele au ajuns la valoarea de 71,5 mld. lei la finalul celui de-al treilea trimestru din 2024, în creştere cu 13,6% faţă de perioada similară din 2023.

     

  • Vrei să-ţi deschizi o afacere în România? Iată câteva idei care au dat roade şi care pot fi replicate de oricine, oriunde în ţara noastră

    „Fă ce îţi place cu adevărat şi nu vei munci o zi în viaţa ta”, spunea Confucius. Idee care este replicată de tot mai mulţi, iar ultimii ani au scos la iveală spiriTul antreprenorial din mii de români. Sute oameni, fie ei tineri sau cu mai multă experienţă de viaţă, care au avut curajul să creadă în visul lor, au ajuns să trăiască făcând ceea ce le place, în loc să privească fiecare zi ca pe o corvoadă legată de programul la birou.

    Când crezi cu tărie într-o idee născută din pasiune, magia se întâmplă. Această magie se traduce prin antreprenoriat. Doar anul trecut, poveştile a peste 200 de antreprenori care au avut curajul să îşi transforme ideile şi pasiunile în businessuri s-au făcut auzite în cadrul emisiunii Afaceri de la zero. Cafenele, restaurante, businessuri în zona de producţie, ateliere de produse handmade sau ateliere cu diverse activităţi pentru copii ori adulţi şi-au găsit locul în rubrica Afaceri de la zero. Bucureşti, Cluj, Vrancea sau Iaşi sunt doar câteva dintre judeţele în care s-au născut poveşti antreprenoriale, afaceri şi concepte care însă pot fi replicate oriunde în ţară. Iată cum arată 25 dintre cele mai ingenioase de idei de afaceri pentru 2025.

    1. Îmbrăcăminte creată refolosind materiale naturale

    Kinga Kelemen din Cluj-Napoca, de profesie dramaturg, a dat naştere brandului Lanelka, sub care creează haine din materiale second-hand sau naturale şi saci de dormit din lână merinos pentru copii. Ea a pornit de la o nevoie personală, atunci când a devenit mamă pentru a treia oară, iar treptat produsele pe care le făcea au ajuns la un public din ce în ce mai mare.

    Lanelka are în acest moment linia de upcycling, care cuprinde produse realizate din materiale deja existente şi linia de colecţie, care cuprinde haine din materiale naturale, precum in sau lână, în serii foarte mici. Sacul de dormit este vedeta portofoliului, iar până în prezent sub brandul Lanelka au fost creaţi sute de saci de dormit din lână merinos.

     

    2. Fotografie de business

    Andrei Zafiu a absolvit Politehnica, la bază fiind inginer, însă de mic copil pasiunea lui a fost fotografia. După ce a experimentat mai multe joburi în domeniul pe care l-a studiat, la companii precum Enel sau Renault, el a decis să facă din pasiunea sa un business. Astfel, din 2017, el se ocupă doar de zona de fotografie, având propria firmă, şi este nişat pe pozele pentru evenimentele de business şi portrete pentru CEO.

    Portofoliul său cuprinde 70% portrete de antreprenori şi CEO, dar şi fotografii pentru evenimente de business. O şedinţă foto durează 90 de minute, iar proiectele pot fi cu o singură persoană, CEO-ul unei companii, sau cu 20-25 de oameni dintr-o companie.

     

    3. Călătorii personalizate

    Loredana Peptenaru a lucrat timp de şapte ani într-o agenţie de turism în domeniul croazierelor, iar în pandemie, după ce şi-a dat demisia, a decis să pornească Nomad Travel Concept, propria sa agenţie de turism, care oferă consultanţă şi vacanţe personalizate.

    Agenţia de turism Nomad Travel Concept se axează pe vacanţele exotice, precum cele din Maldive, Zanzibar, Seychelles sau Mauritius. În general, un pachet mediu de vacanţă pentru două persoane porneşte de la 6.000 de euro.

     

    4. Producţie video cu drone  

    Trei tineri au făcut din pasiunea lor pentru videografie un business şi au pornit, în ianuarie 2023, proiectul Oneshotz, în care dronele joacă rolul principal. În primul an de activitate, Oneshotz a ajuns la aproximativ 30 de clienţi din diverse domenii, care şi-au dorit videoclipuri realizate cu drone care să le descrie activitatea sau produsele.

    Businessul are trei segmente principale de clienţi: cei din real estate, cei din zona de evenimente (de pildă concerte, nunţi), şi cei din zona de acţiune, cum sunt competiţiile sau cursele de motociclete. Recent, s-a conturat şi segmentul custom, în care clientul are libertate maximă şi există o regie.

     

    5. Accesorii şi poşete din lemn

    Adriana Man a pornit brandul Yves Anais în 2018, după ce a renunţat la jobul său din corporaţie, şi a început să creeze accesorii şi genţi din lemn, care prind viaţă cu ajutorul a două ateliere partenere din România. Deşi a studiat economia, ea a fost întotdeauna o fire creativă şi a reuşit să îşi fructifice abilităţile prin prisma acestui business.

    Cea mai accesibilă poşetă Yves Anais costă 120 de euro. Produsele sunt fabricate manual, iar producţia unei genţi durează până la şapte zile. Produsele se găsesc în magazinul online propriu, într-un concept store din mallul Băneasa şi pe platforma de designeri români Band of Creators.

     

    6. Punct gastronomic local

    Ioana Matei a transformat casa bunicilor săi din comuna Ghindăreşti, judeţul Constanţa, într-un punct gastronomic local numit La Grisha, unde familia sa găteşte peşte din Dunăre luat direct de la pescari. Punctul gastronomic local are în jur de 20 de locuri în interior, plus alte câteva pe terasa acoperită. 

    La Grisha este deschis doar sâmbăta şi duminica şi funcţionează doar pe bază de rezervare. Într-o zi bună de sâmbătă, La Grisha are în jur de 30-40 de clienţi, iar încasările dintr-o săptămână bună se ridică la 2.000-3.000 de euro.

     

    7. Cafenea în alb şi negru 

    Adi şi Mirela Hudici, soţ şi soţie, au transformat visul lor de acum 20 de ani într-un business şi au deschis anul acesta cafeneaua Glitch la Piatra Neamţ. Fiica lor, elevă la Liceul de Arte, a ales numele, conceptul şi designul cafenelei.

    Locaţia are 24 de locuri, iar în meniu clienţii găsesc diverse băuturi pe bază de cafea, dar şi deserturi, produsele vedetă fiind dulciurile şi cafeaua Glitch Coffee pe bază de fulgi de lapte.

     

    8. Evenimente restrânse pentru degustare de bere artizanală

    Ioana Coca, o antreprenoare cu experienţă în producţia de bere artizanală şi organizare de evenimente, a dezvoltat proiectul Craft Beer Voyage, pentru realizarea de evenimente de degustare a berii artizanale în Bucureşti şi în ţară. Ea vrea să creeze şi un hub de promovare a berii artizanale în România.

    Proiectul său generează venituri din taxa plătită de participanţii la degustări, iar în viitor, şi din vânzările magazinului online şi din spaţiul fizic pe care îl va dezvolta.

     

    9. Realizare de terarii 

    Ana Popovici este pasionată de plante de aproape nouă, moment în care a salvat o plantă şi a văzut că poate avea grijă de ea. Ea a dezvoltat, în urmă cu aproximativ trei ani, Minimaterra, un proiect cu terarii, unele atât de micuţe încât au devenit marele elemente de diferenţiere al afacerii.

    Minimaterra realizează terarii închise, în recipente de sticlă, luate de la sticlari din Bucureşti. Principiul de funcţionare a unui terariu este relativ simplu, motiv pentru care nici nu necesită foarte multă îngrijire, ca în cazul unei plante de apartament.

     

    10. Teatru de păpuşi independent

    Ana Crăciun Lambru a lansat teatrul de păpuşi independent Free Puppet Theatre în 2017, dând astfel „corp“ unei pasiuni pe care o avea de la 4-5 ani. Prin spectacolele pe care le creează, multe dintre ele pe teme actuale, cum ar fi cele de mediu, Ana spune altfel de poveşti, iar succesul Free Puppet Theatre arată că sunt din ce în ce mai multe „urechi“ gata să le asculte.

     

    11. Bijuterii din argint reciclat

    Ana Dincă este de profesie arhitect, iar în ultimul an de facultate a decis să lanseze un proiect personal, atelierul de bijuterii MAD, care transpune în inele sau cercei pasiunea ei pentru forme organice neaşteptate, dar şi crezul în nevoia de sustenabilitate la nivelul industriei de bijuterii.

    Bijuteriile MAD sunt realizate manual, numai din argint reciclat, iar nicio piesă nu seamănă cu alta, cum de altfel orice destinatar este la rândul său unic.

     

    12. Tricouri cu mesaje

    Cu un background în jurnalism, Ina Biebel din Timişoara este pasionată de limba română şi de corectitudinea vorbirii ei. Aşa că în urmă cu patru ani, sătulă să tot audă câteva greşeli frecvente, s-a decis să facă un tricou special, simplu, pe care scria cu majuscule chiar „pe care“. Iar reacţia publicului a fost complet peste aşteptări, acel „pe care“ iniţial 

    transformându-se într-o colecţie de obiecte cu peste 130 de mesaje, un magazin fizic în Timişoara, o echipă şi planuri de creştere, toate acestea sub brandul TomBabe.

     

    13. Platformă de teatru online

    Picior de Play este o platformă de streaming care conectează telespectatori din toată lumea cu teatrul, dar aceasta ar fi o descriere simplă a ceea ce reuşesc de trei ani încoace să facă Alexandru Aramă şi echipa sa. În realitate, Picior de Play nu este doar teatru online, ci o experienţă care facilitează interacţiuni altminteri imposibile, iar pasul următor în dezvoltarea acestui proiect ar fi chiar o secţiune de conţinut propriu, care duce teatrul din zona de sală în cea de experiment şi deci de posibilităţi infinite.

     

    14. Educaţie alternativă prin artă

    Ciprian Cobzariu, absolvent al Facultăţii de Teatru din Iaşi, organizează tabere la complexul turistic ArtEd din Durău şi atrage în fiecare sezon 1.500-1.600 de copii, care participă la diferite ateliere. Fondatorul ArtEd îşi propune să facă educaţie alternativă prin artă. El a ajuns la concluzia că poate implementa astfel de ateliere şi în taberele pentru copii. Dacă iniţial închiria spaţii de cazare din ţară şi organiza tabere în zona Câmpulung, zona Gura Humorului, Călimăneşti, Sinaia, Râşnov, în final a construit propriul complex turistic la Durău pentru aceste tabere.

     

    15. Fermă proprie

    Florin Chiuţă, fondatorul Fermei Florin Pomicultorul, a transformat pasiunea pentru agricultură într-o afacere de familie, cu încasări estimate pentru 2024 de 60.000 de euro. Ferma Florin Pomicultorul din comuna Priboeni, judeţul Argeş, este o fermă de familie, ce se întinde pe trei hectare. În prezent, el produce căpşune, cireşe, vişine, prune, mere, pere, gutui, dar şi ceapă, cartofi, usturoi, sfeclă roşie şi fasole uscată. Produsele sunt vândute direct către clienţi persoane fizice (livrare la domiciliu) dar şi către băcăniile din Topoloveni, Piteşti, Târgovişte, Bucureşti. În plus, ferma a colaborat şi cu câteva hipermarketuri pentru livrări de produse proaspete.

     

    16. Producţie de detergent şi parfum de rufe

    Cristina Codiţă, fostă angajată într-o multinaţională, a păşit pe drumul antreprenoriatului şi a creat, în 2021, brandul Cashmere Aroma, sub care produce parfum şi balsam pentru haine, detergent profesional, dar şi diverse alte produse adiacente, cum ar fi spray-uri textile sau odorizante de cameră.

    Produsele Cashmere Aroma se vând în toată ţara, dar au ajuns şi la clienţi din afara României. 

     

    17. Decoraţiuni din lemn recuperat

    Mihaela Balica din Iaşi a lucrat într-o multinaţională ca manager de expansiune, iar acum câţiva ani a făcut trecerea la antreprenoriat din dorinţa de a-şi materializa pasiunea pentru lucrul în lemn. Astfel, ea a creat Woodatree, un atelier pornit în garajul părinţilor săi, în care creează decoraţiuni din lemn recuperat. În portofoliul Woodatree se găsesc tablouri şi oglinzi, dar şi alte produse din lemn. Lemnul folosit provine de la oamenii din mediul rural, de la construcţiile demolate din Iaşi şi de la atelierele de tâmplărie.

     

    18. Obiecte din sticlă reciclată

    Horaţiu Oltean din Mediaş a renunţat acum câţiva ani la jobul din multinaţională şi a pus bazele proiectului Stycle, un atelier în care creează obiecte din sticlă reciclată împreună cu tatăl său, fost inginer mecanic în fabrica de sticlă Vitrometan din Mediaş. Portofoliul cuprinde produse din sticlă precum pahare, vaze, candele şi oliviere. Cele mai cerute sunt paharele, care se vând în mare parte în domeniul HoReCa. Vânzarea este realizată prin intermediul unor magazine fizice de nişă, dar şi online, iar în 2024 a fost deschis un spaţiu propriu în Mediaş.

     

    19. Aplicaţie pentru gestionarea emoţiilor 

    Doi antreprenori din Cluj, Ionuţ Biriş şi Alex Şandor, cu experienţă în dezvoltarea de jocuri, au pus bazele unei aplicaţii de dezvoltare socioemoţională pentru copii. Serenitale, aplicaţia dezvoltată de cei doi şi lansată în luna august, ajută copiii să îşi gestioneze emoţiile, în special, furia. În aplicaţie, copii pot învăţa diferite tehnici de gestionare a emoţiilor, cum ar fi tehnica interactivă de respiraţie, unde au suportul vizual şi interactiv ca să înţeleagă ritmul şi durata respiraţiei astfel încât să se liniştească. Aplicaţia se adresează copiilor între cinci şi 12 ani, iar la descărcare se percepe o taxă de 50 de lei, care se plăteşte direct în Google Play sau App Store.

     

    20. Haine cu ţesături tradiţionale

    Ruxandra Căpuşan, cu background în domeniul artelor plastice şi cu experienţă în managementul firmelor, şi-a propus să readucă la viaţă portul românesc tradiţional prin proiectul său antreprenorial Senin, pornit anul trecut la Cluj-Napoca. Senin este un brand sub care ea creează haine actuale, dar care au integrată şi ţesătura tradiţională. Producţia este externalizată şi are loc în patru ateliere – două în Cluj-Napoca, unul în Floreşti şi altul în Turda. Cele mai cerute produse din portofoliul Senin sunt paltoanele şi hanoracele. Preţurile produselor cu eticheta Senin încep de la 1.100 de lei, însă ele pot ajunge până la 3.000 de lei.

     

    21. Obiecte de mobilier din beton

    Mihai Bonciu din Bucureşti este de profesie sculptor şi în trecut a realizat decoruri pentru spectacole de teatru şi film, însă astăzi are propria sa afacere şi propriul brand, Koncret, sub care realizează obiecte de mobilier din beton, într-un atelier din Câmpina. Totul a pornit de la o primă măsuţă de cafea din beton realizată în pandemie, la cerinţa unui prieten. În portofoliu se găsesc atât produse realizate în serie mică, cât şi produse făcute la comandă. Cele mai cerute sunt măsuţele de cafea şi lavoarele. 

    22. Deserturi speciale

    Cu experienţă din publicitate, domeniul în care a lucrat, cu o piaţă încă liberă şi mai ales cu ambiţia de a schimba o percepţie, Ioana Mihai a pornit pe drumul antreprenoriatului în 2024, creând brandul de colivă Mori – colive de viaţă. Investiţia iniţială a fost de circa 20.000 de euro, iar desertul este produs în laboratorul propriu din Capitală.

    Desertul „special” ajunge la clienţi prin alte businessuri din domeniul HoReCa, prin social media, dar şi prin aplicaţia Tazz. Planurile fondatoarei urmăresc deschiderea unei locaţii fizice şi schimbarea etichetei negative care se pune în general acestui desert.

     

    23. Băuturi sănătoase

    Iulia Suciu a lucrat în consultanţă fiscală timp de şapte ani, însă a ales în cele din urmă calea antreprenoriatului, odată cu dezvoltarea Zenvita Kombucha, o băutură sănătoasă, 100% naturală, obţinută din ceai şi cultură de kombucha, pe care o produce chiar ea într-un laborator din cartierul Crângaşi din Bucureşti. Kombucha este un ceai fermentat la care se adaugă zahăr, o clutură de kombucha şi suc de fructe sau plante. Ideea de a dezvolta această băutură a pornit acum câţiva ani, când antreprenoarea începuse să aibă probleme digestive şi era în căutare de alimente şi băuturi sănătoase. Ideea de afaceri s-a materializat în martie 2023.

    24. Producţie de ciocolată

    Alina Goidea şi Carmen Vasile, două surori cu background în zona de design, respectiv arhitectură, au renunţat la joburile lor din Bucureşti şi s-au întors în Focşani, oraşul lor natal, unde au pus bazele brandului Marsepe, sub care astăzi produc, în Odobeşti, judeţul Vrancea, praline de ciocolată.

    Sub brandul Marsepe există trei colecţii de bază, fiecare cu câte nouă sortimente: Crazy Garden, Exotic Intense şi Spicy Party. Recent, a apărut şi noua colecţie, numită Moştenire, care surprinde gustul tradiţional românesc prin combinaţiile alese. Preţurile sunt cuprinse între 28 de lei şi 200 de lei, în funcţie de cantitate şi de colecţie.

     

    25. Workshopuri de recondiţionare a obiectelor de mobilier

    Adriana Nica din Bacău a plecat din mediul corporate după mai bine de două decenii şi a deschis, chiar înainte de pandemie, Soul Paint Atelier, un proiect prin care organizează ateliere de recondiţionare a obiectelor pentru de mobilier. Workshopurile sale se ţin în Bacău şi Bucureşti, iar până acum au găzduit sute de cursanţi.

    În general, cursanţii care participă la workshopurile organizate de Soul Paint Atelier au între 12 şi 50 de ani. Workshopurile au ajuns inclusiv în zona corporate.   

  • Afacerile producătorului de confecţii Secuiana din Târgu Secuiesc au crescut cu 10,5% în 2024, ajungând la 51 mil. lei

    Producătorul de confecţii Secuiana din Târgu Secuiesc, judeţul Covasna, cu o tradiţie de 56 de ani în industria textilelor, cea mai importantă companie membră a grupului Secuiana, a finalizat anul 2024 cu o cifră de afaceri de 51 mil. lei (aproximativ 10,3 mil. euro), în creştere cu 10,5% faţă de anul anterior, potrivit calculelor ZF pe baza datelor transmise de companie şi a celor de pe site-ul Ministerului Finanţelor. Producătorul de confecţii a raportat pentru 2023 o cifră de afaceri de 46,1 mil. lei (9,3 mil. euro), un profit net de 1,3 mil. lei (263.000 de euro), având un număr mediu de 592 de angajaţi, conform datelor publice.

    „Anul 2024 a reprezentat o perioadă dificilă pentru compania noastră. Pe parcursul întregului an am operat cu o capacitate medie de 80%, iar mulţi clienţi au redus volumul comenzilor“, a declarat pentru ZF Transilvania Gyergyai Botond, CEO Secuiana. Compania Secuiana face parte din grupul Secuiana din Târgu-Secuiesc, alături de producătorii de textile Seconf SA şi S’mode SA şi firma de transport Secuiana Trans, conform unor informaţii furnizate anterior de companie.

    Secuiana a investit anul trecut 800.000 de lei într-un sistem fotovoltaic pentru reducerea costurilor cu energia electrică şi a renovat 5 magazine. În prezent, la nivelul grupului Secuiana activează 620 de angajaţi, faţă de 730 de oameni la începutul anului 2024.

    „Anul 2025 pare să ofere perspective mai favorabile în ceea ce priveşte comenzile, totuşi, creşterea salariului minim ar putea conduce la o scădere a productivităţii, având în vedere că nu dispunem de posibilitatea de a diferenţia angajaţii cu o productivitate de peste 100%, faţă de cei care nu ating nici măcar 80%“, a mai spus Gyergyai Botond.

    La finalul anului 2021, Roy Chowdhury moştenitorul domeniului Zabola Estate din Transilvania a achiziţionat pachetul majoritar de acţiuni al producătorului de confecţii Secuiana, deţinut până atunci de mai mulţi acţionari, persoane fizice, actuali şi foşti angajaţi ai companiei. 

    Odată cu achiziţionarea pachetului majoritar de acţiuni al Secuiana, Gregor Roy Chowdhury a dobândit şi drepturi de decizie în firma mamă şi în cele două filiale aparţinând Secuiana – Seconf şi S’mode, potrivit unei informări anterioare ale companiei. Secuiana a fost fondată în 1968 şi a început să funcţioneze un an mai târziu. În 1973, fabrica s-a specializat în producţia de pantaloni şi a început să exporte în Europa de Vest şi America de Nord.

    Gregor Roy Chowdhury, acţionarul principal al Secuiana, a crescut în Austria şi a studiat la Londra, unde a lucrat în investment banking la Salomon Smith Barney (azi Citigroup). Este fiul unei contese transilvănene, care a fugit din ţară în timpul regimului comunist, când avea 16 ani şi care a ajuns în Austria. Gregor s-a mutat apoi în România unde se ocupă de afaceri locale de peste două decenii.

    Printre altele, familia sa a revendicat o serie de proprietăţi şi domenii care au fost retrocedate. O serie de clădiri au fost transformate în proiecte de turism, este vorba de Zabola şi cabana de vânătoare Dobrica, ambele în Covasna, unde familia deţine suprafeţe întinse de pădure. Oficialii Zabola Estate au spus anterior petru ZF că Gregor Roy Chowdhury are afaceri în turism, agricultură convenţională şi ecologică, precum şi un proiect de conservare.

     

  • (P) Jocul de noroc responsabil – de ce este important pentru industrie?

    Poate ai crede că în industria cazinourilor este mai puţin important jocul de noroc responsabil decât câştigurile cu orice preţ. Este şi greu de contrazis această idee, dar reglementarea legislativă este foarte utilă pentru acest tip de afacere. 

    Dacă jocurile de noroc ar fi interzise sau nereglementate, atunci s-ar juca la negru, iar statul şi jucătorii ar avea de pierdut. Cu toate că au crescut foarte mult taxele, legea reglementează destul de bine industria, astfel jucătorii sunt protejaţi. De asemenea, sunt protejate şi cele mai bune cazinouri online menţionate pe platformele de încredere.

    De ce este în avantajul cazinourilor online jocul de noroc responsabil?

    Afacerile cu jocuri de noroc responsabile sunt un aspect esenţial al industriei moderne. Este crucial să întărească încrederea publică, iar acest lucru este posibil doar cu ajutorul Jocului Responsabil. Acesta asigură sustenabilitatea pe termen lung a societăţilor care deţin cazinouri online. Iată de ce contează pariurile responsabile şi cum beneficiază platformele de cazinou: 
     

    • Conformitatea legală– integritatea cazinourilor online depinde de capacitatea sa de a opera în mod corect, transparent şi liber de corupţie. 
    • Menţinerea încrederii publice– jocurile de noroc responsabile sunt esenţiale pentru menţinerea încrederii în corectitudinea şi siguranţa operaţiunilor. 
    • Sustenabilitatea economică a industriei– practicile de pariere responsabilă ajută la asigurarea sustenabilităţii economice a industriei. 
    • Minimizarea costurilor adiacente– prin promovarea unui mediu de joc mai sigur, se reduc costurile financiare şi sociale asociate cu dependenţa de jocuri de noroc, cum ar fi pierderea productivităţii, dificultăţile financiare şi presiunea asupra sistemelor de sănătate şi bunăstare publică.
    • Îmbunătăţirea reputaţiei industriei– responsabilitatea corporativă este mai importantă ca niciodată, cazinourile care prioritizează jocurile de noroc responsabile sunt susceptibile să îşi îmbunătăţească reputaţia. 
    • Atragerea noilor jucători– o platformă care îşi demonstrează angajamentul faţă de proiectele de responsabilitatea socială atrage consumatori conştienţi şi se diferenţiază de concurenţă. În acelaşi timp, creşte loialitatea clienţilor mulţumiţi de practicile etice.
    • Inovaţie şi leadership în cazinourile online– companiile care conduc în practicile de jocuri de noroc responsabile adesea stimulează inovaţia în sector. Acestea dezvoltă noi unelte şi tehnologii pentru a monitoriza şi promova pariurile mai sigure. 

    Conformitatea cu standardele şi legile regulatorii legate de jocurile de noroc responsabile ajută operatorii să evite problemele legale şi sancţiunile. Astfel, companiile se asigură că operaţiunile lor rămân corecte şi sustenabile. După cum se observă, cazinourile online beneficiază în urma adoptării Jocului Responsabil. 

    Ce este Joc Responsabil?

    Când ne referim la Jocul Responsabil, în primul rând ne referim la programele de responsabilizare a jucătorilor, pe care le găseşti pe toate platformele online. Dar în ţara noastră avem şi un site dedicat jocului problematic, unde poţi vorbi direct cu un psiholog. 
     

    • Jocul Responsabil reprezintă şi programele de protecţie financiară derulate de cazinourile online pe platforma personală de jocuri de noroc. Prin acestea cazinourile învaţă jucătorii cum să-şi seteze limitele de pariere. 
    • Platforma de asistenţă pentru jucători Joc Responsabil. Asociaţia elaborează şi implementează programe de educare şi prevenţie a dependenţei de pariuri, precum şi de consiliere psihologică a persoanelor care au depăşit limita recreaţională a practicării jocurilor de noroc. 

    Nu ezita să apelezi la oricare dintre metodele propuse pentru a te proteja, în cazul în care simţi că eşti depăşit de situaţie şi simţi că nu poţi controla impulsul de a paria. Este bine să citeşti toate recomandările încă de la primul contact cu site-ul de cazinou. 

    Cum identifici recomandările Jocului Responsabil pe pagina unui cazinou?

    Toate cazinourile online din România au un buton numit Joc Responsabil, la baza paginii principale de cazinou. Dacă apeşi acest buton vei deschide o pagină în care ţi se explică care sunt măsurile de protecţie luate de site: 

    • Protecţia minorilor
    • Setarea limitei de pierdere/transfer
    • Setarea limitelor de depunere
    • Pauză de la anumite produse
    • Autoexcludere

    Vlad Cazino are cea mai bună pagină destinată protecţiei jucătorilor, urmată de Unibet. Toate metodele de limitare a pierderilor sunt explicite, foarte bine prezentate, însoţite inclusiv de un video. Poţi să-ţi testezi profilul de joc, ţi se explică cum setezi limitele de joc şi ai link-uri către 7 organizaţii suport, inclusiv Joc Responsabil.

    De ce este jocul de noroc responsabil în avantajul jucătorilor?

    Este foarte uşor să fii prins în capcana dependenţei dacă nu ai mai avut de-a face cu industria. Un jucător nou ştie în principiu că există pericolul dependenţei jocurilor de noroc, dar nu ştie să identifice, şi să cuantifice acest pericol. Trebuie avertizat şi educat în acest sens de la aderarea la o platformă sau o aplicaţie. Iată de ce este importat pentru jucător protocolul Jocului Responsabil:

    1. Măsurile implementate ajută la protejarea împotriva dependenţei şi ruinei financiare. 
    2. Jucătorii au la îndemână posibilitatea limitelor de depunere.
    3. Există posibilitatea verificării statisticilor de cheltuieli.
    4. În cazul escaladării situaţiei, pot accesa programele de autoexcludere.
    5. Jucătorii găsesc link direct către un ONG care-i ajută prin consiliere.

    Operatorii pot ajuta clienţii să-şi gestioneze activităţile de pariere mai responsabil. Această abordare pro activă previne comportamentele problematice legate de jocuri de noroc înainte de a începe şi oferă suport pentru cei care pot avea dificultăţi.

    O afacere sănătoasă are nevoie de un Joc Responsabil?

    În concluzie, la fel ca orice mediu de afaceri, şi afacerile cu jocuri de noroc trebuie să fie responsabile. Acest lucru nu se referă doar la conformitate sau marketing. Responsabilitatea în industria jocurilor de noroc reprezintă un aspect fundamental al operării unei afaceri sustenabile şi etice.

    Astfel, afacerea poate prospera fără a cauza daune semnificative jucătorilor. Pe măsură ce peisajul jocurilor de noroc se dezvoltă, importanţa protecţiei jucătorilor va creşte, devenind un domeniu critic de focalizare pentru toţi operatorii de cazinou.