BusinessMagazin

Tag: adjunct

  • Sumele colosale primite ca şpagă de adjunctul ANAF Oradea. Cum a fost dat pe mâna procurorilor DNA de către afaceriştii pe care-i proteja

    Zeci de mii de euro au ajuns în buzunarul lui Dorel Pătcaş, fostul director din Finanţe şi de la Vămi, acesta fiind trimis în judecată de către procurorii DNA Oradea. În schimbul sumelor colosale, Pătcaş a favorizat firmele evazioniste. Alături de el a fost trimisă în judecată şi Adina Florentina Dumbravă, pentru complicitate.

    Totodată, în acelaşi dosar, anchetatorii au dispus disjungerea cauzei şi continuarea cercetărilor faţă de Şandor Florian, şef al Serviciului inspecţie fiscală al Direcţiei Vamale Bihor.

    Dorel Pătcaş a ajuns în vizorul procurorilor DNA Oradea după ce a fost denunţat chiar de către cei pe care-i proteja. Este vorba despre petrolistul Vasile Boer, Ion Govoreanu, patronul lanţului de magazine Trei G şi constructorul Radu Ţiril.

    Fost director adjunct al Direcţiei Judeţene pentru Accize şi Operaţiuni Vamale (DJAOV) Bihor, iar apoi, din 2011, director executiv adjunct al Direcţiei Generale a Finanţelor Publice (DGFP) Bihor şi coordonator al activităţii de inspecţie fiscală, Dorel Pătcaş a intrat în atenţia procurorilor DNA Oradea încă din 2014.  După ce Boer a fost arestat, a urmat şi denunţul la adresa lui Pătcaş. Astfel, procurorii au aflat că Boer îi dăduse lui Pătcaş 6.000 de lei, bani ce i-au fost necesari pentru o intervenţie pe cord, intervenţie ce a avut loc la Institutul Inimii din Cluj. Banii au ajuns la Pătcaş prin fiul său, intermediar fiind Florian Şandor, şeful Serviciului Inspecţie Fiscală al DJAOV Bihor, la aceea vreme. În schimbul banilor, Pătcaş  ar fi protejat firma lui Boer de eventuale controale.

    Cititi mai multe pe www.voceatransilvaniei.ro

  • Mikhail Danilin, director executiv Upstream şi director adjunct Nis Petrol România

    Mikhail Danilin a absolvit în 1999 facultatea de operaţiuni şi de dezvoltare a zăcămintelor petroliere la Universitatea din Udmurtia, în sud-estul Rusiei. Şi-a continuat studiile urmând o serie de cursuri de specializare în domeniul petrolier organizate de Shlumberger sau British Petroleum, precum şi cursuri de management de proiect şi management de risc la Universitatea George Washington din Statele Unite.

    După finalizarea studiilor tehnice, Mikhail Danilin şi-a început cariera în cadrul companiei petroliere Udmurt, unde a lucrat ca geolog timp de doi ani, după care a activat ca inginer de zăcământ la compania Belkamneft şi apoi la Centrul tehnic SIDANCO, în Ijevsk. În 2005-2008 a lucrat în cadrul subsidiarei British Petroleum, TMK-BP, acumulând experienţă în dezvoltarea zăcămintelor din vestul Siberiei, precum şi în alte ţări în care BP deţinea perimetre petroliere.

    Începând din 2009 a ocupat poziţia de director adjunct de dezvoltare a activităţilor de explorare în bazinul Panonic şi Serbia centrală şi evaluare a potenţialului petrolier în ţările sud-est europene, în cadrul NIS a.d. Novi Sad, subsidiară a Gazprom Neft. Mikhail Danilin a venit în luna mai 2014 la conducerea diviziei de explorare şi producţie a NIS Petrol România, unde se ocupă de explorările din perimetrele comunale din Periam şi Biled, din judeţul Timiş, suprafaţa pe care se desfăşoară operaţiunile fiind de 580 km pătraţi din aria localităţilor Cenad, Dudeştii Vechi, Valcani, Beba Veche, Tomnatic, Teremia Mare, Comloşul Mare, Gottlob şi Sânnicolau Mare

  • Çağri Memişoğlu, director general adjunct la Garanti Bank România

    Çağri Memişoğlu este director general adjunct la Garanti Bank România, responsabil de Corporate Banking, Resurse Umane, Organizarea şi Managementul Proceselor, Bancassurance şi Transaction Banking. Çağri Memişoğlu a absolvit Middle East Technical University din Ankara, Turcia, cu o diplomă de licenţă în management, şi are o experienţă de peste 15 ani în echipa Garanti Bank Turcia, unde a deţinut diverse funcţii.

    În 2007, Çağri Memişoğlu a fost numit senior vice president, fiind responsabil de cash management şi transaction banking. În această funcţie, a lucrat îndeaproape cu peste 1.000 de sucursale şi 24 de centre regionale, activitate ce a generat venituri nete de peste 150 de milioane de euro anual. Çağri Memişoğlu s-a alăturat echipei Garanti Bank România în urmă cu doi ani.

    „Americanul Peter Drucker, unul dintre cei mai mari gânditori ai vremurilor noastre, obişnuia să spună că mediul de afaceri are doar două funcţii – marketingul şi inovaţia. Acestea, însă, capătă dimensiuni noi de la o zi la alta, iar timpul parcurge 24 de ore într-un ritm din ce în ce mai alert. Pentru domeniul bancar, această premisă dictează nevoia unui plus de viziune, abilităţi de management şi leadership, în vederea generării de valoare adăugată atât pentru clienţi, cât şi pentru piaţă. Este o meserie frumoasă, asemeni unui joc elegant de şah, între mai mulţi jucători, în care îţi construieşti strategia nu doar în funcţie de mutările celorlalţi, dar şi de reacţiile celor care urmăresc jocul şi îşi pun încrederea în tine. Aceştia sunt clienţii tăi. Ei sunt cei pe care trebuie să îi convingi şi cucereşti, păstrându-ţi totodată regele în joc“, spune Çağri Memişoğlu.

  • Ovidiu Dumitrescu ocupă funcţia de director general adjunct al unei companii cu un portofoliu de 5.000 de clienţi

    Ovidiu Dumitrescu ocupă funcţia de director general adjunct al firmei de brokeraj Tradeville, unul dintre cei mai mari brokeri pe segmentul investitorilor de retail, cu un portofoliu de 5.000 de clienţi, potrivit ZF. 

    După obţinerea licenţei, în 2003, s-a angajat ca personal banker în cadrul UniCredit România, dar a părăsit mediul bancar după un an şi s-a angajat ca analist financiar în cadrul Amgaz. În 2006 s-a întors la bănci şi a lucrat ca analist financiar al Piraeus Leasing (2006-2007), apoi la OTP Bank România (2007-2008), unde a devenit, în 2008, şef al departamentului de analiză al OTP. 

    A început să lucreze la Tradeville în 2011,  ca şef al departamentului de analiză, de unde, doar un an mai târziu, a fost numit director general adjunct al companiei.

    Printre realizările sale profesionale se numără autorizarea Tradeville în calitate de consultant autorizat pentru piaţa alternativă AeRO; formarea şi coordonarea echipei de corporate finance, cât şi coordonarea proiectului de lansare a primei soluţii hibride internet trading – internet banking din România, dezvoltată în în cadrul OTP Bank.  „În primul rând, simt că mai am multe de învăţat. În plus, piaţa de capital este un domeniu dinamic, în care în mod obligatoriu abordarea este una antreprenorială“, explică Dumitrescu câteva dintre motivele pentru care nu a luat în calcul varianta dezvoltării propriei afaceri. 

  • SUA ne trimit ambasador

    Diplomat de carieră, Klemm este începând din ianuarie consilier al subsecretarului pentru management la Departamentul de Stat. În perioada 2012-2015 a fost principalul asistent al secretarului în Biroul pentru Resurse Umane al departamentului, iar înainte de această funcţie a ocupat postul de coordonator pentru statul de drept şi respectarea legii la ambasada din Kabul, în Afganistan (2010-2012).

    Klemm a fost ambasador al Statelor Unite în Timorul de Est din 2007 până în 2010 şi ofiţer de rang II pentru afaceri economice la ambasada americană din Tokio, în perioada 2006-2007. Din 2004 până în 2006 a fost director adjunct al Biroului pentru Dezvoltarea Carierei în Biroul pentru Resurse Umane. În 2000 şi 2001 a fost director adjunct al Biroului pentru UE şi Afaceri Regionale din cadrul Biroului pentru Afaceri Europene şi Eurasiatice.

  • Guvernul croat va şterge datoriile a peste 60.000 de persoane

    Mişcarea face parte dintr-o încercare de a relansa economia şi de a ajuta familiile croate să obţină noi finanţări de la instituţiile bancare.

    Astfel, datoriile către bănci, companii din telecom sau furnizori de utilităţi vor fi “şterse” în urma înţelegerii dintre aceste companii şi guvern, suma totală ridicându-se la aproape 100 de milioane de euro. Pentru a putea primi acest ajutor, o persoană trebuie să nu aibă datorii mai mari de 5.000 de euro şi un venit lunar de maxim 200 de euro. De asemenea, cetăţenii care deţin proprietăţi sau au depozite bancare nu pot aplica pentru ştergerea datoriilor.

    “Estimăm că măsură va putea fi aplicată în cazul a peste 60.000 de croaţi”, a declarat Milanka Opacic, prim-ministru adjunct al statului croat. “Ei vor primi astfel şansa de a o lua de la capăt, fără povara datoriilor acumulate.”

    În iulie 2014, statul a blocat conturile a peste 300.000 de croaţi din cauza datoriilor acumulate.

    Parlamentul Croaţiei a aprobat la sfârşitul lunii ianuarie un proiect de lege privind introducerea, timp de un an, a unui curs de schimb valutar fix franc/kuna, pentru a-i proteja pe cei 60.000 de croaţi care au credite ipotecare în moneda elveţiană de efectele deprecierii kunei, potrivit Mediafax.

    Proiectul a fost aprobat de 83 dintre cei 151 de parlamentari croaţi. Cursul a fost fixat la 6,39 kuna pentru un franc, nivelul la care moneda locală se tranzacţiona săptămâna trecută, înaintea deciziei băncii centrale elveţiene de a renunţa la plafonul minim de 1,2 franci/euro.

    Prin stabilirea unui curs fix temporar, guvernul din Croaţia vrea să câştige timp pentru analizarea unei posibile conversii în moneda locală a împrumuturilor în franci elveţieni.

    Legea “va rezolva parte din problemă pentru un an”, a declarat premierul croat Zoran Milanovic înaintea votului din Parlament.

    Valoarea totală a creditelor denominate în franci a crescut cu aproximativ 4 miliarde kuna (520 milioane de euro), la 27 de miliarde kuna (3,5 miliarde de euro), în urma aprecierii francului faţă de moneda naţională croată, potrivit Reuters.

  • Deutsche Bank raportează pierderi de 92 de miloane de euro în trimestrul trei

    Datorită costurilor ridicate de judecată (894 milioane euro), banca a înregistrat pierderi nete de peste 90 de milioane de euro pentru semestrul trei al acestui an.

    Ca urmare a rezultatelor financiare, CFO-ul Stefan Krause va fi înlocuit în 2015 de Marcus Schenck de la Goldman Sachs, care în primă instanţă va ocupa poziţia de adjunct al lui Krause.

    Deutsche Bank a cheltuit, din 2012 până în prezent, peste 7 miliarde de euro pe amenzi şi costuri judiciare.

  • Un fost director al unui operator din Germania a fost numit directorul financiar al UPC România. Cine este Jon Garrison

     “UPC România anunţă că Jon Garrison este noul director financiar al companiei. Garrison va prelua toate activităţile legate de zona financiară a UPC România şi va fi responsabil de coordonarea departamentelor Finance & Accounting, Billing & Collection, Procurement & General Services, susţinând strategia de dezvoltare a UPC România. Anterior numirii sale în această poziţie, Garrison a fost, din 2010, director financiar adjunct în cadrul Unitymedia KabelBW GmbH, companie parte din Liberty Global”, se arată într-un comunicat al UPC România remis MEDIAFAX.

    Funcţia de director financiar nu exista în cadrul UPC România înainte de numirea lui Garrison în această poziţie.

    Garrison şi-a început cariera după ce a absolvit Universitatea din Denver, unde a obţinut şi un master în domeniul financiar – contabil. A fost Audit Senior Manager pentru Deloitte în Denver şi Londra timp de 7 ani.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce riscaţi dacă nu ne votaţi pe noi

    Din 2011 până acum au avut loc sau se pregătesc alegeri anticipate în Bulgaria (a doua oară în doi ani), Slovenia (a doua oară în trei ani), Cehia, Letonia, Slovacia, Ucraina, Serbia, Macedonia; mai peste tot guvernele au căzut din cauza incapacităţii de a redresa economia după criză ori a unor scandaluri de corupţie.

    Din fericire, la noi nu s-au întâmplat până acum anticipate, deşi au apărut diverşi comentatori care speră ba că un preşedinte Ponta va putea fi dat jos mai uşor cu 30% prezenţă la un referendum de demitere, ba că un preşedinte Iohannis ar putea fi silit să plece în cazul unui verdict prost în procesul cu ANI. Decuplarea alegerilor prezidenţiale de cele parlamentare prin Constituţia din 2003 a dus însă la înmulţirea perioadelor electorale normale, astfel că în loc de alegeri la fiecare patru ani am ajuns la alegeri o dată la un an, doi ani sau trei ani (2008, 2009, 2012, 2014 şi urmează 2016, 2019, 2020) şi la mişcări de stradă sau referendumuri menite să rezolve cu forţa neconcordanţele dintre mandatul preşedintelui şi cel al parlamentului.

    Aplicat într-o ţară încă săracă şi cu mijloace încă fragile de amortizare instituţională, acest experiment constituţional a produs şi produce costuri economice disproporţionate. Ultimele luni înainte de alegeri înseamnă blocaj al deciziilor, pentru că toată lumea aşteaptă să vadă cine câştigă scrutinul şi ce măsuri vor fi luate de noul guvern propulsat de noul preşedinte sau de noua majoritate parlamentară.

    Primele luni după alegeri înseamnă blocaj al instituţiilor, până ce noua putere îşi negociază alianţele şi îşi instalează oamenii în funcţii. În acelaşi timp, îndesirea alegerilor generează costuri pe termen lung: fiecare guvern nou-venit a acuzat, în general corect, regimurile precedente că au folosit lunile dinainte de alegeri ca să devalizeze bugetul într-o formă sau alta, după principiul „după noi potopul“, ceea ce mereu a împiedicat ori a întârziat continuarea ori aplicarea unor politici din care societatea să aibă de câştigat şi a făcut ridicolă orice idee de strategie fiscală multianuală, nemaivorbind de fantoma „proiectului de ţară“.

    Aşa s-a ajuns la un fel de dependenţă suplimentară, aproape instinctivă faţă de CE sau FMI, care au devenit singurele surse percepute de continuitate a politicilor: bune sau proaste pentru România, recomandările CE şi FMI sunt măcar aceleaşi, iar cele două instituţii au forţa de a le impune, spre deosebire de guvernanţii români, mereu mânaţi de umorile de moment să reducă orice măsură economică sau socială la o măciucă electorală.

    Aşa s-a ajuns şi la tendinţa la fel de instinctivă de căutare a legitimităţii interne a puterii pe seama CE şi FMI, fie prin exces de zel (preşedintele Băsescu cerea în 2011 includerea în Constituţie a celui mai mic prag de deficit structural propus de CE, 0,5% din PIB, chiar înainte ca Tratatul fiscal să accepte 1% pentru ţările cu datorie publică redusă), fie printr-o falsă frondă (guvernarea USL şi post-USL a promis impozit progresiv cu rate până la 16%, ştiind dinainte că FMI va respinge ideea nu pentru că ar ţine la principiul cotei unice, ci din cauza cotelor prea mici). De aceea spune guvernatorul BNR că reflecţia pe care o aude acum cel mai des din exterior e că România nu are proprietatea („ownership“) politicilor pe care le aplică.

    Efectele la nivelul societăţii sunt ştiute: dispreţul faţă de politicieni, dublat fie de ura faţă de finanţatorii externi, consideraţi uzurpatorii suveranităţii ţării, fie dimpotrivă, de speranţa că aceiaşi finanţatori îşi vor impune propriii favoriţi la putere, astfel încât conducerea ţării să depindă cât mai puţin de variabilele electorale interne. Iar de aici discuţia degenerează mecanic spre sperierea şi blamarea electoratului pe motiv că mereu votează prost, cu concluzia disperată că nu ne mai pot salva de pe marginea prăpastiei decât diverse soluţii brutale – votul cenzitar sau obligatoriu, desemnarea guvernelor direct de nişte comisii de experţi, ieşirea sau excluderea ţării din UE, un război civil sau militar etc.

    Calitatea politicilor nu se poate îmbunătăţi însă prin soluţii extreme, primitive, restrângerea democraţiei sau ruperea relaţiilor cu exteriorul. Schimbarea Constituţiei pentru reducerea frecvenţei anilor electorali şi stabilirea unor raporturi mai clare între preşedinte şi parlament e în puterea oricărei guvernări raţionale, relaţia cu instituţiile externe oferă şi ea suficient câmp de acţiune pentru orice guvernare raţională, iar alegerile sunt un eveniment normal pe care orice politicieni raţionali îl pot folosi în avantajul societăţii, aşa cum sugera cu cinismul specific de bancher Erik Berglof, economistul-şef al BERD, în raportul din noiembrie trecut despre ţările din est: „Şocurile externe, alegerile sau perioadele de nemulţumiri sociale pot oferi ferestre de oportunitate în care reformele instituţionale şi economice să devină fezabile politic şi cu impact pe termen lung. Şansele ca aceste reforme să reuşească sunt mai mari în societăţile mai puţin polarizate şi unde grupurile de interese corupte sunt mai puţin puternice, dar depind şi de calitatea guvernanţilor şi de sprijinul extern“.

  • ZF Bankers Summit’14 – Cercel, BRD: Trebuie să asigurăm stabilitatea dobânzilor dacă vrem să încurajăm creditarea în lei

     “Dacă vrem să stimulăm creditarea în lei e foarte important să asigurăm o stabilitate a dobânzilor în lei, pentru că altfel e foarte greu să-i explici unui client pe care-l inviţi să ia credite în lei că în luna asta Robor e la 2,5%, apoi se duce la 3,5%, sare la 4%, scade la 2,1%, e foarte greu”, a afirmat miercuri Cercel la conferinţa ZF Bankers Summit’14.

    El a precizat că dobânzile sunt determinate, în mare parte, de situaţia lichidităţii din sistemul bancar, aspect evidenţiat de ecartul între indicatorul Robor la 3 luni, spre exemplu, şi dobânda de politică monetară, respectiv între 2,58% şi 3,5% pe an.

    “Dacă în urma măsurilor pe zona de credite neperformante, banca centrală va decide o compensare pentru a susţine creditul, cum ar fi să reducă rezervele minime obligatorii – dacă se va decide reducerea, mai degrabă atunci se va face, după acest exerciţiu – atunci va exista în continuare o presiune de reducere a dobânzilor”, a explicat Cercel.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro