Tag: accidente

  • 5 din 10 oameni care au murit în spitalele din România puteau fi salvaţi. Avem cea mai mare rată a deceselor evitabile din Europa

    România are cea mai mare rată a deceselor evitabile din Europa, iar Franţa cea mai scăzută, potrivit unui studiu Eurostat dat publicităţii în urmă cu două zile. Ţara noastră se situează pe primul loc în topul celor mai multe cazuri de deces în spitale din cauze care ar fi putut fi evitate, la persoane sub vârsta de 75 de ani, cu o rată de 49,4%, urmată de Letonia (48,5%) şi Slovacia (44,6%). La capătul celălalt al clasamentului se situează Olanda (29,1%), Danemarca (27.1%) şi Franţa (23,8%).

    Potrivit Eurostat, 1,7 milioane de europeni cu vârsta mai mică de 75 de ani au murit în 2013. Dintre acestea, aproximativ 577.500 cazuri de deces ( 33,7%) pot fi considerate drept premature, deoarece puteau fi evitate având în vedere tehnologiile şi cunoştinţele medicale actuale.

    Atacurile de cord domină cauzele de deces (184.800 de decese, aproximativ 32%), urmate de accidentele vasculare cerebrale (16%), cancerele colorectale (12%), cancerele de sân (9%), bolile cauzate de hipertensiunea arterială – (5%) şi pneumoniile (4%).
     

  • Studiu: Jumătate din decesele din spitalele româneşti ar fi putut fi evitate

    România are cea mai mare rată a deceselor evitabile din Europa, iar Franţa cea mai scăzută, potrivit unui studiu Eurostat. Ţara noastră se situează pe primul loc în topul celor mai multe cazuri de deces în spitale din cauze care ar fi putut fi evitate, la persoane sub vârsta de 75 de ani, cu o rată de 49,4%, urmată de Letonia (48,5%) şi Slovacia (44,6%). La capătul celălalt al clasamentului se situează Olanda (29,1%), Danemarca (27.1%) şi Franţa (23,8%).

    Potrivit Eurostat, 1,7 milioane de persoane cu vârsta mai mică de 75 de ani au murit în 2013. Dintre acestea, aproximativ 577.500 cazuri de deces ( 33,7%) pot fi considerate drept premature, deoarece puteau fi evitate având în vedere tehnologiile şi cunoştinţele medicale actuale.

    Atacurile de cord domină cauzele de deces (184.800 de decese, aproximativ 32%), urmate de accidentele vasculare cerebrale (16%), cancerele colorectale (12%), cancerele de sân (9%), bolile cauzate de hipertensiunea arterială – (5%) şi pneumoniile (4%).
     

  • 5 Cele mai frecvente motive ale dezastrelor aeriene

    Multiplele noutăţi despre accidente teribile, care au loc în aer, ridică întrebări cu privire la siguranţa aeronavelor şi ameninţarea terorismului.

    Până să se cunoască rezultatele experitizelor, Descoperă propune o listă cu 5 cele mai frecvente motive care pot provoca un accident aerian.

    Eroarea pilotului

    Deşi aeronavele sunt considerate cel mai sigur mijloc de transport, proporţia accidentelor cauzate de o eroare de pilotaj a crescut la aproximativ 50%. Aeronavele sunt maşini complexe, care necesită concentrare şi expertiză. Din cauza erorii unui pilot, şi anume că nu a programat corect computerul vital de gestionare a zborului (CMP) sau pentru o eroare de calcul a puterii de a ridica carburantul necesar se pot întâmpla catastrofe.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • 5 Cele mai frecvente motive ale dezastrelor aeriene

    Multiplele noutăţi despre accidente teribile, care au loc în aer, ridică întrebări cu privire la siguranţa aeronavelor şi ameninţarea terorismului.

    Până să se cunoască rezultatele experitizelor, Descoperă propune o listă cu 5 cele mai frecvente motive care pot provoca un accident aerian.

    Eroarea pilotului

    Deşi aeronavele sunt considerate cel mai sigur mijloc de transport, proporţia accidentelor cauzate de o eroare de pilotaj a crescut la aproximativ 50%. Aeronavele sunt maşini complexe, care necesită concentrare şi expertiză. Din cauza erorii unui pilot, şi anume că nu a programat corect computerul vital de gestionare a zborului (CMP) sau pentru o eroare de calcul a puterii de a ridica carburantul necesar se pot întâmpla catastrofe.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Şoferii proşti sunt un bun indicator al unui guvern corupt. România dată exemplu

    1.25 milioane de oameni mor în fiecare an în accidente de maşină, potrivit Global Status Report Safety 2015. Este cunoscut  faptul că numărul de accidente rutiere în ţările mai sărace este mai mare, însă James O’Malley, CityMetric, a făcut o corelaţie interesantă între numărul de accidente fatale dintr-o ţară şi corupţia guvernului. Şi foloseşte România drept exemplu.

    „Tocmai m-am întors din România şi de multe ori am avut impresia că şoferii au luat lecţii de şofat din Grand Theft Auto (joc video)”, scrie James O’Malley. În continuare acesta povesteşte neregulile întâlnite pe străzile din Bucureşti şi face legătura dintre corupţie şi decesele pe carosabil. În 2013 în România s-au înregistrat 9.3 decese pe carosabil la 100.000 de oameni în comparaţie cu 2.8 în Marea Britanie. Din fericire, ţara noastră nu ocupă primul loc în această statistică, această „onoare” revenindu-i Thailandei cu 40 de decese la 100.000 de oameni.

    De fapt, O’Malley nu este singurul care a realizat această legătură, ci mai mulţi academicieni sau cercetători au scris un număr de lucrări relatând legătura dintre corupţie şi accidentele rutiere. Conculuziile lor nu sunt uniforme, dar împreună prezintă o legătură directă între cele două elemente, informează Quartz.

    Unul dintre factori îl reprezintă venitul. În ţările sărace se înregistrează puţine decese în accidentele rutiere, însă, pe măsură ce ţările devin mai bogate, această rată creşte până când venitul atinge un nivel critic, apoi numărul de decese începe să scadă din nou. Un studiu arată că acest punct critic se situează undeva la 10-11.000 de dolari pe cap de locuitor. În România PIB-ul pe cap de locuitor ajunge la 7.542, potrivit unui raport FMI (2010).

    Într-o ţară săracă foarte coruptă drumurile sunt relativ sigure pentru şoferi, însă drumurile dintr-o ţară foarte bogată şi coruptă sunt periculoase.
    De asemenea, autorii studiilor identifică mai multe moduri în care corupţia poate influenţa riscul de accidente: subminarea dezvoltării infrastructurii, creşterea economică este limitată, iar aplicarea legii este preferenţială (poliţia fie nu are putere, fie nu doreşte să aplice legile, iar ca rezultat şoferii tind să ignore regulile).

    Un alt studiu din 2010 a găsit că anumiţi factori culturali, de exemplu autonomia intelectuală, au o legătură direct cu scăderea numărului de deces în accidentele rutiere. În alte ţări cu o structură socială ierarhică accidentele de automobile sunt mai întâlnite. Astfel în ţările cu guverne ineficiente, corupte, efectele culturale negative sunt mai pronunţate.

    Niciuna dintre aceste corelaţii nu poate explica pe deplin mecanismul prin care corupţia influenţează numărul deceselor în trafic, dar numeroase analize, folosind diferite tipuri de date susţin că cele două elemente (corupţia şi numărul de accidente) sunt legate.

    Cert este că dacă într-o ţară automobilele circulă şi parchează pe trotuar şi nimeni nu opreşte la semnele de “Stop” atunci este foarte probabil ca guvernul acelei ţări să nu funcţioneaze corect.  

  • Şoferii proşti sunt un bun indicator al unui guvern corupt. România dată exemplu

    1.25 milioane de oameni mor în fiecare an în accidente de maşină, potrivit Global Status Report Safety 2015. Este cunoscut  faptul că numărul de accidente rutiere în ţările mai sărace este mai mare, însă James O’Malley, CityMetric, a făcut o corelaţie interesantă între numărul de accidente fatale dintr-o ţară şi corupţia guvernului. Şi foloseşte România drept exemplu.

    „Tocmai m-am întors din România şi de multe ori am avut impresia că şoferii au luat lecţii de şofat din Grand Theft Auto (joc video)”, scrie James O’Malley. În continuare acesta povesteşte neregulile întâlnite pe străzile din Bucureşti şi face legătura dintre corupţie şi decesele pe carosabil. În 2013 în România s-au înregistrat 9.3 decese pe carosabil la 100.000 de oameni în comparaţie cu 2.8 în Marea Britanie. Din fericire, ţara noastră nu ocupă primul loc în această statistică, această „onoare” revenindu-i Thailandei cu 40 de decese la 100.000 de oameni.

    De fapt, O’Malley nu este singurul care a realizat această legătură, ci mai mulţi academicieni sau cercetători au scris un număr de lucrări relatând legătura dintre corupţie şi accidentele rutiere. Conculuziile lor nu sunt uniforme, dar împreună prezintă o legătură directă între cele două elemente, informează Quartz.

    Unul dintre factori îl reprezintă venitul. În ţările sărace se înregistrează puţine decese în accidentele rutiere, însă, pe măsură ce ţările devin mai bogate, această rată creşte până când venitul atinge un nivel critic, apoi numărul de decese începe să scadă din nou. Un studiu arată că acest punct critic se situează undeva la 10-11.000 de dolari pe cap de locuitor. În România PIB-ul pe cap de locuitor ajunge la 7.542, potrivit unui raport FMI (2010).

    Într-o ţară săracă foarte coruptă drumurile sunt relativ sigure pentru şoferi, însă drumurile dintr-o ţară foarte bogată şi coruptă sunt periculoase.
    De asemenea, autorii studiilor identifică mai multe moduri în care corupţia poate influenţa riscul de accidente: subminarea dezvoltării infrastructurii, creşterea economică este limitată, iar aplicarea legii este preferenţială (poliţia fie nu are putere, fie nu doreşte să aplice legile, iar ca rezultat şoferii tind să ignore regulile).

    Un alt studiu din 2010 a găsit că anumiţi factori culturali, de exemplu autonomia intelectuală, au o legătură direct cu scăderea numărului de deces în accidentele rutiere. În alte ţări cu o structură socială ierarhică accidentele de automobile sunt mai întâlnite. Astfel în ţările cu guverne ineficiente, corupte, efectele culturale negative sunt mai pronunţate.

    Niciuna dintre aceste corelaţii nu poate explica pe deplin mecanismul prin care corupţia influenţează numărul deceselor în trafic, dar numeroase analize, folosind diferite tipuri de date susţin că cele două elemente (corupţia şi numărul de accidente) sunt legate.

    Cert este că dacă într-o ţară automobilele circulă şi parchează pe trotuar şi nimeni nu opreşte la semnele de “Stop” atunci este foarte probabil ca guvernul acelei ţări să nu funcţioneaze corect.  

  • Cele mai grave accidente nucleare din istorie (GALERIE FOTO)

    Fukushima era considerat, marti, al doilea cel mai grav incident nuclear dupa Cernobil, un incident de gradul sase din sapte posibile conform scalei Agentiei pentru Energie Atomica. O a treia explozie a avut loc la reactorul Doi, dupa deflagratiile de la reactoarele Unu si Trei si un incendiu la reactorul numarul patru.

    Conform Agentiei pentru Energie Atomica (IEA) un incident de gradul sase este unul serios, care a permis eliberarea in atmosfera a unor cantitati semnificative de materiale radioactive. Nivelul sapte este un accident major, cu eliberare de materiale radioactive care afecteaza mediul si sanatatea oamenilor. Va prezentam cele mai grave zece accidente nucleare din lume.

     

  • Un membru al Guvernului Suediei a catalogat atentatele din 11 septembrie 2001 drept “accidente”

     Vicepremierul suedez Asa Romson, care este şi ministru al Mediului, a făcut controversatele declaraţii în timp ce comenta demisia ministrului suedez al Locuinţelor, Mehmet Kaplan.

    Asa Romson a declarat că Mehmet Kaplan s-a confruntat cu “situaţii dificile precum accidentele din 11 septembrie şi altele”.

    Mehmet Kaplan a demisionat luni, după ce a comparat situaţia palestinienilor cu reprimarea evreilor de către nazişti.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Avertismentul unui expert în inteligenţă artificială: “Roboţii vor gândi ca oamenii în doar 5 ani”

    Geoffrey Hinton, un expert în inteligenţa artificială care îşi împarte timpul între slujba de la Google şi cea de profesor la Universitatea din Toronto, crede că maşinile ar putea ajunge, în doar 5 ani, să posede mai multe abilităţi umane.

    Hinton, cunoscut drept “bunicul învăţăturii profunde”, spune că cele mai puternice maşini sunt încă de un milion de ori mai mici decât creierul uman. În prezent, cele mai dezvoltate maşini au echivalentul unui miliard de sinapse (legăturile dintre neuronii din creier), în vreme ce creierul uman are peste 1.000 de trilioane. Dar acest lucru se schimbă de la an la an.

    “În cazul unei noi tehnologii, oricare ar fi aceasta, dacă ea cade pe mâinile cui nu trebuie atunci cu siguranţă că se pot întâmpla lucruri rele”, a comentat Hinton. “Dar asta e mai mult o întrebare despre natura omului decât despre tehnologie. Ideea nu este să oprim progresul pentru a ne asigura că astfel de accidente nu vor avea loc; trebuie să ne asigurăm că oamenii nepotriviţi nu au acces la cele mai noi invenţii”.

    Declaraţiile au fost date în timpul unui interviu, la scurt timp după victoria modelului de inteligenţă artificială DeepMind la un joc de Go.

  • Accidentele din zona Triunghiului Bermudelor ar putea fi în sfârşit explicate

    Autorii descoperirii sunt oamenii de ştiinţă norvegieni.

    Mai multe cratere, având diametre de aproximativ 1km, au fost descoperite în Marea Barents. Din câte se ştie până în acest moment, formaţiunile ar fi apărut în urma unor explozii de gaz metan. Deocamdată, cercetătorii din cadrul Universităţii din Tromsø, Norvegia, nu pot oferi foarte multe informaţii referitoare la structrurile identificate, pentru că cercetările se află încă la început.

    “Mai multe cratere gigantice au fost detectate în zona vest-centrală a Mării Barents. Cel mai probabil, ele s-au format în urma declanşării unor explozii provocate de gaze. Există mari şanse ca regiunea pe care am studiat-o să reprezinte una dintre principalele surse de metan de la nord de Cercul Polar”, susţin cercetătorii norvegieni.

    Uneori, metanul poate fi regăsit în natură sub formă de hidrat. Acesta este prezent în cantităţi mari atât sub platforma continentală, dar şi în compoziţia permafrostului.

    Cititi mai multe pe www.descopera.ro