Joi începe la Bruxelles un summit foarte important pentru România pentru că acolo se va decide (sau ar trebui să se decidă) ce sume vor fi alocate României în programarea financiară 2014-2020. Nu există încă un acord, se negociază în continuare, cert este că România nu va primi mai puţini bani decât în exerciţiul financiar 2007-2013, adică nu mai puţin de 35 mld. euro (fonduri structurale şi pentru agricultură). Problema este însă următoarea: România a primit în exerciţiul financiar 2007-2013 în jur de 35 mld. lei cu totul (fonduri structurale şi pe agricultură), dar în absorbţia fondurilor structurale este la un nivel foarte jos, caz în care riscă să piardă sume importante prin aşa-numita procedură de dezangajare (dacă nu cheltuieşti banii într-un orizont de timp stabilit, ei nu-ţi mai sunt acordaţi). În 2011 guvernul Boc îşi propusese să atragă de la UE cel puţin 3 mld. euro. Însă, pe tot anul, au fost primite ca sume definitive de la Bruxelles 1,1 mld. euro – adică o treime din suma propusă, şi asta după ce în 2010 acelaşi guvern îşi propusese să atragă 2 mld. euro, dar nu a atras decât câteva sute de milioane. Acum aceste întârzieri se răzbună.
Tag: absorbtie
-
Orban: Rata de absorbţie pe coeziune ar putea ajunge la 15% până la sfârşitul anului
“Ieri seară am aflat că va fi în măsură Comisia Europeană să transmită sume din cererile de rambursare transmise pe programul Mediu şi axa 2 din Programul Operaţional Regional, sume care vor intra la buget şi procentul de absorbţie va creşte”, a declarat ministrul în conferinţa de presă de prezentare a mandatului său. El a spus că nu ştie dacă se vor mai putea realiza până la sfârşitului anului de către Comisia Europeană plăţile aferente cererilor de rambursare transmise pentru POSDRU. “Va mai fi o misiune de audit la sfârşit de ianuarie, început de februarie, şi dacă se va solda cu rezultate pozitive, programul va fi complet deblocat”, a afirmat Orban.
-
Pisica moartă de la poartă şi pielea ursului din pădure
PDL, ca să scape de răspunderea guvernului Boc în proasta alocare a banilor europeni, a încercat să dea vina pe USL pentru faptul că UE vrea acum un nou audit şi corecţii financiare de un sfert din valoarea proiectelor POSDRU, din cauza alocărilor deficitare. Guvernul USL are însă alte muşte pe căciulă, cât se poate de reale: în noiembrie, rata reală de absorbţie pentru toate cele şapte programe UE cu fonduri structurale şi de coeziune a fost neschimbată faţă de luna precedentă – 1,867 miliarde euro, adică 9,72%, ceea ce înseamnă zero euro intraţi în economie.
Din păcate, soluţia USL la absorbţia slabă a banilor europeni nu e mai bună decât soluţia găsită la vremea lui de PDL când a înfiinţat inutilul Minister al Afacerilor Europene, inutil atâta vreme cât grosul banilor erau administraţi de MDRT. Anume, premierul Victor Ponta a anunţat că vrea să înfiinţeze un Minister al Energiei, unul al Sportului şi unul al Turismului ca instituţie de sine stătătoare, adică exact ca pe vremea guvernării PDL-PSD, când ministerul respectiv fusese creat pentru Elena Udrea. Conform ministrului Puiu Haşotti, ar urma să fie creat şi un Minister al Marilor Proiecte Naţionale (?), “care să atragă şi bani europeni” şi care probabil va bate vechiul MDRT al lui Udrea la capitolul instituţii-mamut bune de îmbogăţit clientela politică.
-
Ponta: Gradul de absorbţie a fondurilor europene de coeziune a ajuns la 20%
El a cerut miniştrilor, la începutul şedinţei de marţi a Guvernului, să prezinte public “aceste cifre reale”, arătând că în dezbaterile televizate ar fi prezentate date inexacte, cu un grad de absorbţie de numai 10%. “La politica de coeziune, din cele 19 miliarde afectate României pentru perioada 2007-2013, plus regula n+2, au intrat – şi mi-a confirmat-o chiar domnul Gherghina (secretar de stat în Ministerul Finanţelor-n.r.) – au intrat 4 miliarde. Patru din nouăsprezece nu ies 10% pe nicio matematică, patru din nouăsprezece înseamnă 20%. E puţin, e foarte puţin, dar vă rog să comunicaţi corect şi să nu lăsaţi minciunile repetate, cum că România are sub 10% şi atunci nu mai trebuie să primească nimic. Nu, are 20%! La momentul preluării guvernării, avea într-adevăr sub 10%, însă pe baza a ceea ce am reuşit în această toamnă, şi anume acceptarea corecţiilor financiare şi îndreptarea acelor neregularităţi constatate în perioada 2009-2011, la sfîrşitul acestui an putem reîncepe trimiterea de cereri de decontare pentru POSDRU, pentru Dezvoltare Regională şi pentru Mediu”, a afirmat Ponta.
-
COMENTARIU AFP: România a ratat şansa fondurilor europene. Are cel mai slab nivel de absorbţie dintre cele 27 de state membre UE
“Mă întâlnesc cu numeroşi investitori cărora le-ar plăcea să vină aici, dar care nu o fac din cauza dificultăţilor accesului în regiunea noastră”, declară pentru AFP primarul Braşovului, George Scripcaru, fără să îşi disimuleze “frustrarea”. Bruxelles-ul a pus la dispoziţia României suma de 20 de miliarde de euro ca fonduri nerambursabile în perioada 2007-2013, cu scopul de a reduce diferenţa de dezvoltare între această fostă dictatură comunistă şi Europa de Vest, în special în domeniul infrastructurii, scrie Jonas Mercier, autorul comentariului AFP. România a utilizat mai puţin de 10% din sumă, reprezentând cel mai slab nivel de absorbţie în rândul celor 27 de state membre ale Uniunii Europene (UE).
-
Barroso şi Schulz vin la Bucureşti pentru a discuta cu autorităţile române despre fondurile UE
“Trebuie să vedem cum facem să nu fim pedepsiţi pentru lucrurile care nu au mers bine în 2010-2011 în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor europene şi cum ca tocmai această lipsă de performanţă a României în anii trecuţi să nu fie un criteriu de declasificare, să nu ni se spună «Aţi avut bani, nu aţi ştiut să-i folosiţi, de ce cereţi mai mulţi bani în 2014-2020 ?» Negocierea este foartă dură, este ca în ţară când împarţi bugetul şi fiecare ministru doreşte mai mult pentru portofoliul lui”, a spus Ponta aflat la Bratislava. El a precizat că la sfârşitul lunii noiembrie va fi organizat un summit extraordinar al şefilor de guvern din Europa pe tema bugetului 2014-2020.
-
Analiză Volksbank: Gradul redus de absorbţie a fondurilor UE se explică prin alocarea de sub 15% către IMM
“Există decalaje foarte mari între obiectivele iniţiale şi rezultatele actuale. Este nevoie de o analiză serioasă în acest domeniu, pe care să se bazeze negocierile pentru bugetul până în 2020”, a declarat Anca Bălaşu, şef dezvoltare produse Persoane Juridice la Volksbank România. Un exemplu îl reprezintă fondurile din Programul Operaţional Sectorial – Creşterea Competitivităţii Economice (POS CCE), unde autorităţile estimau în 2007 că absorbţia va determina o creştere suplimentară a industrieri prelucrătoare cu 38%. De asemenea, autorităţile estimau în 2007 că sumele atrase din fonduri UE nerambursabile în exerciţiul financiar 2007 – 2013 vor determina o creştere economică de 25% până în 2020, din care mare parte se va concretiza în primii ani.
-
Fondurile care ar fi trebuit să ne salveze de criză
Din păcate însă, la mai bine de cinci ani şi jumătate de când s-a dat drumul la “robinetul” cu bani europeni, românia a atras mai puţin de 10% din cele aproape 20 de miliarde de euro oferite gratis de Uniunea Europeană. Cu toate acestea, aproape două miliarde de euro au intrat în economie, iar câţiva antreprenori au reuşit, cu fonduri europene, să îşi construiască o mică afacere, să îşi extindă o hală de producţie de mobilă, să îşi cumpere utilaje pentru a fabrica şerveţele pe care să le vândă apoi marilor lanţuri de retail sau să recalifice câteva sute de angajaţi în domeniul panificaţiei sau al managementului. Ce lecţii se pot învăţa din experienţa celor care au luat fonduri europene?
Peste un milion de angajaţi şi şomeri trimişi din nou la şcoală ca să se perfecţioneze, mii de clădiri, spitale şi azile restaurate, sute de căi ferate reabilitate şi cel puţin nouă tronsoane de autostradă proaspăt construite – aşa ar fi trebuit să se traducă, în fapte, miliardele de euro pe care România le-a primit de la UE în perioada 2007- 2013. Managamentul defectuos al banilor europeni (inclusiv cu miniştri aflaţi în conflicte de interese), fraudele descoperite în urma auditurilor, demotivarea funcţionarilor cu salarii de 300 de euro care decontează facturi de milioane de euro şi birocraţia excesivă sunt doar câteva dintre motivele pentru care România a ratat deja ţinta de absorbţie propusă în primul exerciţiu financiar de la intrarea în UE. Totuşi, există în prezent peste 8.600 de proiecte aflate în curs de implementare, iar unele au fost deja finalizate cu brio.
Poveştile de succes sunt de două feluri: cele care implică accesarea de fonduri europene şi cele pentru care s-a reuşit obţinerea celei mai eficiente soluţii. Din prima categorie, se pot enumera proiecte care au primit finanţare şi au fost implementate cu succes în domenii precum industria prelucrătoare, dezvoltarea resurselor umane, agricultură şi turism, dar nu există niciun proiect care să se desfăşoare fără probleme, este de părere Cosmin Drăgoi, partner în cadrul firmei de consultanţă în accesarea de fonduri europene M27 Euronet Advisory.
“Se pare că mereu există o virgulă greşit pusă sau greşit interpretată, care duce inevitabil la anumite tăieri din finanţarea aprobată. Însă clienţii sunt mulţumiţi să-şi primească majoritatea banilor, după o aşteptare de cel puţin un an de zile, chiar dacă evaluarea nu a fost neapărat cea mai corectă”, adaugă el. Plăţile făcute de către Bruxelles către Bucureşti au fost suspendate de mai multe ori în aceşti ani, iar rata scăzută de absorbţie a determinat Guvernul să înfiinţeze un minister al afacerilor europene în octombrie 2010, care însă nu a avut rezultatele dorite. Bulgaria în schimb, care a creat un minister care să se ocupe de fondurile europene tot în 2010, a reuşit într-un an să atragă de cinci ori mai multe finanţări europene decât volumul încasat în perioada 2007 – 2009. De departe însă cel mai bun exemplu de bune practici în absorbţia de fonduri europene este Polonia, care a reuşit să absoarbă până în prezent peste 67 din cele 82 de miliarde de euro puse la dispoziţie de UE în aceeaşi perioadă şi care înregistrează adevărate “miracole” în ceea ce priveşte evoluţia economiei într-o perioadă de criză (o creştere economică de aproape 16% în perioada 2008- 2011).
Pentru antreprenori şi pentru consultanţi, decizia de a lucra în domeniul atragerii fondurilor europene a fost trambulina de lansare către lumea mai largă a finanţării pentru proiecte şi companii. “Pot spune cu încredere că pentru noi acest domeniu a fost unul de succes, însă nu ştiu dacă următoarea alocare a fondurilor europene pentru România ne va mai găsi în branşa consultanţilor dedicaţi absorbţiei. Această hotărâre va depinde foarte mult de noua strategie de atragere a finanţărilor nerambursabile ce va trebui abordată de guvern pentru următoarea perioadă de alocare, pentru a avea şi ceva rezultate pozitive în acest sens”, adaugă Drăgoi, care crede că, dacă nu vor fi luate măsuri drastice care să influenţeze în mod direct şi pozitiv procesele implicate în atragerea finanţărilor europene, probabil că firma sa se va orienta către alte soluţii de finanţare mai eficiente, mai simple şi rapide. Câteva afaceri dezvoltate pe bani europeni, fără de care nu ar fi supravieţuit în perioada crizei, trasează exemple de poveşti de succes în utilizarea fondurilor europene, iar lecţiile învăţate de beneficiarii de acum reprezintă un prim pas pentru îmbunătăţirea absorbţiei pentru următorul exerciţiu financiar, 2014 – 2020.
BUSINESS Magazin a ales să prezinte şapte dintre acestea.
-
Bruxelles-ul vrea să consolideze legislaţia împotriva fraudării fondurilor europene
Pentru a proteja mai bine contribuabilii, comisarii europeni Viviane Reding (Justiţie) şi Algirdas Semeta (Fiscalitate) au iniţiat o propunere de Directivă care crează un cadru mai armonizat în vederea împiedicării persoanelor care comit fraude să exploateze diferenţele dintre sistemele juridice naţionale. “Este în afara oricărei discuţii ca răufăcătorii să îşi însuşească resurse care aparţin Uniunii Europene (UE)”, a declarat Reding într-o conferinţă de presă la Bruxelles, recunoscând că, în prezent, “anumite state membre pedepsesc aceeaşi infracţiune cu închisoarea, în timp ce altele nu o sancţionează”.
