Tag: zona euro

  • Spania cere ajutor financiar european pentru sistemul ei bancar

    “Acest lucru nu are nimic de a face cu o salvare (de tipul celor pentru Grecia, Irlanda sau Portugalia – n.red.)”, a precizat ministrul, menţionând că ajutorul va fi dirijat către “30% dintre bănci care sunt în dificultate” şi identificate prin raportul FMI făcut public vineri. Raportul a indicat nevoi ale băncilor spaniole estimate la aproximativ 40 de miliarde de euro, dar valoarea ajutorului ar putea ajunge “la aproximativ 100 de miliarde”, conform unei surse guvernamentale europene.

    Madridul mai aşteaptă rezultatele auditelor din partea germanilor de la Roland Berger şi a americanilor de la Oliver Wyman pentru a îşi formula cererea de ajutor, rapoarte care vor fi primite cel târziu pe 21 iunie de către guvern.

    Mai mult pe www.mediafax.ro.

  • Cine mai are încredere în Est

    Zdenek Turek precizează din capul locului că mesajul lui către noul guvern e de angajament ferm al Citi faţă de piaţa românească, o piaţă esenţială pentru grup în această parte de lume, şi că apreciază progresele “majore” macroeconomice, de amploare a afacerilor locale, de infrastructură făcute de România. Adaugă că vizitează ţara de circa trei ori pe an, aşa încât afirmaţia lui despre progres nu-i retorică. “Ştiu că est-europenii sunt în general critici şi vorbesc mai ales despre ceea ce mai trebuie făcut, dar e de-ajuns doar un drum de la aeroport încoace, de pildă, spre centrul Bucureştiului, ca să vezi schimbările. Îmi amintesc ce goală era zona Băneasa, starea proastă a drumului, faptul că în afară de Dorobanţi nu aveai unde să-ţi faci cumpărăturile. Ah, şi să nu uit, prin ’98-’99 mi se spunea aici că România va avea nevoie de 20 de ani ca să intre în UE!”

    Cum compară criza de la sfârşitul anilor ’90, când România ajunsese aproape de incapacitatea de plată, cu cea de acum? “Aceea era o criză a României, care avea dificultăţi macroeconomice, în relaţiile cu FMI, era în criză de rezerve valutare. Îmi amintesc de guvernul tehnocratic al d-lui Isărescu, din 2000, care într-un singur an a reuşit să facă schimbări majore şi să repună ţara pe o direcţie bună. Acela a fost un moment favorabil. Azi însă, avem de-a face cu o criză de natură diferită, cu originea în afara României. Fosta guvernare (Boc-Ungureanu, n.red.) are un bilanţ macroeconomic şi de reforme foarte solid, astfel încât îngrijorările noastre nu la România se referă, ci la pericolul de contagiune din partea a ceea ce se întâmplă în zona euro.” Turek precizează însă că are încredere în capacitatea noului guvern şi a BNR de a gestiona situaţia, ţinând cont şi de angajamentele noilor guvernanţi de continuitate a politicilor economice şi a acordurilor cu UE-FMI.

    Într-o analiză de la finele lunii trecute, economiştii Citi specializaţi în pieţe emergente susţin că, deşi încetinirea creşterii economice şi scăderea inflaţiei ar reclama reduceri de dobânzi, fuga de risc a investitorilor va împinge ţările cu necesităţi mari de finanţare (între care Polonia, Turcia, Ungaria, Africa de Sud şi România) spre o politică monetară restrictivă, iar deprecierea accentuată a monedelor din martie încoace va determina o prudenţă sporită faţă de orice decizie de scădere a dobânzilor, astfel încât acestea din urmă vor rămâne în ansamblu neschimbate, cu câteva excepţii determinate de factori locali – Brazilia, Cehia, Ungaria sau India. În plus, în Europa de Sud-Est persistă riscul unui efect al accentuării crizei greceşti, dată fiind expunerea băncilor elene în Bulgaria, România, Serbia şi Turcia.

    “Prin urmare, cine vrea să relaxeze politica monetară trebuie să aibă un necesar redus de finanţare şi să fie departe de Grecia”, conchid analiştii Citi, care dau ca probabilă pentru România o nouă reducere a dobânzii de politică monetară cu 0,25% abia în martie 2013. “Riscurile la adresa creşterii economice rămân mari, din cauza crizei în derulare în zona euro şi a nesiguranţei asociate cu calendarul electoral pe 2012”, notează economiştii Citi, estimând pentru 2012 o creştere a PIB de 1,3%, o inflaţie de 3,5%, peste estimarea de 3,2% a BNR şi un deficit de cont curent uşor în creştere, la 4,5% din PIB. Majorarea creditului neguvernamental este estimată la 9,4%, faţă de 6,6% în 2011, iar investiţiile străine directe nete sunt aproximate la 3,4 mld. dolari, faţă de 2,7 anul trecut.

    Responsabilităţile lui Turek la ora actuală includ Rusia, Ucraina, Kazahstan, Cehia, Slovacia, Ungaria, România şi Bulgaria. “Vedem aici un potenţial mare de creştere a afacerilor noastre; chiar un progres de 1-2% al PIB este o oportunitate bună, ţinând cont de comparaţia cu ceea ce se întâmplă în alte ţări, care sunt deja tehnic sau faptic în recesiune”, afirmă bancherul. Consideră că România poate evita recesiunea, pentru că există în continuare suficient potenţial de creştere a cererii interne şi de investiţii, iar pentru investitori şi pentru bancheri rămâne o piaţă atractivă, în ciuda tendinţei de dezintermediere financiară care se manifestă în Est.

    Conform topului băncilor întocmit de ZF, Citibank România, controlată de Citibank SUA prin filiala din Irlanda, era la finele anului trecut a cincea bancă din sistem după valoarea profitului net (117 mil. lei) şi a 14-a după valoarea activelor (aproape 6 mld. lei). Concentrată pe afacerile cu clienţi multinaţionale, pe piaţa cardurilor de credit şi activitatea de management al averilor, banca “nu a înregistrat niciun recul major în niciuna dintre liniile de business”, afirmă Turek. Portofoliul de credite a crescut în 2011 cu 26% faţă de 2010, la 1,4 mld. lei, capitalul propriu a crescut cu 4%, la 606 mil. lei, activele cu 18%, profitul net cu 25%, rentabilitatea activelor a urcat de la 1,95% la 2,25%, iar rentabilitatea capitalurilor proprii a crescut de la 16,72% la 19,84%.

    În clasamentul din 2012 al băncilor, întocmit de Euromoney, Citibank România s-a clasat pe primul loc în segmentul corporate al tranzacţiilor pe piaţa valutară autohtonă, o reflectare locală a avansului la scară globală al grupului american, care la capitolul tranzacţii pe pieţe valutare a urcat pe locul al doilea în topul Euromoney, cu o cotă de piaţă de 12,26%, după Deutsche Bank, liderul mondial, a cărui cotă a coborât uşor la 14,57%. Pentru grupul american, care anul acesta face 200 de ani de existenţă, probabil e un cadou; pentru Europa e probabil o ameninţare, dat fiind că avansul în topul global s-a întâmplat pe seama scăderii cotei unor giganţi bancari ca Barclays şi UBS.

    Ce se va întâmpla însă cu zona euro şi cu UE? “Eu cred în Europa. Sunt european şi sunt fericit dacă suntem uniţi în Europa”, susţine Zdenek Turek, afirmând că soluţiile sunt politice mai degrabă decât economice şi că scenariul de bază luat de el în calcul e că guvernele vor găsi o cale de a ieşi din criză care să fie asumată de electorate şi credibilă pentru investitori, însă “rămâne de văzut cât de mult se vor adânci problemele înainte ca guvernele să ia deciziile potrivite”. E în interesul Europei să nu mai existe surprize de genul situaţiei din Grecia, iar în Europa de Est “deja există conduceri puternice, la nivelul guvernelor şi al băncilor centrale, capabile să reacţioneze la orice situaţie ar putea apărea”, adaugă bancherul ceh, precizând cu titlu de opinie personală că obiectivul de bază e ca productivitatea şi performanţa economică să fie ameliorate în statele mai slabe ale uniunii, iar nivelul consumului să se întoarcă la niveluri mai raţionale. “Altminteri, a împrumuta mai mulţi bani nu va fi niciodată o soluţie.”

  • Liderii guvernului român: Grecia nu trebuie să iasă din zona euro

    Vicepremierul Florin Georgescu, reponsabil de portofoliul Finanţelor, a afirmat că soluţia “înţeleaptă” pentru greci ar fi alegerea euro, deoarece “este mai puţin costisitoare şi mai puţin dureroasă”, potrivit Bloomberg. ” Sper că Grecia va rămâne în zona euro. România şi toate statele din regiune au fost deja afectate. Sper că nu vor fi afectate şi mai rău în viitor “, a declarat premierul Victor Ponta. Alegerile care au avut loc pe 6 mai în Grecia nu au rezultat în formarea unei coaliţii de gvuernare, partidele care s-au angajat să susţină măsurile de austeritate convenite cu UE şi FMI nereuşind să formeze majoritatea parlamentară.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • China se pregăteşte pentru ieşirea Greciei din zona euro

    “Guvernul pregăteşte planuri pentru cel mai pesimist scenariu, în care Grecia ar părăsi zona euro în acest an”, a afirmat oficialul chinez. Planul vizează atenuarea impactului ieşirii Greciei din zona euro asupra cursului valutar, fluxurilor de capital şi schimburilor comerciale, potrivit altor surse apropiate situaţiei, care au precizat că strategia este elaborată de ministerele Finanţelor şi Comerţului. Grecii merg la urne pe 17 iunie pentru o nouă rundă a alegerilor parlamentare, după ce scrutinul din 6 mai nu a rezultat în stabilirea unei coaliţii de guvernare.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII: Până unde poate scădea moneda euro

    Experţii citaţi de Reuters cred că există în continuare un potenţial de scădere spre 1,15-1,20 euro, dar previziunile privind o evoluţie spre paritate sau un colaps al monedei europene sunt neîntemeiate.

    Sursa: Reuters

  • Trăiască Uniunea Bancară Europeană

    Explicaţia îndulcirii tonului ţine de preocuparea presantă a CE de a găsi metode de stimulare a economiei UE şi de evitare a disoluţiei zonei euro, inclusiv printr-un plan de unificare în domeniul bancar.

    CE susţine că “a jalonat principalele etape necesare pentru realizarea unei Uniuni economice şi monetare depline, inclusiv a unei Uniuni bancare: supravegherea financiară a zonei euro şi garanţii de depozit la nivelul întregii zone euro” (acesta din urmă, spre a preveni un exod al depozitelor bancare de la o ţară slabă spre una puternică).

    Conform Reuters, documentele CE vorbesc şi de necesitatea recapitalizării directe a băncilor din fondul de salvare al zonei euro – Mecanismul de Stabilitate European, care va intra în vigoare oficial la 1 iulie, având o capacitate de intervenţie de 700 mld. euro. CE consideră că va trebui rupt “cercul vicios al băncilor slabe şi al statelor supraîndatorate împrumutându-se unele pe altele”, arătând că “o mai mare integrare între statele din zona euro în materie de structuri şi practici de supraveghere financiară, în managementul transfrontalier al crizei, către o ‘uniune bancară’, ar fi o completare importantă a actualei structuri” a Uniunii economice şi monetare europene.

    Conform actualelor reglementări, Mecanismul de Stabilitate European (ESM) nu poate fi folosit pentru a împrumuta direct băncile, ci numai statele membre ale zonei euro. Germania sau Olanda (aceasta din urmă, ţară care tocmai a ratificat în parlament statutul ESM în forma actuală) se opun folosirii banilor fondului pentru recapitalizarea directă a băncilor, posibilitate care ar fi utilă însă Spaniei, ale cărei bănci ar avea nevoie de ea.

  • Vox populi. Ce vor electoratele din Irlanda şi Grecia

    Explicaţia votului favorabil stă în bună parte în avertismentele guvernului după care, în cazul unei respingeri a tratatului, Irlanda nu-şi va putea asigura susţinere din partea Mecanismului de Stabilitate European, expunându-se astfel riscului de incapacitate de plată în cazul unor noi turbulenţe pe pieţele financiare.

    Presa irlandeză vorbeşte însă şi despre dorinţa oamenilor de a da un exemplu de responsabilitate, cu alte cuvinte de a transmite mesajul că Europa trebuie să meargă mai departe, să rămână unită. Acest mesaj ar fi cu atât mai important, conform aceleiaşi interpretări, cu cât Irlanda a respins prin vot popular Tratatul de la Lisabona privind consolidarea unităţii europene, cu ocazia referendumului din iunie 2008, dar l-a aprobat apoi la referendumul al doilea, din octombrie 2009.

    În acest timp, în Grecia, sondajele de opinie pentru alegerile din 17 iunie indică o luptă strânsă între Noua Democraţie, partid susţinător al programului cu UE-FMI, şi Syriza, partidul care vrea renunţarea la austeritate, dar nu şi ieşirea din zona euro. Un sondaj estimează egalitate la 24,5% din preferinţele electoratului, un altul dă ca posibil un avans de 3,5% al Syriza, iar altul indică un avans ce circa 1% al Noii Democraţii.

  • Maxim istoric pentru şomajul din zona euro. La cât a ajuns rata acestuia

    Rata şomajului din zona euro a fost de 11% în aprilie, a anunţat vineri Eurostat, revizuind totodată cifrele pentru luna martie de la 10,9% la 11%. În UE, rata şomajului a crescut de la 10,2% în martie la 10,3% în aprilie. În a patra lună a anului trecut, şomajul era de 9,9% în zona euro, respectiv 9,5% în UE. Numărul şomerilor din UE a crescut în aprilie la 24,667 milioane, cu 110.000 mai mulţi decât în martie, respectiv cu 1,932 milioane mai mulţi faţă de aprilie 2011.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Preşedintele Băncii Mondiale: Zona euro trebuie să fie gata să recapitalizeze băncile, dacă Grecia părăseşte blocul

    Dacă Grecia se va retrage din zona euro şi liderii europeni nu vor acţiona decisiv pentru sprijinirea băncilor, criza rezultată ar putea împinge întreg continentul într-o “zonă periculoasă”, scrie Zoellick într-un editorial publicat de Financial Times.

    “Liderii zonei euro trebuie să fie pregătiţi, psihologic şi prin Mecanismul European de Stabilitate (MES), să recapitalieze băncile. În zona euro, garanţiile asigurate la nivelul statelor membre nu vor fi suficiente, vor fi de ajuns numai garanţii la nivelul întregii regiuni. Liderii europeni sunt departe de a fi pregătiţi pentru această situaţie”, avertizează Zoellick.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Fitch a retrogradat ratingurile a opt regiuni din Spania, în plină criză

    În afara Madridului, al cărui rating fost redus cu o treaptă la nivelul A-, celelalte regiuni cu calificative retrogradate sunt Catalonia (cu două trepte, la BBB), Astoria (cu două trepte la BBB+), Andaluzia (cu trei trepte la BBB), Ţara Bascilor (cu două trepte la A+), Murcia (trei trepte la BBB), Canare (cu trei trepte la BBB) şi Cantabria (două trepte la BBB+). Toate ratingurile au perspectivă negativă, fiind posibil să fie retrogradate din nou, pe termen mediu. Decizia are loc într-o perioadă în care Spania se confruntă cu tensiuni extreme pe pieţele financiare, în timp ce guvernul de la Madrid va publica vineri situaţia conturilor regiunilor, din primul trimestru.

    Mai multe pe mediafax.ro