BusinessMagazin

Tag: salariu

  • Cât câştigă un angajat Petrom care alimentează la pompă

    Un angajat Petrom la pompă primeşte un salariu lunar de aproximativ 750 de lei, potrivit unor surse din piaţă. Orele suplimentare sunt plătite suplimentar, iar fiecare angajat primeşte şi bonuri de masă.

    Petrom, cea mai mare companie din România, a ajuns la finalul celor cinci ani de criză, 2009-2013, la un profit istoric de peste un miliard de euro, de 5,5 ori mai mare decât în 2009, cel mai dificil an pentru economia locală după căderea Lehman Brothers, şi la o marjă netă de câştig mai mare decât cea a unor giganţi petrolieri precum ExxonMobil sau Shell. Din punct de vedere al personalului, Petrom are cu 9.300 mai puţini angajaţi. Datele publicate de companie arată că dacă la finalul anului 2009 Petrom avea  o cotă de piaţă în România de 42%, în 2013 aceasta a ajuns la 34%.

  • Nicolescu a trimis Corpul de Control la Regia Autonomă de Activităţi Nucleare. Administratorul special al regiei, demis din cauza salariului prea mare

     “Raportul Corpului de Control vrem să fie gata până la sfârşitul acestei săptămâni. (…) Astăzi l-am demis pe administratorul special Dănuţ Andruşcă, pentru că mi se pare imoral să aibă un venit lunar net de 20.000 lei, în condiţiile în care RAAN este în insolvenţă. În locul lui Andruşca va fi numit Viorel Marian, specialist în energie care a lucrat în mai multe companii energetice, inclusiv Termoelectrica”, a declarat marţi Nicolescu, într-o conferinţă de presă.

    RAAN produce apă grea pentru Centrala Nuclearelectrica din Cernavodă şi energie termică şi electrică pentru uzul propriu şi pentru consumatorii din oraşul Drobeta Turnu-Severin.

    Regia a intrat în insolvenţă în 2013, având datorii de 680 milioane lei. În perioada insolvenţei, compania a mai acumulat datorii de 70 milioane lei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Salariul lui Putin va fi aproape triplat printr-un decret emis de Kremlin. Cât a câştigat liderul rus în 2013

     Salariile preşedintelui şi şefului Guvernului vor fi mărite de 2,65 de ori, stabileşte decretul.

    Potrivit unor date cu privire la venituri publicate vineri de către Kremlin şi Guvern, Putin a obţinut în 2013 un venit inferior celui al lui Medvedev, dar şi veniturilor consilierilor şi majorităţii miniştrilor săi.

    Putin a declarat venituri de 3,7 milioane de ruble (74.000 de euro) anul trecut, mai mici decât în 2012.

    Medevedev a obţinut, în schimb, venituri de 4,3 milioane de ruble (85.000 de euro).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    1.629 lei
    salariul mediu nominal net în februarie, în creştere cu 1 leu faţă de luna ianuarie

    8,74 mld. kWh
    consumul final de electricitate în primele două luni ale anului, în scădere cu 0,3% faţă de aceeaşi perioadă din 2013

    105 mil.
    numărul de minute de apeluri în roaming în UE efectuate în 2013 de utilizatorii români de telefonie mobilă, în timp ce numărul de apeluri primite s-a ridicat la 318 mil. minute

    46 mil.
    numărul de şomeri din cele 34 de ţări OECD în luna februarie, ceea ce înseamnă o rată a şomajului de 7,6%

    3,6%
    creşterea economică globală anticipată de FMI pentru 2014, în timp ce pentru 2015 prognoza de creştere este de 3,9%

    0,5%
    creşterea în februarie a volumului comerţului din UE faţă de luna ianuarie, după o creştere în ianuarie de 0,6%

    1,04%
    inflaţia anuală în luna martie, un nou minim istoric, după ce preţurile de consum au stagnat, cu un plus de numai 0,03% faţă de februarie

  • Medicul care s-a vindecat de corporaţie

    DUPĂ UN AN DE STAGIATURĂ ÎN SISTEMUL MEDICAL, AM DECIS SĂ INTRU ÎN FARMA. FOARTE MULŢI MEDICI FĂCEAU ATUNCI ASTA. ERA UN MOMENT FOARTE BUN PENTRU CĂ SE DUBLA PIAŢA ANUAL.„ Aşa începe povestea medicului Istvan Komporaly, absolvent de medicină la Târgu-Mureş în 1997. Spune că a văzut industria farma ca pe o aventură şi, deloc de neglijat, „ca pe ceva care aducea bani„, dat fiind că după şase ani de studii câştiga lunar 30 de dolari.

    „Era imposibil să trăieşti la acea vreme din 60 de dolari, pentru că şi soţia era tot medic. Un job în farma îţi asigura o maşină şi un salariu mai bun, aşa că am zis să încerc.„ Compania Berlin-Chemie, ajunsă ulterior lider pe piaţa de antidiabetice orale, intra la acea vreme pe piaţa locală şi, după şase ani în care a colindat la început oraşele din Harghita, Covasna şi Braşov şi apoi pe cele din întreg Ardealul, a fost promovat ca director naţional de vânzări.

    ACOLO AM ÎNVĂŢAT MESERIE. TIMP DE NOUĂ ANI AM LUCRAT ÎN ACEEAŞI FIRMĂ ŞI A FOST O ŞCOALĂ FOARTE BUNĂ DE VÂNZĂRI.„ După trei ani ca director naţional de vânzări în care a lansat produse precum Fastum Gel sau Lioton Gel, a considerat firesc ca pasul următor să fie cel de director general al companiei, mai ales că postul de CEO era liber de mai bine de un an. „Mi s-a promis informal că e o poziţie pe care să o ocup, dar nu s-a întâmplat aşa pentru că au numit un country manager de la o companie concurentă. În 2006 aveam 34 de ani şi eram totuşi tânăr. Să pui pe cineva prea energic şi foarte tânăr peste mai bine de o sută de oameni ar fi fost lose-lose„, spune acum Komporaly.

    A fost momentul când a primit o ofertă de la Ozone, divizia de retail de generice a grupului A&D Pharma, vândută ulterior Labormed, şi a decis să accepte poziţia de senior project manager pentru Europa de Sud-Est timp de aproape un an.

    ERA MOMENTUL CÂND COMPANIA SE PREGĂTEA PENTRU LISTAREA PE BURSA DE LA LONDRA, IAR OZONE RĂMĂSESE RĂŢUŞCA CEA URÂTĂ ŞI NU SE MAI FĂCEAU INVESTIŢII„, REMEMOREAZĂ KOMPORALY. A acceptat atunci să facă un prim pas spre un soi de antreprenoriat, încercând să aducă în România operaţiunile companiei Beres, cel mai mare producător de medicamente fără prescripţie din Ungaria. Faptul că strategia pentru promovarea OTC-urilor în media era concepută la Budapesta şi nu la Bucureşti i-a încurcat planurile şi, în urma unor divergenţe cu managementul central, deşi vânzările crescuseră, a decis să înceapă un business pe cont propriu – „ei voiau un key account manager şi nu un country manager şi mie nu mi-a plăcut doar să execut ordine de la împărăţie„.

    „Pe mine nu mă motivează să fiu executantul cuiva. Dacă partea de construcţie şi de strategie e la mine, atunci am control. La o multinaţională nu există aşa ceva în poziţia de CEO şi nu îmi place să îmi asum acest rol care poate fi uneori inuman.„

  • Omul cu un salariu de peste 19 milioane de dolari pe an care conduce una dintre cele mai mari corporaţii din lume

    Câştigul lui Schmidt a inclus acţiuni în valoare de 11,4 milioane de dolari, pentru a corecta o eroare administrativă în calcularea beneficiilor din 2011, potrivit documentelor depuse de Google la Comisia americană pentru bursă şi valori mobiliare (SEC), relatează Bloomberg.

    Schmidt a mai încasat un salariu de 1,25 de milioane de dolari şi un bonus de 6 milioane de dolari, la fel ca în 2012.

    Luna trecută, Schmidt a primit o primă în acţiuni în valoare de 100 de milioane de dolari, pe care o va încasa pe parcursul a patru ani.

    În anul 2012, compensaţia totală a lui Schmidt la Google a totalizat 7,6 milioane de dolari, după ce a primit în 2011, odată cu preluarea poziţiei de preşedinte executiv al consiliului de administraţie, un bonus în acţiuni de 100 milioane de dolari.

  • Facebook: Zuckerberg a primit anul trecut un salariu simbolic de 1 dolar

     Zuckerberg (29 de ani), fondatorul Facebook, apare pe locul 22 în topul Bloomberg al celor mai bogaţi oameni din lume, cu o avere evaluată la 27,1 miliarde de dolari.

    Omul de afaceri urmează astfel exemplul altor nume mari din Silicon Valley care au optat pentru salarii simbolice de 1 dolari pe an. Practica a fost promovată iniţial de cofondatorul Apple Steve Jobs şi preluată, printre alţii, de cofondatorii Google Larry Page şi Sergey Brin. Toţi deţin participaţii semnificative la companiile respective şi au făcut deja avere.

    Zuckerberg a păstrat 61,6% din drepturile de vot în acţionariatul Facebook. Averea sa a crescut puternic anul trecut, după ce preţul acţiunilor Facebook a crescut de peste două ori la bursă. Tânărul miliardar s-a implicat tot mai mult în filantropie şi activităţi sociale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cine şi cum îi angajează pe cei din generaţia Y

    Aceştia sunt nevoiţi să dezvolte noi strategii de recrutare şi de retenţie a tinerilor cu ajutorul digitalului, unul dintre cele mai importante aspecte din viaţa salariatului generaţiei Y – este concluzia directorilor de HR şi a consultanţilor din companiile locale care au participat la cea de-a noua ediţie a evenimentului HR Conference, organizat de ZF.

    “Avem o mulţime de provocări care vor veni mai devreme sau mai târziu şi în România. Vorbim despre o continuare a crizei economice, despre populaţia lumii care a atins o cifră foarte mare, iar numărul oamenilor competenţi este încă mic, despre o accelerare a tehnologiei şi despre faptul că populaţia activă îmbătrâneşte. Aşa că, în loc să ne plângem că tinerii sunt slab pregătiţi, că vor să aibă şi maşină, şi bani, şi vacanţă şi libertate, ar trebui să ne gândim la cum le putem oferi un mediu plăcut, pentru că aceasta este generaţia viitoare de angajaţi”, a spus Ioana Marcu, directorul de resurse umane al operatorului de telefonie mobilă Orange România.

    Şi Florin Tătaru, vicepreşedinte, HR & Organization în cadrul Enel România, susţine că inclusiv companiile de utilităţi, cum este şi cea pe care o conduce, trebuie să se adapteze rapid la noile tehnologii şi să îşi pregătească angajaţii pentru acestea. “Pentru 2017, aşa cum previzionăm impactul tehnologiilor, din 15 joburi pe care le considerăm cheie, şapte nu există în momentul acesta în România. E critic pentru noi să dezvoltăm în interior acest knowledge în mod accelerat. Realitatea companiilor din utilităţi este că există o mare diferenţă la vârsta de 35-40 de ani, care trebuie acoperită acum cu tehnologii noiì”, a spus el.

    Este necesară adaptarea modului în care HR-ul se raportează la profilul candidatului, mult digitalizat faţă de cel care acum ocupă poziţii de top, mai nerăbdător atunci când vine vorba despre şansele de promovare şi interesat în special de echilibrul dintre viaţa personală şi cea de la birou. Există şi strategii care nu trec mai departe de o simplă idee “pe hârtie” sau ajung să fie aplicate pe bucăţi. Astfel că, în multe cazuri, ideile bune ale managerilor de HR, care ar creşte nivelul de satisfacţie al angajaţilor şi, prin urmare, nivelul productivităţii, ajung să fie trecute cu vederea sau chiar respinse de boardul companiei fie pentru că acesta subminează rolul HR-ului în organizaţie, fie pentru că directorul de resurse umane nu reuşeşte să înţeleagă nevoile reale de business ale companiei.

  • Meseriile din România care sunt mai bine sau mai prost plătite decât în afara ţării

    România are ingineri software şi directori de fabrică cu până la 30% mai bine plătiţi faţă de angajaţii pe poziţii similare din Ungaria sau din Polonia. Însă îşi plăteşte mai prost contabilii, operatorii din call center sau directorii tehnici în raport cu ţările vecine.

    UN INGINER SOFTWARE DIN ROMÂNIA ARE UN SALARIU BRUT CUPRINS ÎNTRE 1.800 ŞI 2.000 DE EURO PE LUNĂ, ÎN TIMP CE UN REGULATORY AFFAIRS MANAGER DIN INDUSTRIA FARMACEUTICĂ POATE CÂŞTIGA ÎNTRE 2.200 ŞI 2.900 DE EURO BRUT PE LUNĂ. Salariile pe care românii le primesc pentru aceste poziţii sunt mai mari decât cele ale angajaţilor cu roluri similare din Budapesta, cu valori cuprinse între 20 şi 45%, mai arată studiul Grafton, care a luat în considerare nivelurile minime şi maxime oferite de angajatori din capitalele statelor analizate (România, Ungaria, Polonia, Slovacia, Cehia, Lituania şi Turcia). Totuşi, faţă de un „omolog„ din Varşovia, un regulatory affairs manager în industria farma din România câştigă cu până la 60% mai puţin.

    Diferenţele sunt semnificative în contextul în care salariul mediu brut pe economie din România, de circa 500 de euro pe lună, este la jumătate faţă de cel din Polonia şi cu 50% mai scăzut decât cel din Ungaria.

    „În industria IT, salariile din regiunea Europei de Est au crescut mult mai mult decât în statele dezvoltate, cu procente cuprinse între 25 şi 50% în anii de criză, ca urmare a prezenţei multinaţionalelor în aceste ţări.

    Multinaţionalele au avut, în valută, cheltuieli rezonabile cu creşterile salariale, şi-au permis să acorde majorări de 7 – 8 % pe an în România, în timp ce în Franţa sau Germania creşterile au fost de 1 – 2% pe an. Totodată, au forţat şi antreprenorii locali din IT să majoreze salariile angajaţilor„, explică Adrian Lupulescu, directorul general al producătorului de microprocesoare Freescale Semiconductor. El spune că, în realitate, creşterile nu au fost atât de mari, având în vedere că aveau justificare: câtă vreme creditele, chiriile, abonamentele la telefon sau chiar salariile sunt calculate în euro, deprecierea monedei locale în raport cu euro în perioada 2007 – 2013 a făcut necesare aceste majorări salariale semnificative. Iar această tendinţă va continua

    „Multinaţionalele nu au depus un efort financiar considerabil pentru a face creşteri salariale în industria IT, având în vedere că odată cu trecerea timpului şi angajaţii au devenit din ce în ce mai specializaţi. În plus, scutirea de impozitul pe venit de 16% acordată softiştilor a fost o măsură benefică, care a contat foarte mult în acest context„, a mai explicat Lupulescu.

    Totuşi, cei care ocupă funcţia de director tehnic sau de chief information director în companiile de pe plan local încep de la salarii de 2.000 de euro brut pe lună, care sunt de 2,4 ori mai mici decât în Budapesta şi cu 40% mai scăzute ca în Varşovia. Pe de altă parte, scutirea de impozit oferită acestei categorii de angajaţi din România ar putea totuşi să mai reducă din aceste diferenţe la nivelul salariilor nete.

  • Salariul mediu a scăzut în ianuarie cu 135 lei faţă de luna anterioară. Care sunt domeniile cu cele mai mari scăderi

     Comparativ cu ianuarie 2013, câştigul salarial mediu nominal net a crescut cu 5%.

    “În luna ianuarie 2014, în majoritatea activităţilor din sectorul economic, nivelul câştigului salarial mediu net a fost mai mic decât în luna precedentă ca urmare a acordării în luna decembrie 2013 a primelor ocazionale (inclusiv pentru sărbători, sfârşitul de an şi pentru performanţe), plăţii sumelor din alte fonduri (inclusiv tichete cadou şi tichete de masă). De asemenea, câştigurile salariale medii nete din luna ianuarie au fost mai mici comparativ cu luna precedentă ca urmare a nerealizărilor de producţii ori încasărilor mai mici (funcţie de contracte) sau a angajarilor de personal cu câştiguri salariale mici”, se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro