Tise a afirmat, miercuri, la finalul sedintei Consiliului
Judetean Cluj, ca valoarea pistei, asa cum rezulta din studiul de
fezabilitate aprobat, este de 122 de milioane de euro si cuprinde
pista in sine, dar si balizajul aferent.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Va invit la proiecte care isi demonstreaza viabilitatea. Toate
institutiile statului vor sprijini productia de energie
regenerabila, dar unele proiecte au, din cauza birocratiei, mici
sincope. Vom sustine neconditionat energiile regenerabile, dar in
anumite limite rezonabile care sa asigure siguranta sistemului”, a
spus ministrul, prezent la un seminar organizat de Ziarul
Financiar.
Cititi mai multe pe www.gandul.info
Achizitiile au fost derulate extrem de discret, putini fiind cei
care au anuntat detinerile avute sau sumele de bani platite pentru
acestea.
Suprafata totala detinuta de straini nu este insa cunoscuta de
nicio institutie publica, in conditiile in care, pentru a derula
aceste investitii, ei sunt obligati sa-si inregistreze firme
locale. In ultima perioada, cei mai activi cumparatori au fost cei
de paduri, strainii controland peste 100.000 de hectare in toate
zonele tarii, investitiile depasind 300 mil.euro la un pret mediu
al hectarului de padure de 3.000 – 5.000 de euro, conform
calculelor ZF.
La terenuri agricole, strainii au in proprietate suprafete de
sute de mii de hectare, pentru care au platit sute de milioane de
euro.
Cititi mai multe pe www.zf.ro
Proprietar vand 3 milioane de actiuni Fondul Proprietatea la
pretul de 0,49 lei” este anuntul pe care Mihai T. l-a postat pe un
site de mica publicitate. A primit actiunile la Fond in urma cu doi
ani, drept despagubire pentru un teren care a apartinut bunicului
sau si care a fost confiscat de regimul comunist. Are nevoie de
bani, asa ca ar fi dispus sa le vanda si pentru un pret mai
mic.
Mihai este una dintre cele peste 3.000 de persoane care au
primit actiuni la Fond drept despagubire de-a lungul ultimilor
cinci ani. |nfiintat in 2005 de statul roman cu misiunea de a
compensa persoanele expropriate de regimul comunist, Fondul
Proprietatea (FP) este inca departe de a-si fi indeplinit scopul.
Nefiind listat la bursa, actiunile cu valoare nominala de un leu
primite de actionari in contul averilor confiscate nu pot fi
valorificate in conditiile unei piete transparente si
reglementate.
Pentru actionarii ce si-au pierdut rabdarea si pentru
investitorii in cautare de un plasament cu potential exista insa
intotdeauna o solutie. “Bursa neagra” sau “piata anunturilor de
mica publicitate” a aparut ca urmare a nenumaratelor intarzieri
intervenite in procesul de listare. Aceasta piata a servit drept
poarta de intrare pentru fondurile straine de investitii, dar si
drept cale de iesire pentru actionarii care si-au pierdut speranta
ca listarea Fondului mai are vreodata sanse sa devina
realitate.
Desi opaca, volatila, nesupusa nici unor reguli – un fel de Vest
Salbatic al pietei de capital, piata anunturilor de mica
publicitate functioneaza si aduce castiguri sau pierderi
investitorilor care “tranzactioneaza”. Vanzarile si cumpararile de
titluri FP se fac prin intermediul Depozitarului Central, pe baza
intelegerilor dintre vanzatori si cumparatori, iar intalnirea
dintre acestia are loc gratie anunturilor de mica publicitate. Doar
in luna februarie, prin Depozitarul Central s-au facut 157 de
tranzactii prin care s-au transferat 170 de milioane de titluri ale
Fondului Proprietatea.
Google se numara printre primele companii din zona IT care au
depasit anul trecut recesiunea, insa raportul financiar pentru
ultimele trei luni, publicat joi, a determinat scaderea actiunilor
gigantului online cu peste 4%.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“E foarte greu sa stai deoparte, cand toata lumea investeste,
toata lumea se agita si in fiecare zi citesti in ziare despre noi
proiecte imobiliare. Insa nu ne ieseau calculele si consider ca
merit acest premiu fiindca am reusit sa stau deoparte cand toata
lumea se arunca.” Acesta era, in urma cu sase luni, o parte din
discursul lui Radu Merica de castigator al premiului special
“Pretul corect pe metru patrat” din cadrul galei BUSINESS Magazin
pentru Tineri Manageri de Top.
Radu Merica, care a condus intre 2001 si 2005 holdingul omului
de afaceri Ion }iriac, este de circa trei ani director general
pentru Romania al ECE Projektmanagement, un grup care administreaza
peste 100 de centre comerciale si a construit cladiri de birouri a
caror suprafata e de aproape o treime din stocul total din
Bucuresti. Cu toate acestea, ECE este in Romania doar unul dintre
cei (foarte) multi, activitatea grupului german fiind redusa doar
la coordonarea dezvoltarii centrului comercial Colosseum din zona
de nord a Capitalei, a carui constructie nu a fost insa
inceputa.
“Nu am glumit cand am spus ca a fost mai bine ca am stat
deoparte”, spune acum Merica, cu gandul la valul de proiecte
amanate sau stopate definitiv. Criza economica si prabusirea pietei
imobiliare i-a adus intr-o situatie paradoxala pe investitorii de
profil care au avut o activitate redusa: desi au facut putine sau
uneori nicio tranzactie semnificativa, nu si-au format un vast
portofoliu de terenuri si nici nu au finalizat (numeroase)
proiecte, pot fi considerati acum printre castigatori, sau macar
printre cei ce sigur n-au pierdut – desigur, alaturi de cei care au
dezvoltat si vandut deja proiecte, precum Avrig 35, BelRom, GTC
Romania sau Conarg.
Scandalurile de pe scena politica romaneasca n-au ramas fara
ecou printre investitorii straini din domeniul imobiliar, iar unii
anunta mutarea afacerilor in tari mai linistite din acest punct de
vedere, precum Cehia si Polonia. Asta dupa ce o serie de proiecte
fusesera deja blocate inca de la inceputul crizei, din cauza lipsei
de lichiditati.
De cealalta parte, strainii implicati in afaceri cu investitori
locali spun ca raman in continuare in Romania, ba chiar au planuri
serioase pentru anul viitor.
Asa se intampla si cu partenerii spanioli ai fostului capitan al
echipei de fotbal a Barcelonei Gica Popescu, pe care criza politica
nu i-a speriat.
Cititi mai multe pe www.gandul.info
Criza politica interna si semnalele nu prea incurajatoare la
nivel international au sters in ultimele doua luni 20% din avansul
SIF-urilor si in cateva saptamani principalii indici ai Bursei au
pierdut circa 10%, punand din nou pe ganduri investitorii.
Daca raliul Bursei inceput in luna martie a fost considerat in
prima faza ca o revenire temporara pe o tendinta de scadere si mai
apoi ca o anticipare a revenirii economiei la nivel mondial, in
prezent noile scaderi ar putea anticipa din nou o evolutie in forma
literei “W” a economiei. Parerea este impartasita de cei mai multi
brokeri, care se asteapta la corectii pentru perioada urmatoare,
dar, spun ei, minimele atinse la inceputul anului vor ramane
istorie.
Mihai Piscan, broker la EFG Eurobank Securities, observa pe
graficul SIF-urilor o formatiune specifica analizei tehnice “top
and shoulders” (cap si umeri) alcatuita dintr-o linie sub forma de
umar, o linie a gatului si o linie a capului, semanand cu partea
superioara a torsului unei persoane, care indica de obicei o
inversare a trendului. “SIF-urile au incercat de trei ori sa sparga
pragul de la 20.000 de puncte. Totusi ma astept ca noiembrie sa fie
o luna de scaderi, indicate de analiza tehnica printr-o formatiune
cap si umeri”, spune Piscan, care nu exclude insa ca apropierea
sarbatorilor sa aduca optimismul pe Bursa in decembrie.
“Pe termen mediu si lung, cred ca cine va strange actiuni in 2009
si 2010 se va pozitiona foarte bine pe ciclul de crestere din
urmatorii 7-8 ani. Cand se disipeaza in piata vesti proaste, atunci
sunt momentele bune de cumparat pe Bursa”, considera Piscan.
Alti brokeri vorbesc de o revenire “zbuciumata” a economiilor si
implicit a Bursei, presarata cu corectii care pot fi semnificative.
“Pietele externe dau semne de nervozitate si pana la sfarsitul
anului este posibil sa vedem corectii. Factorii locali incep sa
conteze in sens negativ din pacate si din cauza lipsei de masuri a
statului la nivelul economiei este posibil ca primele sase luni din
anul viitor sa fie foarte grele, iar acest lucru sa afecteze Bursa.
Nu vad noi minime, dar scenariul cel mai probabil este cel al unor
corectii care pot fi semnificative”, spune Razvan Pasol, directorul
general al societatii de brokeraj Intercapital Invest.
Brokerii spun ca nici o evolutie pozitiva pe plan extern a
burselor nu mai este o reteta sigura pentru cresteri pe Bursa in
acest moment. “O evaluare pozitiva afara ar incuraja investitorii
pe plan intern, dar acest lucru n-ar fi suficient pentru Bursa daca
nu exista optimism si la nivel intern. Nici stirile din afara nu
sunt incurajatoare, tendinta fiind mai mult de pesimism. In
conditiile in care criza politica va continua si datele macro de la
noi nu sunt foarte bune, acest lucru se va reflecta si asupra
pietei de capital. Piata arata in acest moment cresteri, dar cred
ca sunt doar corectii pozitive pe un trend descendent”, este de
parere Marcel Murgoci, directorul de tranzactionare al Estinvest
din Focsani.
“Efectele imediate (ale ruperii coalitiei din Romania – n.r.)
asupra economiei ar trebui sa fie reduse. Pe termen scurt, exista
doar o legatura slaba intre politica si productia economiei.