Tag: Investitie

  • Covasna: Investiţie de peste 6,6 milioane de lei pentru dezvoltarea staţiunii Şugaş Băi

    Viceprimarii din Sfântu Gheorghe, Sztakics Eva şi Tischler Ferenc, au prezentat, luni, în staţiunea Şugaş Băi – care aparţine de municipiu -, investiţiile realizate în ultimii trei ani prin proiectul privind dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de agrement, lucrările fiind finalizate.

    Potrivit lui Sztakics, proiectul “Crearea şi modernizarea infrastructurii de agrement Şugaş Băi, municipiul Sfântu Gheorghe, judeţul Covasna, utilităţi publice private” a fost depus la ADR Centru în toamna anului 2009, iar contractul de finanţare a fost semnat în 30 septembrie 2011, durata de implementare fiind de 36 de luni.

    Valoarea totală a proiectului, cofinanţat prin Programul Operaţional Regional, se ridică la peste 6,6 milioane de lei, din care contribuţia Primăriei este de 3,79 milioane de lei.

    Astfel, în cadrul acestui proiect s-au construit un teren de mini golf şi unul de tenis cu gazon sintetic, precum şi unul pentru sporturi extreme, care include şi un perete artificial de escaladă, de 12 metri înălţime şi 9 metri lăţime, o rampă de racing pentru ciclişti şi o plasă pentru căţărat.

    Totodată, în pădurea de la Şugaş Băi a fost amenajat un parc de aventură, cu grade diferite de dificultate.

    De asemenea, au fost reabilitate complet imobilele achiziţionate în 2009 de Consiliul Local de la SC Turism Oltul SA, adică baza de tratament, bazinul de apă minerală, mofeta şi fostul restaurant, unde a fost amenajat un centru de agrement.

    La rândul său, viceprimarul Tischler Ferenc a afirmat că Primăria Sfântu Gheorghe va iniţia un program pentru a promova potenţialul turistic al zonei Şugaş Băi.

    Staţiunea Şugaş Băi este situată la opt kilometri de Sfântu Gheorghe, în zona periurbană a acestuia, şi este căutată atât pentru mofete şi izvoarele de apă minerală, cât şi pentru posibilităţile practicării sporturilor. În staţiune, schiorii au la dispoziţie o pârtie în lungime de 500 de metri şi una de 250 de metri, dotate cu teleschi, instalaţie de nocturnă şi tunuri de zăpadă.

  • Siemens a investit 4,5 milioane euro într-un centru IT la Cluj. Va angaja peste 200 de persoane în 3 ani

    Centrul va funcţiona în clădirea Liberty Technology Park Cluj, dezvoltată de fondul de investiţii Fribourg Capital, condus de omul de afaceri Ion Sturza.

    Până în 2017, compania intenţionează să angajeze 210 persoane, care vor lucra în proiecte globale de dezvoltare de software şi produs pentru toate diviziile Siemens, potrivit unui comunicat al companiei.

    Deschiderea noului sediul presupune o investiţie de peste 4,5 milioane euro şi include costuri aferente chiriei pe următorii cinci ani, costuri de amenajare şi investiţia iniţială în infrastructură, fără a lua în calcul cheltuielile cu viitorii angajaţi.

    “Compania Siemens este prezentă în Cluj-Napoca de peste 20 de ani. Începând cu luna august, facem un pas firesc: creştem într-o nouă direcţie şi ne dorim să recrutăm cei mai buni ingineri din zonă”, a declarat George Costache, directorul executiv Siemens România.

    Reprezentanţii Siemens au afirmat că decizia de a deschide un nou centru la Cluj-Napoca se datorează nivelului înalt de educare al tinerilor absolvenţi şi poziţiei georgrafice favorabile a ţării în Europa.

    Noul sediu Siemens din Cluj Napoca ocupă integral clădirea B a Liberty Technology Park Cluj, pe o suprafaţă de peste 3.000 de metri pătraţi.

    Compania a început deja angajările în Cluj-Napoca prin intermediul unei campanii de recrutare, prin platformele de recrutare online, parteneriate cu universităţile cu profil tehnic din oraş, prezenţă la târgurile de job-uri locale şi prin intermediul companiilor locale de recrutare.

    Siemens deţine alte două centre IT în România, la Braşov, cu peste 300 de angajaţi. Divizia Siemens Corporate Technology şi compania Siemens Industry Software oferă servicii de inginerie şi IT pentru clienţi din întreaga lume, în diverse sectoare precum cel industrial, de sănătate sau energie.

    Siemens este o companie de inginerie electrică în domeniul energiei, sănătăţii, industriei şi infrastructurii.

    Activă pe plan local de peste 100 de ani, Siemens are aproximativ 1.600 de angajaţi în Romania şi deţine patru fabrici în Sibiu şi Buziaş, care produc sisteme şi componente pentru automatizări şi aplicaţii industriale.

    evosoft GmbH este o subsidiară a Siemens care coordoneaza proiecte internaţionale şi servicii IT. Compania are sediul în Germania şi operează ca entitate independentă şi în Ungaria.

  • Singurul oraş din România unde nu vei ajunge niciodată şomer

    Municipiul Sebeş, din judeţul Alba, a devenit în ultimii cinci ani unul dintre cele mai atrăgătoare pentru investitorii locali şi străini, conducând la dispariţia şomajului în zonă şi la creşterea nivelului de trai.

    Concernul Daimler, deţinătoarea Star Transmission, a inaugurat la începutul anului în Sebeş o hală de producţie, investiţia în extinderea uzinei rdicându-se la aproape 40 milioane euro. Ca urmare, rata şomajului în Sebeş a scăzut, acesta fiind calculat la aproximativ 2% în luna decembrie a anului trecut. Sebeş a atras investiţii de circa un miliard euro din partea concernului Daimler, acesta creând şi peste o mie de locuri de muncă în Sebeş şi Cugir.

    Există însă zvonuri legate şi de o investiţie a grupului Ikea, respectiv cultivarea de cânepă care va fi folosită la realizarea unei linii de ţesături pentru tapiţerii. Dan Lăzărescu, proprietarul fabricii de procesare a seminţelor de cânepă Canah, singura fabrică de acest tip din România, este de părere ca “probabil Ikea va susţine într-un fel tot lanţul, de la cultivare până la obţinerea fibrei de cânepă şi a ţesăturilor”

    Un exemplu de succes, municipiul Sebeş se laudă cu o rată a şomajului de 2% şi o rată de încasare a taxelor şi impozitelor locale de aproximativ 95%. Cel mai mare angajator din Sebeş, Holzindustrie Schweighofer, se situează pe locul al zecelea în topul angajatorilor din judeţul Alba, firma din Austria având în prezent peste 800 de contracte active de muncă. Alte firme importante in Sebeş, ca număr de angajaţi, sunt Kronospan (480), Savini Due sau Ciatti HT.

    Orasul Sebeş se află în contrast cu judeţul Alba, unde rata şomajului este una dintre cele mai mari din ţară (9,7% în decembrie, conform datelor furnizate de ANOFM).

    Municipiul Sebeş s-a făcut cunoscut, atât în ţară cât şi în străinătate, şi datorită investiţiilor autohtone. Astfel pe teritoriul urbei activează cu succes una dintre cele mai mari fabrici de ingheţată din România, Alpin 57 Lux, precum şi una de producţie a berii Albacher, deţinută de Romaqua Grup. Totodată, aici la Sebeş, există una dintre cele mai moderne fabrici de producţie a hârtiei, şi anume Pehart Tec Petreşti.

    Salariul mediu în judeţul Alba a fost de 1.273 de lei în 2013, însă în ciuda salariilor mici, media judeţeană fiind cu 17 procente mai mică decât cea naţională, locuitorii din Alba contribuie la economia locală cu peste 6.800 de euro, în condiţiile în care aportul mediu al unui cetăţean român la produsul intern brut este de circa 6.820 de euro.

  • BuzzFeed a atras o investiţie de 50 de milioane de dolari

    Fondul de investiţii Andreessen Horowitz a anunţat că va investi 50 de milioane de dolari în platforma BuzzFeed. De asemenea, ca urmare a acestei investiţii, Chris Dixon, unul din partenerii fondului de investiţii, va face parte din consiliul de administraţie al BuzzFeed.

    Detaliile acestei operaţiuni nu au fost făcute publice, însă, potrivit publicaţiei The New York Times, acest aport de capital creşte valoarea BuzzFeed la 850 de milioane de dolari.

    Potrivit AFP, ca o comparaţie, Jeff Bezos, fondatorul şi directorul executiv al retailerului online Amazon, a anunţat în august 2013 că va cumpăra în nume personal, pentru o sumă de 250 de milioane de dolari, prestigiosul cotidian american The Washington Post.

    Chris Dixon a mai spus că BuzzFeed va deveni un serviciu de informaţii mai serioase.

    “Suntem în prezent în centrul unei schimbări tehnologice majore, în care, din ce în ce mai mult, ştirile şi divertismentul sunt distribuite pe reţelele sociale şi «consumate» pe dispozitive mobile”, a mai afirmat Dixon, într-o postare pe blogul său.

    Acesta consideră că BuzzFeed va tranzita această perioadă şi se va transforma într-o “companie de media proeminentă”.

    Totodată, Chris Dixon a spus că BuzzFeed are o redacţie formată din 200 de persoane, care acoperă domenii variate, precum politică, sport, economic şi divertisment.

    BuzzFeed este unul dintre cele mai cunoscute site-uri de ştiri cu tematică socială şi de divertisment la nivel internaţional. Lansat în 2006, în SUA, de Jonah Peretti, site-ul BuzzFeed este deţinut de compania BuzzFeed Inc.

    BuzzFeed, care difuzează atât informaţii insolite, liste cu animale, imagini, cât şi ştiri serioase, are aproximativ 150 de milioane de utilizatori pe lună şi este o companie profitabilă, care va avea în acest an o cifră de afaceri de peste o sută de milioane de dolari.

    De la lansarea sa, în 2006, BuzzFeed a atras investiţii totale de aproape 100 de milioane de dolari, potrivit bloomberg.com.

  • Snapchat, o aplicaţie care nu a produs niciodată bani, evaluată la 10 miliarde de dolari

    Conform sursei citate, valoarea atât de mare a Snapchat este specifică industriei de telecomunicaţii din SUA, însă The Huffington Post atrage atenţia că această companie a avut până în prezent venituri de 0 dolari.

    Potrivit Bloomberg, un grup de investitori, între care se află şi Alibaba, versiunea chineză a retailerului Amazon, este interesat de achiziţionarea acestei aplicaţii.

    Un purtător de cuvând al Snapchat a refuzat să comenteze informaţia.

    Snapchat a intrat în atenţia internaţională a media după ce atât Facebook, cât şi Google au făcut oferte de 3 miliarde de dolari, respectiv 4 miliarde de dolari pentru a cumpăra această aplicaţie. Însă, Snapchat a refuzat ambele oferte.

    În luna mai, Federal Trade Commission a anunţat că a încheiat un acord cu compania Snapchat, pe care a acuzat-o că îşi înşală utilizatorii în privinţa caracterului efemer al “snaps”-urilor publicate (fotografii, mesaje video, mesaje text), despre care se presupune că ar trebui “să dispară pentru totdeauna” în mai puţin de 10 secunde. Snapchat a neglijat mai ales să îi informeze pe utilizatori în legătură cu faptul că “snaps”-urile pot fi salvate pe termen nedeterminat, utilizând alte aplicaţii.

    Acest serviciu pentru telefoane inteligente a devenit foarte popular după lansarea sa în septembrie 2011. Însă succesul său a generat multe îngrijorări, pentru că aplicaţia poate să ofere adolescenţilor o falsă impresie de securitate atunci când îşi publică fotografiile.

    FTC a acuzat Snapchat şi de faptul că a colectat, fără să îi anunţe, contactele din agendele utilizatorilor săi care posedă un iPhone, un iPad sau un iPod.

    Aceeaşi instituţie americană a reproşat faptul că Snapchat nu şi-a securizat suficient serviciul “Find a Friend”, care a permis piraţilor cibernetici să acceadă în baza sa de date şi să fure astfel nume şi numere de telefon de la 4,6 milioane de utilizatori.

    Nicio amendă nu a fost aplicată, însă Snapchat ar putea face obiectul unor sancţiuni financiare, dacă nu va respecta condiţiile acestui acord, după cum a mai spus FTC.

    Snapchat a promis, într-un comunicat, că va răspunde chestiunilor semnalate de FTC şi a precizat că a rezolvat deja mai multe dintre aceste probleme.

    Totodată, Snapchat şi-a asigurat utilizatorii că va continua să investească în sisteme de securitate şi în mijloace tehnice care să împiedice comiterea unor abuzuri.

  • Snapchat, o aplicaţie care nu a produs niciodată bani, evaluată la 10 miliarde de dolari

    Conform sursei citate, valoarea atât de mare a Snapchat este specifică industriei de telecomunicaţii din SUA, însă The Huffington Post atrage atenţia că această companie a avut până în prezent venituri de 0 dolari.

    Potrivit Bloomberg, un grup de investitori, între care se află şi Alibaba, versiunea chineză a retailerului Amazon, este interesat de achiziţionarea acestei aplicaţii.

    Un purtător de cuvând al Snapchat a refuzat să comenteze informaţia.

    Snapchat a intrat în atenţia internaţională a media după ce atât Facebook, cât şi Google au făcut oferte de 3 miliarde de dolari, respectiv 4 miliarde de dolari pentru a cumpăra această aplicaţie. Însă, Snapchat a refuzat ambele oferte.

    În luna mai, Federal Trade Commission a anunţat că a încheiat un acord cu compania Snapchat, pe care a acuzat-o că îşi înşală utilizatorii în privinţa caracterului efemer al “snaps”-urilor publicate (fotografii, mesaje video, mesaje text), despre care se presupune că ar trebui “să dispară pentru totdeauna” în mai puţin de 10 secunde. Snapchat a neglijat mai ales să îi informeze pe utilizatori în legătură cu faptul că “snaps”-urile pot fi salvate pe termen nedeterminat, utilizând alte aplicaţii.

    Acest serviciu pentru telefoane inteligente a devenit foarte popular după lansarea sa în septembrie 2011. Însă succesul său a generat multe îngrijorări, pentru că aplicaţia poate să ofere adolescenţilor o falsă impresie de securitate atunci când îşi publică fotografiile.

    FTC a acuzat Snapchat şi de faptul că a colectat, fără să îi anunţe, contactele din agendele utilizatorilor săi care posedă un iPhone, un iPad sau un iPod.

    Aceeaşi instituţie americană a reproşat faptul că Snapchat nu şi-a securizat suficient serviciul “Find a Friend”, care a permis piraţilor cibernetici să acceadă în baza sa de date şi să fure astfel nume şi numere de telefon de la 4,6 milioane de utilizatori.

    Nicio amendă nu a fost aplicată, însă Snapchat ar putea face obiectul unor sancţiuni financiare, dacă nu va respecta condiţiile acestui acord, după cum a mai spus FTC.

    Snapchat a promis, într-un comunicat, că va răspunde chestiunilor semnalate de FTC şi a precizat că a rezolvat deja mai multe dintre aceste probleme.

    Totodată, Snapchat şi-a asigurat utilizatorii că va continua să investească în sisteme de securitate şi în mijloace tehnice care să împiedice comiterea unor abuzuri.

  • Centrala de 170 milioane de euro dezvoltată de grupul japonez Marubeni şi ELCEN intră în exploatare din 2017

    Societatea mixtă, SC Fântânele Gas Power SA, va fi deţinută în proporţie de 90% de către Marubeni Corporation, restul de 10% din acţiuni revenind Electrocentrale Bucureşti. Centrala pe gaze va avea o capacitate de circa 250 MW, iar compania nou creată va funcţiona ca producător independent de energie (IPP), se arată într-un comunicat ELCEN.

    Implementarea proiectului de la Fântânele, în colaborare cu Marubeni, este benefică nu numai pentru ELCEN, cât şi pentru Sistemul Energetic Naţional. Flexibilitatea şi eficienţa soluţiei tehnice alese pune la dispoziţia sistemului o sursă pentru echilibrare şi capacitatea necesară ca rezervă la regenerabile“, a declarat, în comunicat, directorul general al ELCEN, Gabriel Ignat.

    La semnarea documentelor pentru înfiinţarea societăţii mixte au participat directorul general al ELCEN, Hiroshi Tachigami, preşedintele Marubeni Europower, precum şi alţi reprezentanţi ai celor două companii şi din partea autorităţilor.

    Fântânele este primul nostru proiect de investiţie în infrastructura din România şi suntem încântaţi pentru atingerea acestei etape de dezvoltare, ca parte a strategiei pe termen lung pentru o participare mai semnificativă în Europa Centrală şi de Est. Marubeni Europower urmăreşte să-şi extindă prezenţa în România, iar acest proiect pilot poate să demonstreze stabilitatea, siguranţa şi funcţionalitatea unei pieţe de energie care tinde către un sistem energetic independent“, a afirmat, la rândul său, preşedintele Marubeni Europower.

    Proiectul presupune realizarea unor unităţi de producţie de energie electrică alimentate cu gaze naturale, amplasate în incinta fostei Centrale Termoelectrice Fântânele, care este în prezent dezafectată.

    În ceea ce priveşte finanţarea, circa 30% din capital va fi aport în numerar al Marubeni la capitalul social al societăţii mixte, restul urmând să fie asigurat prin împrumuturi de la instituţii de credit şi/sau bănci comerciale. ELCEN va contribui cu aport în natură, prin terenul necesar realizării proiectului şi accesul la utilităţi.

    “Noua companie va fi înregistrată la Registrul Comerţului pe parcursul lunii august 2014, urmând să fie parcurse toate etapele necesare obţinerii închiderii financiare. Potrivit estimărilor actuale, construcţia centralei va fi realizată în aproximativ 18 luni de la data închiderii financiare a proiectului. Intrarea în exploatare comercială a noii centrale ar urma să aibă loc în 2017”, se mai arată în comunicat.

    Producătorul de electricitate şi căldură controlat de stat şi corporaţia japoneză Marubeni au semnat în luna iunie a anului trecut un acord pentru o investiţie de 150 milioane de euro într-o centrală de producţie a energiei în Fântânele.

    ELCEN este cel mai mare producător de energie termică din România (40%) şi din Bucureşti (85%) şi acoperă 4,8% din energia electrică produsă la nivel naţional.

    Compania a fost înfiinţată în decembrie 2002, ca filială a Termoelectrica, şi este deţinută de Ministerul Economiei, prin Departamentul pentru Energie.

    În 2013, ELCEN a înregistrat o cifră de afaceri de aproximativ 1,7 miliarde de lei (380 milioane de euro) şi un profit net de 51 milioane de lei (11,7 milioane de euro).

    ELCEN urmează să se divizeze şi să transfere părţi din patrimoniu către două societăţi nou înfiinţate, Electrocentrale Constanţa şi Electrocentrale Titan, care vor trece ulterior la autorităţile locale, iar compania rămasă va fuziona cu RADET.

    Fondată în 1858 în Japonia, Marubeni Corporation este un conglomerat industrial care acoperă diverse segmente, incluzând infrastructură, energie, transporturi, construcţii, finanţe, retail, industria textilă, industria celulozei, imobiliare, logistică şi IT. În anul fiscal încheiat la 31 martie 2014, Marubeni a obţinut venituri de peste 100 miliarde dolari şi un profit operaţional de peste 2 miliarde dolari.

    Marubeni Europower este divizia europeană a Marubeni Corporation pentru dezvoltarea proiectelor IPP. În România, compania este prezentă din 1975, fiind implicată în diverse proiecte în domeniul industriei chimice şi metalurgice.

  • Rompetrol Downstream investeşte peste 18 milioane de dolari în modernizarea a 90 de benzinării

     “Rompetrol Downstream, membră a KMG International, a modernizat în primele 7 luni din acest an, 38 de staţii de distribuţie carburanţi, prin înlocuirea elementelor de identitate vizuală cu noul logo Rompetrol, precum şi lucrări exterioare. Până la sfârşitul anului, vor fi finalizate lucrările la alte 52 de benzinării, inclusiv modernizarea a 20 de magazine din cadrul staţiilor, o investitie totală estimată la peste 18 milioane de dolari”, se arată într-un comunicat al companiei remis MEDIAFAX.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Lucrările la un viaduct de 400 de metri lungime, începute la Sibiu. Investiţia depăşeşte 38 milioane lei

    Primarul Sibiului, Klaus Iohannis, a inaugurat, vineri, lucrările la construcţia viaductului Mihail Kogălniceanu – Calea Şurii Mici, afirmând că este “cel mai mare proiect din fonduri europene” realizat în oraş.

    Potrivit datelor oferite de reprezentanţii Primăriei Sibiu, în vederea realizării construcţiei, au fost deviate în prealabil toate reţelele de utilităţi, s-a dezafectat reţeaua de iluminat public şi s-a închis accesul dinspre străzile adiacente spre şantier pentru asigurarea zonei.

    Viaductul va avea o lungime de 400 de metri şi va lega zona străzii Mihail Kogălniceanu de Calea Şurii Mici. Şoseaua va avea câte o bandă pe sens, trotuar pe fiecare parte, un sistem de iluminat public şi piste pentru biciclete.

    Lucrările efective au început în cursul săptămânii cu forajele pentru piloţii podului, parte a pilonilor de susţinere.

    “Forarea pentru acestea se va face cu un utilaj special care va săpa gropi adânci de 16 metri, cu un diametru de 1,10 metri. În acestea se va introduce armătură şi beton care să susţină picioarele podului. Cei 72 de piloţi pentru care se vor săpa găuri în care se va aşeza armătură şi beton vor fi uniţi apoi printr-o structură de beton la suprafaţă care preia greutatea construcţiei”, au precizat reprezentanţii Primăriei Sibiu.

    Unii dintre locatarii din zonă, nemulţumiţi de disconfortul creat pe durata lucrărilor, i-au propus primarului Iohannis reducerea temporară a impozitului pe care îl datorează pe locuinţe, acesta afirmând că va analiza situaţia.

    Lucrările vor fi făcute de Asocierea SC Geiger Transilvania SRL – SC Construcţii SA – SC Sinecon SRL – SC Wilhelm Geiger Gmbh.

    Valoarea contractului de construcţie este de 28.232.746,37 lei (TVA inclus), la care se adaugă un alt contract de peste zece milioane de lei pentru dirigenţia de şantier. Construcţia viaductului este planificată să se încheie peste 22 de luni.