BusinessMagazin

Tag: fabrica

  • Studiu de caz: Povestea prahovenilor care nu vor să exporte mobila produsă în România

    CONTEXTUL: Afacerile producătorilor de mobilă sunt în creştere, iar motorul acesteia sunt exporturile: circa 80% din producţia totală de mobilă părăseşte graniţele ţării, România situându-se pe locul 13 în lume în topul exportatorilor mondiali. Lucrurile diferă în ce priveşte consumul pe piaţa locală de mobilă, aflată în scădere de la începutul crizei.

    DECIZIA: În urmă cu cinci ani, conducerea Lemet Câmpina a hotărât dezvoltarea reţelei de magazine Lem’s, ca urmare a identificării unei categorii de consumatori dispuşi să investească în produse de mobilier autohtone. Decizia a fost luată împotriva tendinţei generale, prin dezvoltarea reţelei de magazine Lem’s în ţară şi prin dezvoltarea de produse după gusturile românilor.

    EFECTELE: Producătorul de mobilă a înregistrat o creştere a afacerilor de 21% în prima parte a anului curent, până
    la 8,3 milioane de euro. Reprezentanţii companiei previzionează o creştere de 20% pentru tot anul, la fel ca în 2012.

    EXPORTUL A REPREZENTAT ÎN ULTIMII ANI PENTRU MULTE INDUSTRII ŞI COMPANII «GURA DE OXIGEN» DE CARE AVEAU NEVOIE PENTRU O EVOLUŢIE POZITIVĂ A CIFRELOR„, explică Alexandru Rizea, proprietarul fabricii de mobilă Lemet Câmpina, tendinţa producătorilor autohtoni de a se orienta spre export. Rizea a identificat o cerere pentru mobilier autohton şi pe piaţa locală, argumentată de creşterea vânzărilor prin reţeaua proprie de magazine, Lem’s. În 2012, aceasta a fost de 20%, până la 200 de milioane de lei, iar în primele trei luni ale anului curent a fost tot de circa 20%, până la 36,5 milioane de lei. De aceea, Rizea preferă să „lăsăm exportul pentru anii viitori, doar dacă va fi cazul„. Evoluţia de la începutul anului se datorează celor patru milioane de module de mobilier vândute pe piaţa locală doar prin magazinele din reţeaua Lem’s.

    Cea mai recentă investiţie făcută de producător a fost pentru deschiderea magazinului din Oradea, cel mai mare din reţeaua de retail ce ocupă 65.000 de metri pătraţi în toată ţara. Magazinul din Oradea s-a adăugat celorlalte zece deschise în cursul anului 2013, în urma unei investiţii de peste 10 milioane de lei. Decizia pentru extinderea reţelei a fost luată în urmă cu cinci ani, inaugurările de magazine făcând parte dintr-un proces de extindere şi de creştere a suprafeţelor de expunere generat de dezvoltarea produselor din portofoliu. În 2012 au fost deschise 12 magazine noi, iar ţinta fixată pentru 2013 este de 15, număr care ar adăuga încă circa 6 milioane de lei la capitolul investiţii.

    Evoluţia pozitivă a companiei este motivată şi de dezvoltarea de noi produse, concepute în urma unor studii făcute pentru ca mobila creată să fie potrivită „casei românilor„.  Iar românul este din ce în ce mai atent la cheltuielile pe care le face în materie de mobiler, observă Rizea. Omul de afaceri este optimist şi crede că 2013 va aduce o creştere a pieţei interne: „Consumatorul este tot mai pretenţios, dar bugete pentru achiziţie există„. În ce priveşte afacerile Lem’s, a observat o creştere a vânzărilor datorată categoriilor de produse premium şi de lux, un exemplu fiind un modul de bucătărie din segmentul premium, devenit lider de vânzări în reţea, cu 3.500 de unităţi vândute la un preţ mediu de 5.000 de lei.

    MOBILIERUL ESTE REALIZAT ÎN FABRICA DE LA CÂMPINA, fondată de Alexandru Rizea în 1991. Dacă la început businessul lui era constituit dintr-un un mic atelier, în care lucra primele piese de mână, ulterior şi-a construit propriile utilaje. În prezent, tehnologiile existente în fabrica ce se întinde pe 30.000 de metri pătraţi sunt cele mai noi existente la nivel mondial. Capacitatea de prelucrare a Lemet este de aproximativ 1.200.000 de metri pătraţi de PAL pe an, iar pe poarta fabricii ies anual peste 360.000 de module de mobilă. Lemet se numără în rândul primilor 20 de producători autohtoni, pe o piaţă estimată la circa un miliard de euro.

    Aceasta este dominată de trei firme maramureşene: afacerea românească Aramis Invest, estimată la peste 100 de milioane de euro şi despre care se spune că ar fi una dintre fabricile furnizoare ale retailerului suedez Ikea, compania italiană Italsofa, cu centrele de vânzări răspândite în toată Europa şi cu afaceri de 71,4 milioane de euro, precum şi compania producătoare de articole tapiţate Taparo, cu o cifră de afaceri de 60,7 milioane de euro. Majoritatea jucătorilor se axează pe exporturi, 80% dintre produsele fabricate în România ajungând în Marea Britanie, Belgia, SUA, Ungaria, Polonia, Cehia, Rusia sau Slovacia.

    România se numără astfel printre principalii producători din lume, clasându-se pe locul 28 în topul statelor cu cea mai mare producţie de mobilă, potrivit unui studiu al World Furniture Outlook, care analizează cele mai mari 70 de pieţe. În ce priveşte consumul, suntem poziţionaţi pe locul 49. Printre principalele dificultăţi identificate de Rizea pe piaţă se numără cumpărarea substanţială de mobilier de import: „Statisticile arată că în România sunt aproximativ 2.000 producători de mobilier, însă doar o mică parte din ei reuşesc să înţeleagă comportamentul de consum al românilor şi să îşi adapteze produsele şi serviciile în funcţie de acestea„.

    La acestea se adaugă situaţia economică, care îngreunează procesul de achiziţie: rata crescută a şomajului, TVA-ul de 24%, care au de asemenea un rol în decizia românului de a face investiţii noi în piese de mobilier, dar şi în alte lucrări de renovare. Totuşi, Alexandru Rizea este încrezător, iar „strategia de expansiune a reţelei Lem’s în România este principalul obiectiv pentru următorii ani„.

  • Dacia ar putea produce un model de clasă mică: “În viitorul apropiat va trebui să vedem unde ne situăm”

     Fabrica din România a Dacia funcţionează la capacitate maximă, iar operaţiunile din India şi Maroc se extind rapid. Dacia ar putea avea nevoie în cele din urmă de o nouă fabrică dacă va continua să crească, a admis directorul de marcă al Dacia, Rafael Treguer, într-un interviu acordat Autocar la salonul auto de la Frankfurt.

    “În viitorul apropiat va trebui să vedem unde ne situăm”, a declarat directorul de marcă al Dacia.

    Dacia se va concentra pe gama actuală de modele, înainte de a lansa altele noi, a spus el. După ce a introdus şase modele noi în 2012 şi alte noutăţi în acest an, Dacia, deţinută de grupul francez Renault, “trebuie să lucreze cu această gamă pentru a creşte vânzările şi notorietatea”, a adăugat Treguer.

    “Sigur că pe viitor vom dezvolta noi produse, însă doar pe segmentul de serie. (…) Nu vom dezvolta niciodată un produs de nişă”, a declarat el, respingând astfel speculaţiile că ar putea fi pregătită o maşină Dacia dezvoltată de divizia Renaultsport sau chiar un model sport Dacia, notează Autocar.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • GSK are mai multe oferte pentru fabrica Europharm de la Braşov

    Grupul britanic GlaxoSmithKline (GSK) a primit mai multe oferte pentru vânzarea fabricii de la Braşov atât de la companii internaţionale, cât şi naţionale, a declarat directorul general al GSK România, Pascal Prigent (foto).

    „Suntem în discuţii cu potenţiali cumpărători. Am primit mai multe oferte decât ne-am aşteptat, atât de la companii internaţionale, cât şi naţionale. Mai mult nu putem spune acum“, a declarat Prigent. GSK a anunţat, la sfârşitul lunii iunie, că este în căutarea unui cumpărător pentru fabrica de medicamente din Braşov, pe care o va închide în 2015 dacă nu va găsi un investitor. Pascal Prigent preciza atunci că decizia a fost luată în urma unei analize globale de scădere a capacităţilor de producţie a formelor solide.

    „Doar o fabrică a fost afectată de această decizie globală, cea din Braşov. A fost o surpriză şi pentru noi. A fost aleasă fabrica din Braşov nu din motive de calitate sau de profitabilitate, ci pentru că nu avea flexibilitatea de a trece la o altă tehnologie şi era o fabrică mai mică decât celelalte“, a arătat Prigent. Produsele fabricate la Braşov vor fi transferate la alte fabrici ale GSK din 2014. Fabrica GSK din Braşov are 243 de angajaţi, a implicat o investiţie de aproximativ 100 mil. dolari şi exporta peste 60% din producţie în 60 de state.

    Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 03.09.2013

  • GSK a primit mai multe oferte decât s-a aşteptat pentru fabrica Europharm de la Braşov

     “Suntem în discuţii cu potenţiali cumpărători. Am primit mai multe oferte decât ne-am aşteptat, atât de la companii internaţionale, cât şi naţionale. Mai mult nu putem spune acum”, a arătat Prigent.

    GSK a anunţat, la sfârşitul lunii iunie, că este în căutarea unui cumpărător pentru fabrica de medicamente din Braşov, pe care o va închide, în 2015, dacă nu va găsi un investitor.

    Pascal Prigent preciza atunci că decizia a fost luată în urma unei analize globale de scădere a capacităţilor de producţie a formelor solide.

    “Doar o fabrică a fost afectată de acestă decizie globală, cea din Braşov. A fost o surpriză şi pentru noi. A fost aleasă fabrica din Braşov nu din motive de calitate sau de profitabilitate, ci pentru că nu avea flexibilitatea de a trece la o altă tehnologie şi era o fabrică mai mică decât celelalte. (…) Produsele fabricate la Braşov vor fi transferate la alte fabrici ale GSK din 2014, după ce vom încheia perioada de găsire a unui cumpărător. Vânzările companiei nu vor fi afectate pentru că vom aduce produsele de la acele fabrici”, a arătat Prigent.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Peugeot, al doilea mare producător auto din Europa, închide o fabrică în Franţa

     “Mai avem aproximativ 20% din numărul obişnuit de angajaţi pe linia de producţie. Aproximativ jumătate dintre cei 2.800 de angajaţi permanenţi de la Aulnay au găsit alte locuri de muncă, în companie sau în afara ei”, a declarat purtătorul de cuvânt al Peugeot, Jean-Baptiste Mounier, transmite Bloomberg.

    Peugeot derulează un plan de restructurare care vizează concedierea a 11.200 angajaţi din Franţa până în 2015, precum şi închiderea fabricii de la Aulnay în 2014.

    Conducerea companiei a avertizat în luna aprilie că fabrica ar putea fi închisă mai devreme, deoarece producţia este perturbată de grevele organizate de sindicatul CGT.

    Cititi mai multe pe www.mediafa.ro

  • Daimler va investi două miliarde euro în China, pentru a construi cea mai mare fabrică a grupului

     Construcţia fabricii va fi finalizată anul viitor, a declarat marţi la Beijing directorul operaţiunilor Daimler din China, Hubertus Troska, transmite Bloomberg.

    El a precizat că Daimler vizează creşterea vânzărilor din China la 300.000 de autovehicule pe an până în 2015, cifră care include atât producţia locală, cât şi importuri.

    Directorul general al grupului, Dieter Zetsche, a declarat că Daimler trebuie să se extindă în China pentru a-şi atinge ţinta de a depăşi rivalii BMW şi Audi până la sfârşitul deceniului.

    În primele şapte luni din acest an, Mercedes-Benz a rămas în urma BMW şi Audi ca număr de automobile vândute, dar şi în ceea ce priveşte creşterea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un patron şi-a trimis angajaţii în concediu, apoi a demontat fabrica şi a mutat-o peste hotare

     Fabriziu Pedroni, patronul Firem Srl, cu sediul în apropiere de Modena, le-a acordat celor 40 de angajaţi trei săptămâni de vacanţă de vară, în luna august. În prima noapte de concediu, Pedroni a început să demonteze fabrica şi să o mute în Polonia, potrivit Bloomberg.

    “Dacă le-aş fi spus anterior că am de gând să transfer producţia în străinătate, mi-ar fi ocupat fabrica şi ar fi pus sechestru pe echipamente şi utilaje. Adevărul este că am vrut ca afacerea mea să supravieţuiească, iar Italia nu îmi mai oferă condiţiile potrivite”, a declarat Pedroni pentru Bloomberg de la noua fabrică din Polonia.

    Angajaţii au aflat de intenţiile patronului când mutarea era aproape de final. Un grup de angajaţi a reuşit să blocheze ultimele 20 de camioane cu utilaje, iar decizia Firem a devenit o controversă la nivel naţional. Soarta celor 40 de angajaţi nu este clară.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum s-au îmbogăţit doi români în Spania din banii căpşunarilor

    Românii stabiliţi în Spania sau rudele lor din România au posibilitatea de a trimite şi de a primi săptămânal pachete, valori, plicuri cu acte, scrisori şi alte obiecte pe traseul România-Spania şi retur. Transportul se realizează cu mijloace de transport proprii.

    Firma colaborează cu o serie de “gazde” unde pot fi depozitate pachetele pentru persoanele care nu pot fi prezente la orele stabilite în orarul firmei, de unde se pot ridica pachetele şi în afara orarului firmei.

    „Firma noastră este firma de transport pachete cu cea mai mare prezenţă atât pe piaţa românească, cât şi pe cea spaniolă”, susţin cei doi fraţi. Pachetele se colectează din mai multe localităţi unde trăiesc comunităţi de români şi pot ajunge în toate regiunile din România.

    Costul transportului unui pachet de până la 20 de kilograme este de doi euro/kg, urmând să scadă dacă pachetul este mai mare. Compania nu impune o limită de greutate pentru colete: „Putem să transportăm şi 20 de tone dacă e nevoie”.

    Fabrica Bârsan Pan de lângă Madrid produce după reţete româneşti pâine, salamuri, parizer, care se comercializează în cele două magazine din oraş.

    Potrivit datelor disponibile la ministerul finanţelor, societatea Birsan y Barsan Hermanos S.R.L. Spania, Sucursala Petreşti, înregistrată în judeţul Alba, a raportat anul trecut în România datorii de 1,1 milioane de lei şi pierderi de aproape 180.000 de lei. În România lucrează 14 angajaţi. Firma Bârsan Trans S.R.L. Spania, Sucursala Sebeş, a înregistrat în 2012 o cifră de afaceri de 227.000 de lei şi un profit de 5.000 de lei. Bârsan Pan a raportat în România afaceri de 1,6 milioane de lei anul trecut.

    Peste un milion de români muncesc în prezent în Spania, o bună parte dintre aceştia cu forme nelegale.

  • AdePlast a finalizat fabrica de vopsele de la Ploieşti, o investiţie de 3,2 milioane de euro

    “Am construit fabrica de vopsele şi tencuieli decorative de la Ploieşti în aproape 9 luni, adică un timp record pentru o asemenea dezvoltare industrială. Am finalizat la termenele programate, toate investiţiile pe care ni le-am propus pentru acest an şi, mai important, suntem în grafic cu obiectivele de business, la mijlocul anului având o creştere de 31% faţă de anul trecut”, declară Marcel Bărbuţ CEO AdePlast.

    Capacitatea de producţie a fabricii de la Ploieşti este de 50.000 tone pe an, în trei schimburi, egală cu cea de la Oradea. “La Ploieşti vom produce vopsele, tencuieli decorative şi amorse, având în pregătire şi o linie de lacuri şi emailuri pe bază de apă. în momentul de faţă Divizia de Vopsele a atins 9 procente din business-ul total al companiei, în cursul lunii iunie atingând nivelul de vânzări pe care l-am realizat în tot anul 2012. Obiectivul strategic pe care ni l-am propus pe zona de vopsele este să livrăm cel mai bun raport calitate/preţ din piaţă pe toate segmentele de piaţă economic, medium, premium şi profesional. Ne aflăm în grafic cu obiectivul nostru de a deveni un jucător foarte important şi pe piaţa de vopsele”, declară Bogdan Pîrvu, manager Divizia de Vopsele AdePlast.

    “Fabrica de vopsea de la Ploieşti va alimenta inclusiv exportul către Moldova, Ucraina, Bulgaria şi ţările arabe. Luna trecută am deschis piaţa din Bulgaria, o piaţă consolidată pe zona de vopsea, iar de atunci comenzile au început să aibă o constanţă,” precizează Bogdan Pîrvu.

    Cele mai noi branduri de vopsea AdePlast sunt Sauber (economic) şi Aeria cu Porus X (premium). Odată cu lansarea fabricii din Ploiesti, AdePlast pune pe piaţă o gamă nouă pe segmentul medium: Silber, cu produsele Silber Eine Hand şi Sileber Grund Weiss. Alături de aceste branduri noi există şi cele consacrate ale AdePlast, care au piaţa lor bine configurată.

    În luna martie AdePlast a anunţat preluarea operaţiunilor Düfa pentru piaţa din România şi Bulgaria. “Cu Düfa funcţionăm pe un canal distinct de distributie. Aici avem brandurile bazate pe tehnologie germană cum sunt Dufa SuperWiess, WandWeiss şi WandFarbe si altele binecunoscute, care au o dezvoltare complementară cu produsele AdePlast”, precizează  Bogan Pîrvu. 

    AdePlast este cel mai important producător român de materiale de construcţii cu trei platforme industriale situate în Oradea, Ploieşti şi Roman.

    Oradea. Capacitatea de producţie este de 250.000 de tone adezivi şi mortare uscate, 50.000 de tone de vopsea  şi tencuieli decorative pe an şi 700.000 metri cubi de polistiren expandat (EPS), având inclusă şi capacitatea de producţie de polistiren grafitat în coobranding cu firma BASF.

    Ploieşti. Pe platforma industrială de la Ploieşti se află o fabrică de adezivi şi mortare uscate cu o capacitate de 450.000 de tone, o fabrică de polistiren expandat (EPS) de 700.000 de metri cubi, o line de producţie de polistiren grafitat de 150.000 de metri cub, la care se adaugă fabrica de vopsea, tencuieli decorative şi lacuri şi emailuri pe bază de apă, cu capacitate de 50.000 tone pe an.

    Roman. AdePlast deţine o zonă industrială care include o fabrică de adezivi şi mortare uscate cu o capacitate de 450.000 de tone şi în amenajare  o linie de producţie de polistiren expandat cu o capacitate anuală de 700.000 de metri cubi. Astfel, Adeplast devine producătorul de termosistem numărul 1 din România, având toate materialele componente realizate în fabricile proprii.

  • In vizită la cea mai mare fabrică de produse cosmetice din Europa care se intinde pe echivalentul a 400 de terenuri de fotbal

    IN MOMENTUL CÂND DRUMUL COTEŞTE CĂTRE DREAPTA CUM VII PE AUTOSTRADĂ DINSPRE VARŞOVIA VEZI UN PARC INDUSTRIAL PE CARE TRONEAZĂ SIGLA ROZ CU ALB A CELOR DE LA AVON. În curte e linişte. Înăuntru însă, în interiorul zonelor de producţie, se aude constant zumzetul aparatelor care mixează, transportă, finisează, etichetează şi ambalează parfumurile, produsele cosmetice şi de îngrijire. La prima vedere fabrica nu impresionează, însă odată ce treci de poartă se deschide ca o carte; nu orice carte, ci una stufoasă şi SF.

    Istoria fabricii începe în 1997 când proiectul a fost lansat ca un joint venture între Avon şi Cosmint. Un an mai târziu Avon a preluat în întregime fabrica, care a fost dezvoltată până la nivelul actual, când se întinde pe 200 de hectare, echivalentul a 400 de terenuri de fotbal. Suprafaţa construită este de 50 de hectare. “Când a pornit această fabrică avea 100 de angajaţi. Astăzi numără circa 2.500”, spun reprezentanţii companiei.

    Avon deţine în Europa doar două fabrici, în Polonia şi în Rusia, cu care alimentează bătrânul continent şi câteva pieţe apropiate. “Este cea mai mare fabrică de cosmetice din Europa, pe porţile căreia ies anual 500 de milioane de produse”, spune despre unitatea de producţie din Polonia Hristo Manov, directorul general al Avon Europa Centrală, care are în subordine 19 pieţe, printre care şi România. Americanii şi-au concentrat atenţia pe Polonia, cel mai dezvoltat stat din Europa Centrală şi de Est, unde au investit masiv şi unde au relocat treptat producţia din statele occidentale cum este cazul Germaniei sau al Marii Britanii.

    “Anterior deschideam o fabrică în fiecare ţară însă acum, în contextul globalizării nu mai avem nevoie”. Produsele “made in Polonia” ajung în România spre exemplu în doar 24 de ore, fabrica fiind amplasată strategic din punct de vedere logistic. “Costurile de producţie au jucat şi ele un rol important în procesul de decizie al amplasării fabricii”, mai explică Hristo Manov. Polonia are salarii medii mai mari decât cele din România însă mult sub nivelul din Europa de Vest, situaţie care a atras investitorii străini care au pompat miliarde de euro în deschiderea de unităţi de producţie.

    Astfel, salariul mediu net în Polonia este de circa 580 de euro, cu 65% mai mare decât în România însă de aproape patru ori mai mic decât în Germania. “Salariile din fabrică sunt peste salariile medii plătite în România”, spun reprezentanţii Avon, fără a da valori exacte.

    Chiar şi în ultimii patru ani marcaţi de criză Polonia a reuşit să atragă noi investitori şi noi bani, doar Avon investind la Garwolin, lângă Varşovia, circa 50 de milioane de euro în extinderea fabricii. Mai mult, într-o perioadă în care consumul a scăzut şi criza s-a adâncit în Europa, economia Poloniei a continuat să crească, statul central european devenind copilul minune al bătrânului continent. La polul opus, în România investiţiile străine scad an de an – de la circa 10 mld. euro în 2008 la sub două miliarde de euro anul trecut -, iar fabricile se închid, sunt scoase la vânzare sau intră în insolvenţă.