BusinessMagazin

Tag: cifra de afaceri

  • A preluat o societate veche de 100 de ani şi i-a crescut profitul de peste 6 ori

    De la începutul anului trecut Laura Şerban conduce Mecanica Ceahlău, unul dintre producătorii istorici de utilaje agricole din România, care a înregistrat în 2014 un profit de 4,4 milioane lei, faţă de 700.000 lei la sfârşitul anului 2013; cifra de afaceri a companiei s-a menţinut la nivelul de aproximativ 24 milioane lei. 

    Societatea a fost înfiinţată în 1921 şi timp de mai multe decenii a fost unul dintre principalii furnizori de utilaje agricole pentru piaţa românească.

    După 1990 a devenit o societate pe acţiuni, iar nouă ani mai târziu s-a transformat într-o companie cu capital integral privat. Me-canica Ceahlău se află în portofoliul SIF Moldova, fiind listată la Bursa de Valori Bucureşti. La finalul anului trecut, compania avea în portofoliu peste 20 de categorii de utilaje agricole, la care se adaugă, începând cu luna februarie 2015, modelele de echipamente distribuite sub marca Steyr, cu care firma nemţeană a încheiat un parteneriat.

    Anterior acestui mandat, Laura Şerban a deţinut poziţia de managing director al GNC – Live well, vreme de peste un an, iar înainte de aceasta a condus una dintre firmele grupului RTC, respectiv Proffice Experience.

    CITIŢI POVESTEA COMPLETĂ a Laurei Şerban, inclusă în 200 CELE MAI PUTERNICE FEMEI DIN BUSINESS – EDIŢIA 2015

  • Antreprenorul care aduce nota de plată în 2.000 de baruri şi restaurante din România

    Iulian Popescu are 32 de ani şi o firmă pe care a înfiinţat-o în urmă cu zece ani, pe vremea când era şi student, şi angajat. Anul trecut cifra de afaceri a crescut de aproape trei ori faţă de 2012, iar anul acesta ar putea ajunge la pragul de 5 milioane de lei. Creşterile se bazează pe activităţile de nişă pe care mizează tânărul antreprenor.

    Freya este un un soft, o soluţie destinată în principal spaţiilor din domeniul horeca, fie ele restaurante, baruri, pizzerii sau cluburi. Lansată în urmă cu aproape opt ani, soluţia a fost cumpărată până acum de mai mult de 2.000 de clienţi şi reprezintă circa 40% din cifra de afaceri a Soft Tehnica, fimă pe care antreprenorul a înfiinţat-o în 2004. 20% din cifra de afaceri revine soluţiilor pentru administraţia publică, iar restul (20%) reprezintă soluţii pentru afaceri, din diverse domenii. În ansamblu marja de profitabilitate a afacerii este de 20%, iar antreprenorul spune că, „exceptând câteva cheltuieli pe care le-am făcut în interes personal, absolut toţi banii au fost reinvestiţi“.

    Anul trecut firma a ajuns la o cifră de afaceri de 3,5 milioane de lei, iar antreprenorul spune că n-a crescut spectaculos, dacă se raportează la durata de viaţă a firmei. „În general am mers pe o creştere extrem de naturală, nu am apăsat pedala vânzărilor fără a fi foarte siguri că tehnic suntem foarte bine puşi la punct şi că suportul tehnic are în spate departamentul de dezvoltare care să poată face faţă cerinţelor noi.“ Cea mai spectaculoasă creştere a cifrei de afaceri este cea din 2014, când firma a ajuns la 3,5 milioane de lei, de aproape trei ori mai mult decât în 2012 (1,2 milioane de lei). Unul dintre motoarele de creştere au fost finanţările pe fonduri europene primite deopotrivă de clienţi dar şi de Soft Tehnica. „Noi am primit în 2014 banii pe un proiect scris în 2010. În plus, clienţii au insistat pentru închiderea anumitor proiecte şi puterea noastră de asimilare a fost mai mare“, arată antreprenorul.

    Iulian Popescu spune că firma este împlinirea unui vis mai vechi, din vremea liceului. La acea vreme nici măcar nu era pasionat de calculatoare. A intrat din întâmplare în contact cu informatica, lucrând în vremea liceului pe un calculator 286, vechi şi pentru acea vreme, „dar mi-a plăcut partea de inginerie software, să iei un produs şi să-l dezvolţi până la capăt. Am cochetat cu domeniul şi am făcut programe de la cap la coadă, produse pe care le-am publicat şi în reviste“, îşi aminteşte Iulian Popescu. A fost mai mult atras de ingineria tehnică decât de algoritm, adică de programele care rezolvă o problemă matematică: „Mă interesa mai mult să rezolv o problemă reală, cum să prezint, să fie uşor de utilizat pentru client, să aibă grafică, logo, manual de utilizare“. Acum nu mai are vreme pentru astfel de lucruri, dar spune că i-ar plăcea; în plus, i se pare esenţial să le explice angajaţilor şi colaboratorilor toate detaliile legate de produse: „de ce este aşa, cum trebuie să fie, îmi place ca oamenii de lângă mine să înţeleagă, ca să aibă mai multă independenţă, chiar dacă pierd mai mult timp învăţându-i“.

    Aventura antreprenorială a început încă din vremea studenţiei, după o perioadă în care a fost angajat, la recomandarea unui prieten, la Siveco; a absolvit Facultatea de Calculatoare din cadrul Politehnicii, în 2007, la trei ani după ce fondase Soft Tehnica. Despre înfiinţarea firmei spune că a fost cel mai greu moment din cariera sa, pentru că „lucram, şi nu puţin, la Siveco – până la 8-9 seara, apoi acasă lucram până la 12-1 noaptea, apoi mă apucam de învăţat până la 3 pentru că aveam examen a doua zi; mă culcam, mă trezeam la 6 să mai citesc o oră, mă duceam la facultate, dădeam examenul, plecam imediat ca să recuperez întârzierea la Siveco şi aşa zi după zi.“

    A renunţat la postura de angajat când a considerat că se poate descurca cu firma sa. „Aveam ceva economii şi am considerat că trebuie să-mi asum acest risc. Am înţeles că dacă n-o fac atunci, mai târziu s-ar fi instalat în mine confortul specific angajaţilor în corporaţii. Şi era evident că nu puteam ca în continuare să dorm numai trei ore pe noapte.“ Acum, spune râzând, doarme un pic mai mult, 4-5 ore, dar programul e în continuare aglomerat. „Mulţi IT-işti care lucrează în corporaţii îmi spuneau, când mă vedeau foarte stresat, chinuit că nu am timp să beau o bere cu ei: «Da’ ce te chinui aşa?» Dar o fac din suflet, pentru că asta îmi place. Ce nu mi-a lipsit, în toţi aceşti zece ani, a fost determinarea.“

    Povesteşte că a pornit la drum având trei asociaţi: fratele său, de formaţie finanţist, şi doi colegi de facultate; cei doi colegi au ieşit însă la scurt timp din firmă, pentru că, povesteşte Iulian Popescu, „puneau mai mult suflet în proiectele pentru facultate decât în cele ale firmei“. În momentul în care cei doi asociaţi au ieşit din firmă, Iulian Popescu a preluat şi participaţia lor, având acum 80% din acţiuni, iar fratele său diferenţa. Spune însă că a tras învăţăminte din această experienţă, pentru că a ales asociaţii după nevoia de dezvoltare a afacerii; profesional erau bine pregătiţi, dar „s-au dovedit un eşec din punct de vedere al businessului. Nu aveau acel ceva de a-şi asuma singuri destinul“.

  • A preluat conducerea firmei Mecanica Ceahlău în ianuarie 2014 şi a crescut profitul de şase ori

    Laura Şerban a fost numită la începutul anului trecut CEO al producătorului de utilaje agricole Mecanica Ceahlău. În 2014 compania nemţeană a trecut printr-o întreagă serie de schimbări, iar profitul a crescut de peste şase ori, ajungând la 4,4 milioane de lei.

    2014 a fost un an încărcat pentru producătorul nemţean de utilaje. A lansat patru produse noi, a deschis în Afumaţi (Ilfov) primul showroom în parteneriat cu unul din distribuitori, a început modernizarea producţiei şi a portofoliului de produse. Trăgând linie şi adunând, în vreme ce cifra de afaceri a companiei s-a menţinut la un nivel relativ constant, de circa 24 de milioane de lei, profitul a crescut de la 700.000 de lei în 2013 la 4,4 milioane de lei în 2014.

    „Rezultatele pozitive din 2014 sunt consecinţa procesului de analiză şi eficientizare a companiei – atât a structurii generale, cât şi a fluxurilor de producţie“, spune Laura Şerban, care la 38 de ani are peste 14 ani de experienţă în mediul de afaceri, după cum povesteşte chiar ea. Anterior acestui mandat, Laura Şerban a deţinut poziţia de managing director al GNC – Live well, vreme de peste un an iar înainte de aceasta a condus una dintre firmele grupului RTC, respectiv Proffice Experience.

    Şi-a făcut debutul în management în 2002, ca director de marketing şi achiziţii, iar ulterior a preluat funcţia de director general al Depozitului de Distribuţie de Carte şi Jucării, firmă dezvoltată ca start-up şi care a devenit în cinci ani lider pe segmentul său. Cel mai dificil moment din cariera sa de până acum, care coincide şi cu perioada în care a avut şi cele mai mari satisfacţii profesionale, îşi aminteşte Laura Şerban, a fost proiectul Mobishop, o firmă cu o cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro pe an şi pierderi financiare masive, cu o structură de personal de aproape 300 oameni. „Eram presaţi de timp, dar am implementat soluţii astfel încât să devină profitabilă rapid şi să nu îşi piardă poziţia în piaţă. În mai puţin de un an, după ce compania a devenit profitabilă, a fost preluată de Pay Point, într-o tranzacţie de aproximativ 20 de milioane de euro.“

    Despre mandatul prezent, când coordonează activitatea a 200 de oameni implicaţi în producţia de utilaje agricole, Laura Şerban spune ca i s-a părut „un proiect complex, într-un domeniu cu potenţial“. Decizia de a accepta a fost luată rapid, iar discuţiile au început cu circa trei luni înainte de numirea sa. La acel moment, spune ea, cunoştea deja specificul industriei, pentru că „familiarizarea cu domeniul a început încă de când am luat decizia să mă alătur acestui proiect“. Domeniul producţiei de utilaje agricole se dezvoltă rapid, pentru că, argumentează Laura Şerban: „În România există foarte multe ferme care au nevoie de dotări şi de reîmprospătarea parcului de utilaje. Mai mult decât atât, alocarea de fonduri europene în acest segment de piaţă constituie un factor favorabil şi, în acest sens, o măsură de facilitare pentru fermieri“. De pildă, tendinţa de consolidare a suprafeţelor, în rândul celor 1,3 milioane de ferme cu mai puţin de 50 de hectare în exploatare, duce la o creştere a cererii pentru tractoare moderne şi alte tipuri de utilaje.

    Mecanica Ceahlău a început producţia în 1921, fiind timp de mai multe decenii unul dintre principalii furnizori de tractoare şi utilaje agricole pe piaţa românească. După 1990 a devenit o societate pe acţiuni, iar nouă ani mai târziu s-a transformat într-o companie cu capital integral privat. Compania, listată la Bursa de Valori Bucureşti, se află în portofoliul SIF Moldova, care deţine peste 55% din acţiunile companiei, între acţionari aflându-se şi fondul de investiţii Romanian Investment Fund. La finalul anului trecut, Mecanica Ceahlău avea în portofoliu peste 20 de categorii de utilaje agricole, între care se numără semănători, maşini pentru întreţinerea solului şi pentru recoltat; din februarie 2015, firma a inclus în portofoliu şi echipamente marca Steyr, produse de CNH Industrial, cu care firma nemţeană a încheiat un parteneriat.

    Laura Şerban mai spune că nu a cochetat cu ideea antreprenoriatului, pentru că „am avut oportunitatea să lucrez cu şi pentru oameni care au crezut în mine şi în iniţiativele mele, nefiind neapărat îngrădită de reguli şi proceduri“.

    Fostul director general al companiei, Neculai Timaru, a fost demis de consilul de administraţie la finele anului 2013, fiind acuzat că ar fi încheiat contracte de peste 200.000 de euro cu firme deţinute de familia sa, conform unui audit intern al companiei.

  • Cum a crescut Wim Bosman România cu 20% anul trecut

    Wim Bosman confirmă şi în 2014 trendul de creştere a afacerii, rezultatele pozitive obţinute anul trecut datorându-se în primul rând serviciilor logistice integrate 3PL+  de depozitare, transport şi distribuţie, dar şi investiţiilor de peste 500.000 de euro direcţionate în spaţii de depozitare, mijloace de transport şi utilaje de manipulare.

    2014 a fost anul fidelizării clienţilor din portofoliu prin adaptarea şi oferirea unor soluţii logistice integrate care au condus la preluarea unora dintre procesele interne ale clienţilor în vederea eficientizării activităţilor operaţionale, dar şi a reducerii de costuri interne ale acestora din urmă. Astfel, compania a numărat în 2014 peste 500 de clienţi activi, majoritatea provenind din retail electronice – electrocasnice, FMCG, automotive şi oil & gas.

    Pentru 2015 Wim Bosman România a bugetat investiţii de 500.000 de euro la care se adaugă posibilitatea suplimentării planului investiţional până la o valoare finală de 1,2 milioane euro. Investiţiile vor fi concentrate în dezvoltarea şi adaptarea serviciilor existente, în suplimentarea capacităţii de depozitare, precum şi în creşterea flotei.

    Printre obiectivele companiei în anul curent se numără o nouă creştere a afacerilor de până la 12%, precum şi creştere din punct de vedere a volumelor, creştere susţinută de investiţiile realizate şi de identificarea şi finalizarea de noi proiecte.

    „Aşteptăm de la 2015 o stabilizare a mediului economic care să ne menţină într-un ritm de creştere constantă. Suntem încrezători că acest lucru este posibil şi că 2015 va aduce mai multă predictibilitate pentru a putea dezvolta proiecte noi şi proiecţii realiste,” a declarat Emil Ion, managing director al Wim Bosman România

    Companie cu acţionariat romano-olandez, Wim Bosman România este unul dintre cei mai importanţi jucători de pe piaţa locală de transport şi logistică. Wim Bosman oferă soluţii integrate de depozitare, transport şi distribuţie, specifice fiecărui client în parte.

    Compania face parte din grupul olandez Wim Bosman, companie cu prezenţa internaţională, activă cu 23 de divizii în nouă ţări şi o cifră de afaceri anuală de peste 250 milioane euro. Începând cu 2011, Wim Bosman a devenit subsidiara din Europa a Mainfreight, grup logistic neozeelandez prezent în Oceania, Asia, USA şi Europa prin 221 filiale, peste 5.200 de angajaţi şi o cifră de afaceri anuală de 950 milioane euro.

  • Cum a crescut Wim Bosman România cu 20% anul trecut

    Wim Bosman confirmă şi în 2014 trendul de creştere a afacerii, rezultatele pozitive obţinute anul trecut datorându-se în primul rând serviciilor logistice integrate 3PL+  de depozitare, transport şi distribuţie, dar şi investiţiilor de peste 500.000 de euro direcţionate în spaţii de depozitare, mijloace de transport şi utilaje de manipulare.

    2014 a fost anul fidelizării clienţilor din portofoliu prin adaptarea şi oferirea unor soluţii logistice integrate care au condus la preluarea unora dintre procesele interne ale clienţilor în vederea eficientizării activităţilor operaţionale, dar şi a reducerii de costuri interne ale acestora din urmă. Astfel, compania a numărat în 2014 peste 500 de clienţi activi, majoritatea provenind din retail electronice – electrocasnice, FMCG, automotive şi oil & gas.

    Pentru 2015 Wim Bosman România a bugetat investiţii de 500.000 de euro la care se adaugă posibilitatea suplimentării planului investiţional până la o valoare finală de 1,2 milioane euro. Investiţiile vor fi concentrate în dezvoltarea şi adaptarea serviciilor existente, în suplimentarea capacităţii de depozitare, precum şi în creşterea flotei.

    Printre obiectivele companiei în anul curent se numără o nouă creştere a afacerilor de până la 12%, precum şi creştere din punct de vedere a volumelor, creştere susţinută de investiţiile realizate şi de identificarea şi finalizarea de noi proiecte.

    „Aşteptăm de la 2015 o stabilizare a mediului economic care să ne menţină într-un ritm de creştere constantă. Suntem încrezători că acest lucru este posibil şi că 2015 va aduce mai multă predictibilitate pentru a putea dezvolta proiecte noi şi proiecţii realiste,” a declarat Emil Ion, managing director al Wim Bosman România

    Companie cu acţionariat romano-olandez, Wim Bosman România este unul dintre cei mai importanţi jucători de pe piaţa locală de transport şi logistică. Wim Bosman oferă soluţii integrate de depozitare, transport şi distribuţie, specifice fiecărui client în parte.

    Compania face parte din grupul olandez Wim Bosman, companie cu prezenţa internaţională, activă cu 23 de divizii în nouă ţări şi o cifră de afaceri anuală de peste 250 milioane euro. Începând cu 2011, Wim Bosman a devenit subsidiara din Europa a Mainfreight, grup logistic neozeelandez prezent în Oceania, Asia, USA şi Europa prin 221 filiale, peste 5.200 de angajaţi şi o cifră de afaceri anuală de 950 milioane euro.

  • iQuest a ajuns anul trecut la venituri de 26 de milioane de euro

    „Ca în fiecare an, urmărim creşterea business-ului atât prin extinderea proiectelor în relaţiile cu clienţii tradiţionali, cât şi prin pătrunderea pe noi pieţe sau achiziţionarea de clienţi în zonele unde suntem deja prezenţi. Întregirea  portofoliului iQuest cu serviciile de integrare şi dezvoltarea de produse proprii ne facilitează această strategie”, a declarat Cornelius Brody, fondatorul iQuest.

    Anul trecut compania s-a extins pe pieţe din Europa de Est – Polonia, Ucraina, Rusia şi şi-a crescut portofoliul de clienţi cu 15 noi nume. De asemenea, pentru acest an, planurile de extindere a business-ului includ şi discuţii cu potenţiali clienţi din Asia.

    Potrivit iQuest, cele mai căutate soluţii IT pe plan local în 2014 au fost cele cloud, mobile şi e-commerce, în timp ce, pe plan global, cele mai solicitate soluţii au fost cele de tip Big Data şi Analytics, Internet of Things/Machine-to-Machine, cloud şi e-commerce.

    În prezent, iQuest numără peste 600 de angajaţi în toate sediile cea mai mare echipă fiind cea din Cluj-Napoca, unde lucrează aproximativ 380 de oameni. Însă şi centrele din Braşov, unde compania are peste 130 de angajaţi, Sibiu sau Craiova cresc pe măsură ce business-ul se dezvoltă.

     

  • S-a întors la prima dragoste şi a ajuns la cele mai mari profituri din istoria firmei

    Fraţii Blidăruş au înfiinţat în 2006 Softelligence, o firmă de dezvoltare de soft, însă după câţiva ani de activitate au devenit intermediari pentru companii internaţionale, ca Oracle, Microsoft sau SAP. Ceea ce a fost şi bine, şi rău. Aşa că la începutul lui 2013 au ales să le vândă clienţilor si produsele dezvoltate intern. Miza s-a dovedit câştigătoare, de vreme ce marjele de profit au crescut spectaculos în numai un an.

    350.000 de euro a investit Softelligence în 2013, an în care cei doi fondatori au ales să se întoarcă la strategia de la care a pornit afacerea, adică dezvoltarea de servicii software şi soluţii de business. „A fost o decizie de make it or break it“, spune Teodor Blidăruş, managing partner strategy & business development la Softelligence. El completează că mişcarea a dus la scăderea temporară a afacerii, dar aceasta a fost un efect aşteptat şi asumat. Anul trecut cifra de afaceri a ajuns la 1,5 milioane de euro, iar profitul a ajuns la 250.000 de euro, „recuperând deja 80% din suma investită în 2013“. Planurile pentru anul în curs vizează o cifră de afaceri de 2 milioane de euro, urmând ca în 2017 să ajungă la 5 milioane de euro.

    Teodor Blidăruş povesteşte că în soft asistăm la o schimbare majoră de perspectivă, „legată de pretenţii şi de bani. Nu cred că are vreo legătură cu criza. Mediile mai antreprenoriale locale au mai tăiat din bugete, dar nu are legătură cu criza, ci cu modul în care se schimbă industria“. Are mai degrabă legătură, spune Blidăruş, cu Apple, „care a pus la îndemâna utilizatorilor normali tot felul de chestii, unele dintre ele mai complexe, cum sunt aspecte de operare, accesul la internet, modul în care se interacţionează cu terminalele“. Preţul soluţiilor este accesibil, iar Apple a acaparat agresiv cotă piaţă. „Chiar şi aplicaţiile scumpe pot fi cumpărate cu numai 16 dolari, ceea ce e o sumă derizorie faţă de ce plăteau companiile în trecut. De pildă, un soft ca Ciel costa 200 de dolari în urmă cu câţiva ani“. Or acest lucru, crede antreprenorul, a dus la consumerizare, iar softul este perceput acum ca fiind mult mai simplu decât e. Percepţia se regăseşte în mai multe domenii, având legătură cu mai multe fenomene, între care şi accesul la internet. „E clar că se schimbă lucrurile, nu ştiu dacă e mai bine sau mai rău, dar se schimbă“, spune tânărul de 37 de ani.

     

    „Suntem o companie care face software pentru business în general. Avem nişte specializări, dar nu suntem o companie de nişă. Am început ca o companie de nişă, cu servicii de web self service în zona de servicii financiare, după care ne-am dezvoltat“, povesteşte Blidăruş. Cei doi fraţi au început afacerea vânzând prima dată software către BCR, apoi la alte companii, un produs care permitea clienţilor  să se logheze la o platformă unde să facă diverse operaţiuni, de pildă să-şi plătească facturile, să vadă penalizări, să scoată împuterniciri de ieşire din ţară. La acea vreme, companii ca BCR sau UniCredit Leasing aveau sute de mii de contracte şi zeci de mii de clienţi şi specificul activităţii implica interacţiunea lună de lună cu clienţii. „Am început cu acest produs de nişă care conecta compania cu clientul, care putea să-şi extragă singur, într-un mediu controlat şi securizat, toate lucrurile care îl interesau.“

    Treptat, au început să dezvolte tot în zona de software de business lucruri conexe, ajungând în zona de comunicare electronică cu clienţii (prin e-mail, SMS sau diverse portaluri), online şi mobile pe partea de vânzare. În perioada 2007-2009, firma creştea cu 80% de la an la an, organic. Apoi am urmat o perioadă în care au fost „foarte ofertaţi“, îşi aminteşte Blidăruş, de către vânzătorii internaţionali, „care înţelegeau că avem capacitatea de a integra şi vinde soluţii software de business şi am început să fim foarte curtaţi, de Microsoft, SAP, Oracle şi alţii. Şi asta cumva a fost şi bine şi rău. Până la urmă am ajuns aici şi lucrurile sunt la o altă anvergură. Bine a fost pentru că am început să diversificăm mult portofoliul, genul de competenţă pe care îl vindeam, de la asta ne-am extrapolat activitatea la tipuri de soluţii şi servicii mult mai complexe“.

    Blidăruş spune că a urmărit ca firma să câştige contracte mai mari, să aibă un alt impact în momentul în care lucra cu BCR, de exemplu, să nu mai fie un furnizor periferic. Toate soluţiile de software au un ciclu de viaţă, de pildă de doi ani în cazul site-urilor, până pe la 10-15 ani, soluţiile de core business. „Pe măsură ce te duci şi te apropii din ce în ce mai mult de core business există oportunitatea de a fi din ce în ce mai indispensabil, din ce în ce mai multe oportunităţi trebuie să treacă prin tine sau se conectează cu tine. Evident valoarea cifrei de afaceri creşte în consecinţă.“

    Dar, adaugă antreprenorul, anii în care firma s-a dezvoltat în calitate de revânzător de soft a avut şi o parte negativă, pentru că Softelligence s-a îndepărtat de „filonul nostru de a crea propriile soluţii, de a dezvolta proprietate intelectuală. După primii 3-4 ani au urmat alţi trei în care am crescut foarte mult organic, au crescut valoarea contractelor şi numărul clienţilor, dar profitabilitatea a scăzut, la fel şi controlul pe care îl exercitam asupra clienţilor“.

    La începutul lui 2013 cei doi antreprenori au ales să schimbe direcţia, investind 350.000 de euro, adică tot profitul operaţional pe care l-ar fi putut genera, în dezvoltarea platformelor proprii şi dezvoltarea de competenţă. Cifra de afaceri a scăzut pentru că au renunţat la liniile de business de proiecte, dar afacerea avea o inerţie, „nu ne-am putut transforma peste noapte într-o companie care vindea direct“. Echipa de vânzări din momentul respectiv s-a schimbat cu totul, spre sfârşitul lui 2013 au venit alţi oameni, cu un alt specific. Iar anul trecut profitul a ajuns la 250.000 de euro, realizat în principal din vânzările pe plan mondial, pentru că acesta a fost un alt obiectiv pe care şi l-au propus, să vândă direct pe piaţa internaţională. Ponderea „exportului“ a ajuns în 2014 la 35% din cifra de afaceri, iar anul acesta ar urma să realizeze la o jumătate din cifra de afaceri. „E mai simplu pentru noi să vindem proiectele mari pe piaţa internaţională, pentru simplul fapt că sunt mult mai multe companii care ne pot fi clienţi. Anul trecut de pildă am vândut şi am implementat o soluţie pentru o bancă din Austria cu care lucrăm şi pe plan local, respectiv o platformă de social media pentru interiorul băncii“, explică Blidăruş.

  • În primele 2 luni, AdePlast a crescut cu 28%, după ce plusul pe 2014 a fost de 19%

    Anul trecut, cifra de afaceri a AdePlast a depăşit 300 de milioane de lei, în creştere cu peste 19% faţă de 2013. „2014 a fost un an al confirmărilor. Pe de o parte vopselele AdePlast s-au impus într-o piaţă extrem de concurenţială, pe de altă parte am confirmat poziţia de lideri de piaţă în zona polistirenului expandat (EPS) cu 719.000 de metri cubi vânduţi în România. Am devenit lideri cu peste 107.000 de metri cubi pe piaţa de polistiren extrudat, produs care a mers extrem de bine şi la export. La export a mers şi polistirenul grafitat, iar asta se datorează în mare măsură certificatului ETAG 004 pe care l-am primit abia în a doua parte a anului trecut. Acest certificat este o piatră de moară pentru exportatorii români, dar este vital dacă vrei să exporţi în ţări ca Ungaria, Austria, Germania sau Belgia. În cazul mortarelor uscate, o piaţă matură care merge pe principiul vaselor comunicante, am reuşit să vindem 299 mii de tone. Asta s-a întâmplat în detrimentul altor competitori care au scăzut, unii au avut pierderi uriaşe, iar alţii, pur şi simplu au închis portile. Piaţa se autoreglează,” declară Marcel Bărbuţ.

    Finalul anului trecut a găsit piaţa de polistiren într-o efervescenţă fecundă, o bună parte dintre producătorii de polistiren au decis un upgrade calitativ pentru produsele vândute în România. Pentru aceasta AdePlast a investit într-un upgrade calitativ la fabrica de polistiren încă de la sfârşitul lunii noiembrie. „Împreună cu membrii ROMEPS, asociaţie din care făceam şi noi parte anul trecut, am hotărât schimbarea densităţilor polistirenului pentru termosistem, astfel încât acum avem greutăţi de minim 14,5 kg/mc la polistirenul utilizat la termoizolaţii exterioare – EPS 80. In general, daca ne raportam la intreaga gamă de sortimentatie, greutăţile au crescut cu valori cuprinse intre 10 si 15%, iar toată această politică este o conformare la standard şi un mare pas înainte pentru piaţă în general, pentru economie, dar şi pentru  fiecare cetăţean în parte. Trebuie să subliniez că numărul de kg/mc este cea mai importantă cheie de control pentru calitate într-o fabrica de EPS, dar şi pentru beneficiarii finali,” declară Marcel Bărbuţ.

    Tot la sfârşitul anului trecut AdePlast a încheiat un nou proiect in cadrul diviziei de vopsele si tencuieli decorative, investind circa 100 mii euro într-un sistem de colorare.

    AdePlast este cel mai important producător român materiale de construcţii cu trei platforme industriale situate în Oradea, Ploieşti şi Roman.

    Oradea. Capacitatea de producţie este de 250.000 de tone adezivi şi mortare uscate, 50.000 de tone de vopsea  şi tencuieli decorative pe an şi 700.000 metri cubi de polistiren expandat (EPS), având inclusă şi capacitatea de producţie de polistiren grafitat în cobranding cu firma BASF.

    Ploieşti. Pe platforma industrială de la Ploieşti se află o fabrică de adezivi şi mortare uscate cu o capacitate de 450.000 de tone, o fabrică de polistiren expandat (EPS) de 1.050.000 de metri cubi, o line de producţie de polistiren grafitat de 150.000 de metri cub, la care se adaugă  fabrica de vopsea, tencuieli decorative şi lacuri şi emailuri pe bază de apă, cu capacitate de 50.000 tone pe an.

    Roman. AdePlast deţine o zonă industrială care include o fabrică de adezivi şi mortare uscate cu o capacitate de 450.000 de tone şi  o linie de producţie de polistiren expandat cu o capacitate anuală de 700.000 de metri cubi. Astfel, Adeplast devine producătorul de termosistem numărul 1 din România, având toate materialele componente realizate în fabricile proprii.

     

  • Un inginer român şi-a vândut afacerea nemţilor şi rulează 10 milioane de euro pe an administrând clădiri de birouri

    “Am pornit chiar în apartamentul de vizavi, cu doi oameni“, îmi arată prin fereastră Lucian Anghel, managing partner al companiei de property şi facility management Business Support Services (BSS), locul în care s-a lansat în acest domeniu, în urmă cu mai bine de 11 ani. Ne aflăm în clădirea Europe House din Piaţa Victoriei, una dintre cele mai cunoscute clădiri de birouri din Bucureşti, construită de GTC România în 2002; în afară de faptul că aceasta reprezintă sediul central al firmei sale, cât şi al unor companii precum Orange România şi CBRE, Europe House este şi una dintre primele clădiri cu care BSS şi-a început la propriu afacerea. După mai bine de un deceniu de activitate în domeniul serviciilor integrate de administrare, întreţinere şi operare a clădirilor, Europe House este parte dintr-un portofoliu de peste 200 de clădiri de birouri comerciale, industriale, parcuri logistice şi reţele de sedii în Bucureşti şi în întreaga ţară, totalizând o suprafaţă de peste 3 milioane de metri pătraţi. Printre clienţii BSS se numără Europe Park, Europolis Park Bucharest, Petrom City, River Place, AFI Palace Cotroceni, CEZ, Hornbach sau Washington Residence. BSS a avut anul trecut venituri de circa 47 milioane de lei (10,5 milioane de euro) şi o profitabilitate de 6%, triplă faţă de nivelul anului 2013.

    Lucian Anghel a intrat în domeniul de facility management în 1994, la scurt timp după ce a absolvit Facultatea de Inginerie în Managementul Sistemelor de Producţie din cadrul Universităţii Politehnice din Bucureşti. A încercat să vândă un software german specific industriei de facility management companiei MobiFon (ulterior Connex, respectiv Vodafone), cât şi Consiliului Judeţean Brăila. S-a familiarizat cu domeniul pentru a-l explica clienţilor şi l-a înţeles atât de bine, încât a început o afacere în apartamentul din Piaţa Victoriei în 2003, cu un partener şi cu o secretară. Au evoluat treptat de la servicii de property management punctuale şi întreţinere tehnică, către servicii integrate, care cuprind tot ce ţine de administrare şi întreţinere pentru proprietăţi imobiliare, îndeosebi din segmentul nonrezidenţial. Fiind de profesie inginer, Anghel asigura iniţial el însuşi expertiza tehnică, dar, odată cu dezvoltarea afacerii şi cu creşterea companiei, s-a axat pe zona de management.

    Trei ani mai târziu, când compania a ajuns la o cifră de afaceri de 4,7 milioane de euro, cei doi parteneri au vândut o parte din acţiunile BSS către două companii – germane şi austriece –, iar Anghel a rămas acţionar minoritar şi singurul implicat în administrarea afacerii. De atunci, firma a continuat să îşi dubleze veniturile în fiecare an, maximul fiind atins în 2012. „În 2012, am depăşit pentru prima data cifra de afaceri de 45 de milioane de lei şi am înregistrat un profit de 2,5 milioane de lei, pe seama unor contracte avantajoase şi a unor investiţii“, spune antreprenorul.

    Compania asigură servicii integrate – care includ, printre altele,  amenajarea spaţiilor exterioare, management de facilităţi asistat de calculator, eficientizare termică, supravegherea şi verificarea tehnică a instalaţiilor, revizii, service sau întreţinere.

  • EY: Peste 90% dintre oamenii de afaceri din România aşteaptă afaceri în creştere în 2015

    90% dintre liderii de business din România sunt încrezători în creşterea afacerilor lor în acest an, în timp ce doar 6% se aşteaptă la scăderea cifrei de afaceri, iar 4% la o stagnare. Dintre cei care mizează pe creştere, 48% estimează o evoluţie semnificativ pozitivă în 2015 (creştere de peste 10%), arată un studiu al companiei de audit şi consultanţă fiscală EY România.

    Estimările privind creşterea profitului sunt, de asemenea, pozitive, doar 13% dintre companii aşteptându-se la o stagnare sau o scădere a profitabilităţii în 2015. Această tendinţă va fi susţinută în mare măsură prin investiţii, având în vedere că 76% dintre respondenţi afirmă că vor creşte investiţiile în 2015. Acestea se vor concentra în zona de lansări de noi produse şi servicii, cea de marketing şi vânzări şi în extinderea în noi pieţe de desfacere, mai arată concluziile studiului „O nouă viziune a creşterii”, realizat de EY România. Peste jumătate dintre aceste investiţii vor fi finanţate prin credite bancare, urmate de injecţii de capital (18%).

    Studiul EY are la bază răspunsurile a 202 executivi de top şi analizează percepţia acestora în privinţa perspectivelor mediului de afaceri din România în 2015. 22% dintre respondenţi provin din companii cu cifra de afaceri mai mare de 50 de milioane EUR, 30% din companii cu cifră de afaceri între 10-50 milioane EUR, 23% cu cifra de afaceri între 1-10 milioane EUR şi 25% sub 1 milion de EUR cifră de afaceri. 88% dintre aceste companii desfăşoară activităţi de tip business-to-business. Executivii au răspuns chestionarului EY România în perioada 10-16 februarie 2015.

    Raportul mai arată că evoluţiile pozitive estimate pentru cifra de afaceri şi profitabilitate vor fi susţinute şi prin creşterea numărului de angajaţi. În timp ce 36% dintre angajatori se aşteaptă la o creştere modestă (sub 5%), peste 35% afirmă că vor creşte numărul angajaţilor între 5-30% sau peste. 87% dintre companii vor creşte salariile, dar aproape jumătate dintre respondenţi nu estimează o creştere mai mare de 5%. Totuşi, 38% au bugetat pentru 2015 o creştere a salariilor propriilor angajaţi între 5-20% sau chiar mai mult. Companiile din IT şi servicii estimează cele mai mari rate de creştere a salariilor în anul curent.

    Respondenţii din industria IT sunt foarte încrezători în perspectivele sectorului în care activează într-o măsură covârşitoare (78%). Alţi executivi optimişti peste media economiei provin din industria producătoare şi servicii.

    După depăşirea crizei, revenirea creşterii a fost timidă. În 2015 însă, cererea va redeveni motorul creşterii business-urilor româneşti, conform răspunsurilor oferite în cadrul studiului “O nouă viziune a creşterii”. Astfel, 66% dintre executivi se aşteaptă la o creştere a cererii pentru produsele şi serviciile companiei lor în 2015, în timp ce 32% estimează o stagnare şi doar 2% o tendinţă negativă. Evoluţiile cele mai bune le aşteaptă executivii din IT, transporturi, real estate şi servicii, în timp ce evoluţii negative sunt estimate în industria editorială.

    41% dintre oamenii de afaceri consideră costurile reduse cel mai important avantaj competitiv al concurenţei. De asemenea, reducerea costurilor este primul răspuns luat în calcul de executivi la condiţiile de piaţă.

    Reducerea costurilor este încă sus pe agenda oamenilor de afaceri, deşi, în acelaşi timp, recunosc importanţa mare a inovaţiei în succesul companiei pe care o conduc, 60% dintre ei afirmând că inovaţia are un impact mare şi foarte mare în această privinţă.

    Deşi 78% dintre respondenţi consideră că succesul companiei este în măsură mare şi foarte mare dependent de nivelul de pregătire al angajaţilor, doar 5% dintre ei au recurs la atragerea în companie a unor angajaţi valoroşi în 2014, ca răspuns la condiţiile din piaţa în care activa compania.

    Referindu-se la factorii care definesc succesul pe piaţa locală în 2015, cei mai importanţi trei indicatori rămân: rezultatele financiare, satisfacţia clienţilor şi cota de piaţă, cu precizarea că satisfacţia clienţilor a detronat în importanţă indicatorii financiari, fiind în acest an cel mai importat element al succesului unei companii. Alături de aceşti factori, 41% dintre liderii de business menţionează notorietatea mărcii (brand awareness), faţă de 39% în anul trecut.