Tag: atragere

  • Investiţia de 100 mil. euro a turcilor de la Arcelik ar fi de fapt o mutare a capacităţilor din Rusia în România.

    orţa de muncă bine pregătită şi ieftină, poziţia geografică favorabilă şi stabilitatea geopolitică pot fi principalele avantaje ale României pentru a atrage noi investiţii în producţie, în pofida infrastructurii deficitare.

    Turcii de la Arcelik, proprietarul fabricii Arctic din Găeşti, se gândesc să mute pe piaţa locală producţia de maşini de spălat din Rusia, unde deţin o fabrică amplasată la circa două ore de Moscova, potrivit surselor ZF. Investiţia totală se ridică la peste 100 de milioane de euro, din care 37,5 mil. euro ar urma să fie ajutor de stat. Oficialii companiei nu au răspuns solicitării ZF privind acest proiect.

    Decizia construirii de la zero a unei fabrici de maşini în România vine în contextul geopolitic di­ficil actual. Conflictul dintre  dintre Turcia şi Rusia a escaladat în ultima perioadă, însă datează de la finalul lunii noiembrie când turcii au doborât un avion rusesc la graniţa cu Siria. 

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Atenţie ce postaţi pe Facebook! Aceşti oameni au primit ani grei de închisoare pentru fotografii postate pe reţeaua de socializare

    Postarea unei fotografii pe Facebook poate atrage consecinţe extrem de neplăcute – mai ales dacă eşti un fost deţinut şi în selfie apari cu o armă, potrivit Business Insider.

    Un judecător din Statele Unite l-a condamnat pe un bărbat la 15 ani de închisoare pentru port ilegal de armă, în condiţiile în care era un fost deţinut.

    Bărbatul a postat în octombrie 2013 o fotografie pe Facebook în care ţinea un pistol de calibru .45. Bărbatul, în vârstă de 42 de ani, Allah Farrad, a avut două condamnări anterioare pentru port ilegal de armă.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Atenţie ce postaţi pe Facebook! Aceşti oameni au primit ani grei de închisoare pentru fotografii postate pe reţeaua de socializare

    Postarea unei fotografii pe Facebook poate atrage consecinţe extrem de neplăcute – mai ales dacă eşti un fost deţinut şi în selfie apari cu o armă, potrivit Business Insider.

    Un judecător din Statele Unite l-a condamnat pe un bărbat la 15 ani de închisoare pentru port ilegal de armă, în condiţiile în care era un fost deţinut.

    Bărbatul a postat în octombrie 2013 o fotografie pe Facebook în care ţinea un pistol de calibru .45. Bărbatul, în vârstă de 42 de ani, Allah Farrad, a avut două condamnări anterioare pentru port ilegal de armă.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Oţel şi sticlă pentru maşini

    Ultimul deceniu a reprezentat un adevărat roller-coaster pentru piaţa auto locală, de la investiţii de milioane şi chiar zeci de milioane de euro şi o piaţă care de la peste 300.000 de autoturisme vândute în 2007 s-a dus la mai puţin de 70.000 de unităţi în perioada de criză. Aceste salturi, dar şi prăbuşiri au atras după sine fluctuaţii în cadrul reţelelor de dealeri, unde mulţi au pariat pe adevărate „catedrale“ în care au investit chiar şi peste 20 de milioane de euro, cum sunt cazurile centrelor Cobălcescu de pe Splaiul Unirii din Capitală sau Porsche Pipera 2, în care Porsche Inter Auto a investit 15 milioane de euro.

    În tot acest timp, în ultimii opt ani, mai bine de un sfert dintre dealerii auto la nivel naţional şi‑au închis porţile pe măsură ce vânzările s-au concentrat pe marile oraşe, iar clienţii persoane fizice s-au orientat tot mai mult către maşinile la mâna a doua. Spre exemplu, în intervalul ianuarie-octombrie, 73% dintre cele 80.000 de maşini noi vândute pe piaţa locală au fost achiziţionate de firme, în timp ce importurile de maşini la mâna a doua au continuat să urce cu peste 10% la mai bine de 200.000 de unităţi în acelaşi interval.

    Dacia a demarat în vara anului trecut o campanie de reînnoire a reţelei de dealeri, modernizare care se va realiza în totalitate până la începutul anului 2017. Astfel, anul viitor, când vor veni noile Dacia Logan şi Sandero facelift, acestea vor fi comercializate din noile showroomuri. Când va veni noul Duster din 2018, întreaga reţea ar trebui să fie la noile standarde.
    Din iunie 2014 până în decembrie 2015, 40 de showroomuri au fost deja reamenajate şi aduse la noul standard, cunoscut sub numele de Dacia Evolution Plus. Aceasta reprezintă mai mult de 50% din întreaga reţea Dacia. Investiţia realizată depăşeşte 500.000 de euro.

    Noul concept de showroom include mobilierul nou, prezenţa unei zone de tip lounge şi a unui spaţiu pentru copii, prezentarea detaliată şi accesibilă a serviciilor propuse şi a diferitelor oferte de finanţare.
    Tot un dealer Dacia, Auto Cobălcescu, dar care mai are în portofoliu mărcile Renault, Nissan, dar şi SsangYong, a pariat pe restilizarea centrului din Bucureşti şi pe transformarea uneia din clădirile componente acestuia într-un centru BMW la noile standarde ale mărcii.

    Investiţia în noul centru se ridică la 2 milioane de euro, din care construcţia la 1,2 milioane de euro, iar restul reprezintă echipamentele. Centrul Cobălcescu din Bucureşti a fost cel mai scump dealership auto construit vreodată în România, fiind realizat în urma unei investiţii de 22 de milioane de euro, deschis oficial în 2009 pentru mărcile Dacia, Renault şi Nissan, alături de care s-au mai comercializat pentru perioade mai scurte Saab şi Suzuki, dar şi SsangYong, vândut în continuare de dealer, dar în volume mici. Al doilea cel mai scump centru auto din România este cel al Porsche Inter Auto din Pipera, unde austriecii au investit 15 milioane de euro în dealershipul de lux construit pentru Audi, Porsche, Bentley şi Lamborghini. Pentru 2015, Auto Cobălcescu estimează o cifră de afaceri de 16 milioane de euro, faţă de 16,5 milioane de euro în 2014, când a mai înregistrat şi o pierdere de aproape 2 milioane de euro.

    Auto Cobălcescu este primul centru BMW deschis în Capitală care nu aparţine Automobile Bavaria, fostul importator exclusiv BMW până în 2007, companie controlată de omul de afaceri Michael Schmidt. Totodată, noul centru BMW va concura direct cu centrele Midocar tot de pe Splaiul Unirii, dar amplasat mai aproape de Centura Capitalei unde sunt comercializate mărcile Audi şi Volkswagen, dar şi cu Autoklass, centrul Mercedes-Benz aflat la intersecţia dintre Splaiul Unirii şi calea Văcăreşti. BMW urmează aceeaşi strategie precum Audi şi Mercedes-Benz de a avea cel puţin doi dealeri diferiţi în Capitală. Marca Audi este comercializată în Bucureşti de Midocar şi de Porsche Inter Auto, Mercedes-Benz de ŢiriacAuto şi Autoklass.
    Anul viitor numai din activitatea BMW Auto Cobălcescu estimează o cifră de afaceri de 10-12 milioane de euro, adică un plus de 40% faţă de cifra de afaceri curentă.

    Bogdan Militaru, fostul brand manager Seat şi actual director de marcă al Audi în cadrul Porsche România, cel mai mare importator de pe piaţa auto locală, spunea încă de la finalul anului 2014 că dealerii auto se vor asocia între ei după achiziţiile din ultimii ani pentru a reduce costurile şi pentru a se adapta la volumele mai mici de piaţă comparativ cu cele de peste 300.000 de autovehicule vândute în 2007 şi 2008. Motiv pentru care, până acum, dealerii mai mici şi fără resurse financiare au fost preluaţi de către cei mai mari, cum este cazul dealerului Volkswagen din Ploieşti, vândut de Cardinal Motors şi achiziţionat de grupul Rădăcini, sau investiţii în mărci premium realizate de dealeri care aveau de ani buni în spate un brand de volum, cum este cazul Cobălcescu sau Proleasing la Ploieşti care a adăugat la finalul anului 2014 marca BMW în portofoliu.

    Ruxandra Soare, actualul brand manager Seat în cadrul Porsche România, este de părere că „piaţa auto din România este în acest moment foarte dinamică şi într-un proces de reaşezare. Atât importatorii şi dealerii auto, cât şi clienţii se adaptează rapid ritmului actual al industriei auto. Dealerii multimarcă sunt din ce în ce mai răspândiţi, ei având avantajul de a fi activat în piaţa auto atât înainte, cât şi după2007. Avem dealeri multimarcă şi colaborăm foarte bine cu ei“.

    În acest moment marca Seat este reprezentată pe piaţa locală de 12 dealeri care includ showroom şi service, alături de cinci service-uri partenere. Anul trecut importatorul a autorizat un nou dealer în Constanţa, deţinut de compania Pro Group Exclusiv Auto. Spre comparaţie, în 2008 marca Seat deţinea o reţea de 20 de dealeri.

    „Pentru 2016 obiectivul nostru este de a acoperi două din zonele geografice pe care le avem deschise. Valoarea investiţiilor depinde de dimensiunea dealershipului, dar şi de conceptul ce va fi implementat, de distribuitor sau agent“, spune Ruxandra Soare. În anul care a trecut, marca Seat a început implementarea noilor elemente de identitate a mărcii la dealerii săi. Au beneficiat sau vor beneficia de rebranding şapte showroomuri, iar restul de cinci urmează a fi finalizate în prima jumătate a acestui an. Investiţiile în acest domeniu depind de dimensiunea showroomului, de tipul acestuia şi de condiţiile impuse de amplasarea geografică. Priorităţile pentru 2016 ale mărcii Seat sunt judeţele Timiş şi Bihor.

     

  • Câţi bani a făcut Hitler din “Mein Kampf”

    Adolf Hitler, la fel ca şi scriitori noştri prolifici puşcăriaşi, a scris cartea “Mein Kampf” în timpul celor nouă luni petrecute la închisoare după ce a încercat să dea jos guvernul german în 1923, informează Business Insider.

    Iniţial, cartea lui Hitler nu a atras publicul german. ” S-au vândut aşa şi aşa”, săune Dr Pascal Trees, un cercetător în cadrul Insitutului de Istorie Contemporană.
    Cartea a fost publicată pentru prima dată în 1924 şi costa 12 mărci germane. Oportunitatea pentru a monetiza mai bine acest produs a apărut în 1933 când Hitler a fost ales drept cancelarul Germaniei.

    “Mein Kampf”, un cadou potrivit pentru nuntă? Aşa au crezut nazişti şi ofereau o copie a cărţii fiecărui cuplu proaspăt căsătorit. La vremea respectivă, Hitler câştiga10% din fiecare vânzare, ceea ce însemna undeva la 1 milion de dolari pe an, adică echivalentul a 12 milioane de dolari în ziua de azi.

    Până în 1939, cartea a fost tradusă în 11 limbi şi peste 5 milioane de copii au fost vândute în întreaga lume.

    Se pare că “Mein Kampf” încă reprezintă o atracţie pentru cititori deoarece cererea pentru prima ediţie a volumului “Mein Kampf” ce a fost tipărită într-o versiune adnotată este mare. Comenzile depăşesc de aproape patru ori tirajul ediţiei.

    Germanii au lansat o versiune reeditată de 2.000 de pagini a cărţii scrisă de Adolf Hitler, care cuprinde explicaţii şi comentarii pe marginea textului iniţial. Aceasta este prima ediţie republicată a cărţii de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, scrie Financial Times.

    Insitutul de Istorie Contemporană din Munchen anunţă republicarea cărţii lui Hitler, cu 3.500 de adnotări, la care s-a lucrat timp de trei ani de către istorici.

    Drepturile de autor vor fi de domeniu public, începând cu anul 2016, odată cu împlinirea a 70 de ani de la moartea lui Adolf Hitler.

  • Povestea neştiută a explorărilor de sare. Cum a reuşit Transilvania să dea tonul în cea mai veche „industrie” din lume

    Bogăţia zăcămintelor de sare din această regiune a României ar fi atras încă din antichitate toate popoarele care se situau în zonele sărace în zăcăminte de sare. Astfel, s-au pus la punct sisteme complexe de exploatare a sării pentru a se putea exporta cantităţi importante de sare, mai ales spre vest, scrie Vocea Transilvaniei.

    „Transilvania este una dintre cele mai bogate provincii salifere din lume şi, totodată, se învecinează cu regiuni întinse lipsite de surse de sare, mai ales cu cele aflate pe teritoriul actual al Banatului, Crişanei si Câmpiei Maghiare. Conform documentelor istorice antice şi medievale, zăcămintele transilvănene aprovizionau cu sare cea mai mare parte a Europei de sud-est şi centrale. Cu toate acestea, spre deosebire de alte regiuni salifere ale Europei, până de curând, pe teritoriul Transilvaniei, cu câteva excepţii, nu au fost cunoscute vestigii arheologice privind exploatarea sării”, se precizează într-un studiu al Muzeului Carpaţilor Răsăriteni, numit „Patrimoniul cultural imobil privind exploatarea preindustrială a sării.

    Citiţi mai multe pe www.voceatransilvaniei.ro

  • Gadgeturile anului

    Apple, care a revoluţionat industria telefoanelor mobile în 2007 prin lansarea primului iPhone, este prezent şi anul acesta în topul gadgeturilor prin intermediul terminalelor mobile iPhone 6s şi iPhone 6s plus. Telefoanele celor de la Apple rămân cu aceleaşi coordonate, performanţă hardware îmbinată cu optimizare software care încântă fanii. Rămânem la categoria smartphones pentru a menţiona alte două terminale care funcţionează pe Android, sistemul celor de la Google. Vorbim de OnePlus 2 şi de Nexus P6, telefonul Google produs de Huawei.

    OnePlus 2 este un telefon high-end cu carateristici tehnice bune la un preţ relativ scăzut (peste 300 de dolari). A ieşit în evidenţă şi datorită unei metode de marketing interesante, clienţii care vor să-l achiziţioneze nu-l pot cumpăra, pur şi simplu, de la magazin, ci au nevoie de invitaţie. Al doilea, Nexus P6, este o combinaţie ideală dintre hardware şi software. Are un display de 5,7 inchi, un procesor Octa-core de 2000 mHz, 3 GB RAM, o cameră de 12,3 MP şi o baterie încăpătoare (3450 mAh) şi rulează cea mai nouă variantă de  Android, Marshmallow. O menţiune notabilă aici este şi  Motorola Droid Turbo 2, primul telefon cu ecran indestructibil. Display-ul telefonului este realizat din cinci straturi diferite, fiecare având rolul de a absorbi şocul în cazul unui incident. Cei care vor să scape de traumele display-ului crăpat trebuie să scoată din buzunar peste 600 de dolari pentru acest dispozitiv.


    Telefonul îndeplineşte multe funcţii (vorbim, navigăm pe net, facem fotografii şi multe altele), dar pasionaţii de fotografie nu se mulţumesc doar cu un smartphone pentru fotografie. De aceea, pentru ei se produc aparate de fotografiat performante care să le satisfacă nevoile. Una dintre cele mai interesante camere de fotografiat din 2015 este A7RII a celor de la SONY. Este o cameră cu un senzor full-frame uriaş cu o rezoluţie de 42 MP, poate filma 4K, are WiFi incorporat, stabilizator de imagine, funcţionează în condiţii de luminozitate scăzută (valoarea ISO poate ajunge până la 102.400). Singura problemă ar fi bateria, care se duce cam repede, dar pentru asta există soluţii.


    Un produsmai puţin vizibil lansat anul acesta, dar foarte impresionant este un HARD DISK SSD produs de Samsung. Ştim că nu este la fel de uşor de apreciat precum un telefon, dar acest produs este cel mai încăpător SSD de pe piaţă (16 terabytes), este foarte rapid şi are doar 2,5 inchi grosime. Preţul? Undeva între 5.000 ŞI 7.000 DE DOLARI.


    Tot anul acesta s-a vorbit intens despre realitatea virtuală şi gadgeturile care să faciliteze această tehnologie în rândul consumatorilor. Facebook a cumpărat Oculus Rift, pe care vrea să-l comercializeze din 2016, la fel şi Microsoft prin HoloLens şi HTC prin Vive. Aşa că să neaşteptăm la o primăvară plină de realitate virtuală. Trebuie să menţionăm faptul că prin HOLOLENS utilizatorul nu experimentează o realitate virtuală, ci una augmentată. Adică utilizatorul nu va fi captivat în întregime de un univers virtual, ci imaginile virtuale vor fi proiectate în mediul existent.


    Rămânem în ograda Apple pentru a vorbi despre un alt produs al companiei din California. APPLE WATCH este primul smartwatch care a atras cu adevărat atenţia consumatorilor. Faptul că este produs de Apple, dar şi diverse inovaţii precum Force Touch sau motorul Taptic l-au făcut să fie printre cele mai impresionante “ceasuri inteligente” de pe piaţa electronicelor.


    SHARP LV-85001 este primul televizor cu rezoluţie 8K (da, aţi citit bine) şi poate fi achiziţionat pentru 133.000 de dolari. Problema este că nu prea există filme şi clipuri video realizate la o asemenea rezoluţie. Dar este bine să fim pregătiţi pentru viitor, nu?


    SAMSUNG GEAR 2 este competitorul Apple Watch şi are un display rotund de 1,2 inchi şi rezoluţie 360×360. Este un ceas performant cu aspect plăcut şi autonomie respectabilă (poate rezista şi două zile fără încărcare).


    INTEL COMPUTER STICK este cel mai mic computer din lume. Este cam cât degetul mare de la mână şi transformă orice televizor sau monitor, dotat cu port HDMI, într-un computer funcţional. Rulează Windows 10, are 2 GB RAM, 32 GB spaţiu de stocare şi costă 100 de dolari.

    Să ieşim puţin din zona gadgeturilor clasice şi să vorbim despre RICOH THETA. Acest device este  o minicameră video, cu un senzor de 14 MP, ce poate înregistra în jur de 25 de minute, cu o panoramă de 360 de grade, prin simpla apăsare a unui buton. Astfel utilizatorii acestui device pot da o nouă perspectivă fotografiilor şi clipurilor video tradiţionale.


    La categoria laptopuri 2015 merită menţionate DELL XPS 13, MACBOOK, MICROSOFT SURFACE BOOK, dar şi DELL CHROMEBOOK 13, un altfel de laptop care câştigă teren în Statele Unite, dar, din păcate, la noi nu se comercializează. Chromebook-urile sunt laptopuri ieftine, uşoare, cu o autonomie a bateriei foarte mare (de la 5-6 ore în sus) ce rulează sistemul de operare Chrome. Printre dezavantaje se numără faptul că pentru a-l utiliza la potenţial maxim este necesară conexiune permanentă la internet, nu are un hardware foarte performant şi, de multe ori, este realizat din materiale ieftine. Dell Chromebook 13 se categoriseşte ca fiind un chromebook business ale cărui specificaţii variază (de la procesor Celeron până la Intel i5, cu touchscreen sau fără şi cu până la 8 GB de RAM). Bateria are o autonomie de aproape 10 ore, iar preţul începe de la 400 de dolari şi poate ajunge până la 800-900 de dolari.


    Tot Dell ne oferă şi XPS 13, care rulează Windows 10 şi are un ecran QHD+ de 13 inchi într-un format de laptop de 11 inchi (marginile ecranului au fost eliminate). Are o baterie capabilă, specificaţii de top şi este unul dintre cele mai uşoare laptopuri de pe piaţă (1,17 kg).
    Anul acesta Microsoft a lansat primul său produs hardware. Este un produs hibrid (tabletă-laptop) care a impresionat pe toată lumea. E foarte puternic (reprezentanţii Microsoft susţin chiar că este cu 50% mai rapid decât Apple MacBook Pro), ultraportabil şi poate fi folosit ca un laptop veritabil sau ca o tabletă.


    Noul MacBook de la Apple are 13 mm grosime şi un ecran retina de 12 inchi, ultraportabil, performant cu acelaşi design marca Apple.


    TRUNKSTER este o valiză, însă nu una normală. Trunkster îţi poate încărca telefonul, se cântăreşte singură şi are un dispozitiv GPS încorporat, pe care îl poţi conecta la smartphone în caz că ţi‑au fost rătăcite bagajele. În plus, Trunkster nu are fermoar şi poate fi deschis doar la comandă, prin intermediul unei uşi asemănătoare cu cea a unui garaj.


    Odată cu numărul tot mai mare de device-uri conectate la internet creşte şi dorinţa pentru o conexiune mai bună şi o acoperire mai mare, dar pentru acest lucru avem nevoie de unul sau mai multe routere (în funcţie de dimensiunea casei). Routerele le înghesuim în colţuri, le punem sub birou şi, în general, încercăm să le ascundem vederii pentru că nu sunt tocmai obiecte de design interior. Google vrea să schimbe asta prin routerul său numit OnHub. Acesta este elegant, cu un design minimalist care nu trebuie ferit de ochii lumii. Pe lângă asta, OnHub este şi un router capabil care oferă viteze de până la 1.900 Mbps pe frecvenţe de 2,4 şi 5 GHz. Şi în plus nu are nicio lumină vizibilă care să ne deranjeze noaptea.


     

  • Cele mai bune filme din 2015

    BLACK MASS

    Whitey Bulger este cel mai bun rol al lui Depp din ultimii zece ani, iar actorul avea nevoie de acest rol ca de apă. După filme precum Transcendence, Lone Ranger sau Mortdecai, Depp intrase într-un con de umbră din care numai un rol dramatic îl mai putea salva. Iar Black Mass pare să fie creat cu acest scop: este un film construit în jurul unui actor şi pentru acest actor.

    Iese în evidenţă Joel Edgerton, care pare să fi primit cea mai mare libertate de exprimare în rolul agentului John Connoly. Connoly pare să fie, de mai multe ori în film, personajul cu cel mai mult de pierdut, iar Edgerton speculează impecabil aceste momente.

    Black Mass putea deveni un film de referinţă, precum Goodfellas sau mai ales The Departed. Ceea ce lipseşte în filmul lui Cooper este un punct culminant: acţiunea se desfăşoară liniar, fără momente dramatice şi fără schimbări neaşteptate. Aflăm de la început că Whitey Bulger este informator al FBI, iar restul filmului prezintă modul în care ceilalţi află acest lucru sau încearcă să se obişnuiască cu ideea.

    JIMMY’S HALL

    Ken Loach, câştigător în 2006 al Palme d’or pentru The Wind That Shakes the Barley, revine la tema irlandeză şi reuşeşte să captiveze mai ales prin atenţia la detalii. De la costume şi până la anumite expresii dispărute între timp din limba engleză de astăzi, Jimmy’s Hall aduce pe marele ecran, cu exactitate, atmosfera de acum mai bine de 80 de ani. Întrebat dacă există vreo legătură între Irlanda anilor ’20 şi Irlanda de astăzi, Loach a răspuns simplu: „Cred că lupta este, până la urmă, aceeaşi“.

    Scenariul este bine scris, dar atinge destul de puţin problemele existente în acea perioadă în Irlanda, respectiv sărăcia şi tradiţionalismul dus către extrem. Firul acţiunii nu reuşeşte să lege spectatorul de personaje sau să trezească simpatie faţă de personajele implicate.

    MAD MAX: FURY ROAD

    Mad Max este o poveste plasată într-un cadru post-apocaliptic, unde toată lumea luptă doar pentru a supravieţui. Cei care nu cunosc stilul regizorului vor fi surprinşi de modul în care imaginile se schimbă de-a lungul filmului şi de inserarea unor scene anterioare momentului în care se petrece acţiunea. George Miller şi ideea lui de regie întruchipează o combinaţie între filmele lui Stanley Kubrich şi cele ale lui Danny Boyle, secvenţele fiind uneori dificil de urmărit. Rezultatul final este unul impecabil: un film science-fiction de modă veche ce utilizează pe cât de puţin posibil imaginile generate pe calculator.

    Decizia lui George Miller de a folosi foarte puţine efecte speciale creează un dinamism ieşit din comun. Un lucru greu de înţeles este decizia de a filma acest film în format 3D; sunt mai puţin de 5 scene care evidenţiază aceste efecte.

    SPECTRE

    În comparaţie cu Skyfall, noul film ce îl are în centru pe agentul 007 pare o joacă de copii; seamănă mai mult cu filmele din era Pierce Brosnan. Surprinzător poate, acest lucru este binevenit.

    Pentru mine, James Bond nu a fost niciodată un personaj profund, marcat de încercări şi de împrejurări nefavorabile. Bond a fost întotdeauna un personaj amuzant, aflat pe linia dintre realitate şi absurd. Nu sunt neapărat un fan al acestui gen, dar filmele cu Bond, în marea lor majoritate, mi-au plăcut. Bond reprezintă imaginea agentului secret care poate să facă orice, oricând. Iar acest lucru nu a deranjat niciodată pe nimeni, pentru că Ian Fleming nu a avut intenţia de a scrie cărţi care să candideze la premiul Nobel; el a dorit să scrie poveşti în care oamenii să îşi regăsească visurile din copilărie (OK, poate e doar cazul meu, dar cine nu şi-a dorit să devină agent secret?).

    THE MARTIAN

    The Martian, adaptat după cartea cu acelaşi nume a lui Andy Weir, este regizat de o legendă a filmelor sci-fi, Ridley Scott, şi spune povestea lui Mark Watney, astronautul care rămâne singur pe Marte. Spre deosebire de alte filme SF, protagonistul filmului nu se luptă cu fiinţe extratereste, ci duce o luptă cu elementele şi mediul ostil. Astfel, îl urmărim pe Watney cum încearcă, din răsputeri, să supravieţuiască şi să depăşească obstacolele care-i apar în cale.

    Ridley Scott nu este cunoscut pentru umorul din filmele sale, însă The Martian are foarte multe momente comice, iar acestea funcţionează datorită scenariului şi modului cum sunt livrate de actori. Matt Damon parcă niciodată nu a jucat atât de bine, iar carisma acestuia ţine spectatori cu ochii pe ecran. Singurul minus ar fi faptul că atunci când acţiunea se mută pe Pământ ritmul filmului scade şi nu este la fel de interesant de urmărit.

    AFERIM!

    Un alt exemplu este, desigur, Aferim!, film ce a câştigat Ursul de Argint în cadrul Festivalului Internaţional de la Berlin.

    Regizorul Radu Jude a reuşit să evoce o perioadă extrem de agitată din istoria României, respectiv începutul secolului al XIX-lea. Costumele, decorul şi chiar înjurăturile reflectă perfect atmosfera de la acea vreme, iar acest lucru a fost extrem de bine primit atât de publicul din România, cât şi de cel din străinătate. Primele filme ale lui Radu Jude au avut ca laitmotiv lipsa de empatie a oamenilor în raport cu alţii, iar Aferim! urmează această temă, dar o transpune într-o poveste cu iz de epocă.

    POVESTE DE DRAGOSTE

    În România, industria cinematografică a generat câteva filme interesante. Unul dintre acestea este Poveste de dragoste, în regia Cristinei Iacob, cunoscută pentru alt film românesc de succes, Selfie.

    Scenariul filmului, semnat de Cristina Iacob şi Dan Chiriac, spune povestea de iubire dintre doi tineri artişti. Filmul a fost filmat la Braşov, iar acest lucru nu este întâmplător: oraşul a fost ales pentru a transmite atmosfera de sărbători.

    Poveste de dragoste a rulat în premieră internaţională în cadrul Festivalului Filmului de Dragoste de la Mons, unde a fost selectat în competiţia internaţională. De asemenea, lungmetrajul a fost selectat la Festivalul Internaţional de Film de la Montreal şi în cadrul celei de-a 20-a ediţii a Festivalului Internaţional de Film de la Portobello.

  • Paturile suprapuse, armă contra Airbnb

    Confruntate cu concurenţa Airbnb, care le permite celor ce călătoresc să se cazeze ocolind unităţile tradiţionale de cazare, hotelurile de lux se văd nevoite să reacţioneze. O soluţie găsită de hotelurile americane în special este instalarea unor paturi suprapuse în unele dintre camere pentru a-i atrage pe cei care călătoresc cu grupul de prieteni sau rudele şi vor să stea cât mai mult timp împreună, scrie Wall Street Journal. Oferta pare să-i atragă în special pe cei care nu vor să se despartă de grup, dar nici să renunţe la confortul pe care-l găsesc într-un hotel unde au baruri, restaurante şi spa-uri foarte aproape de locul de cazare.

    Camerele cu paturi suprapuse în hoteluri de lux se găsesc în special în destinaţiile turistice aglomerate, cum ar fi staţiunile de schi, unele unităţi decizând să mobileze camerele astfel după ce au observat că grupurile de turişti tind să utilizeze spaţiul de cazare aşa cum doresc ei, nu cum a fost gândit de hotel.

    Oaspeţii sunt întâmpinaţi cu paturi mari cu lenjerie lucrată pe comandă specială, iar în unele cazuri cei care călătoresc cu copiii pot opta pentru o perdea care să despartă zona de paturi suspendate destinate lor de cea destinată odraslelor. Chiar şi celebrităţile sunt atrase de idee, după cum a constatat un hotel din San Diego care şi-a instalat paturi suspendate într-unul din apartamente, pe care l-a prevăzut şi cu bar pentru care se pun la dispoziţie barmani şi o bară pentru dansat, transformându-l în destinaţie pentru petrecăreţi.

  • Se poartă imitaţiile: blănurile artificiale încep să atragă atenţia

    Privite ca o alternativă ieftină şi nedemnă de garderoba unei femei elegante, blănurile artificiale încep să atragă atenţia creatorilor de modă care evită blana naturală din motive ecologiste şi nu numai.

    Pe de altă parte, scrie Wall Street Journal, tot mai multe femei evită şi ele să mai poarte haine din blană naturală. Ele sunt tot mai interesate însă de articolele vestimentare care o imită bine, lucru posibil datorită progresului tehnologic, care a permis fabricarea unor materiale mai moi şi mai mătăsoase şi care nu se mai mătuiesc la fel de uşor, şi solicită companiilor din domeniul modei să ofere această alternativă.

    Printre creatoarele de modă care au adăugat în colecţiile lor îmbrăcăminte din sau garnisită cu blană sintetică se numără Pookie şi Louisa Burch, deţinătoarele firmei newyorkeze Trademark sau Rachel Comey, din aceeaşi metropolă americană, ori britanica Stella McCartney, ele aprovizionându-se în general cu materiale din Europa, un astfel de furnizor fiind producătorul german de jucării Steiff, cunoscut pentru ursuleţii săi de pluş.

    Stella McCartney a lansat chiar o gamă denumită „Fur Free Fur” (Blana fără blană), pentru a demonstra că se pot realiza haine de blană sintetică elegante, piesele din colecţia sa costând chiar mii de dolari.