BusinessMagazin

Tag: alegere

  • Mircea Badea îi face plângere penală directoarei de la Protecţia Copilului care nu sancţionează mămicile care merg la proteste cu copiii

    De aceea a declarat că-i va face plângere penală Laurei Vîlsan, directoarea Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sibiu pentru că a „îndrăznit” să spună că participarea copiilor la proteste constituie o chestiune de alegere personală a părinţilor care au dreptul să decidă dacă permit copiilor lor să-i însoţească la astfel de evenimente. Cum să decidă părinţii în locul instituţiilor statului? Nu era bine o dictatură?
     
    O să îi fac plângere penală pentru abuz în serviciu doamnei Laura Vîlsan, directoarea Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sibiu. Îi fac plângere penală pentru abuz în serviciu. Există o lege, v-am citit din ea.
     
    Dacă doamna Vişan, care este din Sibiu, nu se uită în legea pe care trebuie să o aplice, este abuz în serviciu. Asta face: abuz în serviciu nesocotind legea pe care trebuie să o aplice.
     

  • Cum a ajuns Uber vârf de lance în lupta start-up-urilor cu limitările impuse de autorităţi

    Pe Garrett Camp şi Travis Kalanick i-a ajutat să vină la festivitatea de inaugurare a preşedintelui Barack Obama un prieten din comisia inaugurală, investitorul Chris Sacca. Kalanick, originar din Los Angeles, îşi vânduse recent firma de file-sharing companiei de infrastructură de internet Akamai, aşa că avea ceva bani. A făcut o donaţie 25.000 de dolari comisiei inaugurale şi a împărţit cheltuielile cu Camp. Aveau amândoi în jur de 30 de ani şi, în pofida dezastrului din economia mondială erau plini de optimism cu privire la efectele revoluţionare ale tehnologiei. Niciunul nu era prea încântat de politică, dar nu au vrut să rateze un moment istoric sau o petrecere importantă.

    Au venit la Washington complet nepregătiţi. În noaptea de dinaintea inaugurării s-au trezit blocaţi în mulţime în afara Newseum, încercând să intre la o petrecere găzduită de Huffington Post. Era înnorat şi bătea vântul, şi doar unul dintre ei avea o căciulă călduroasă, de lână. Ajunseseră să o poarte cu schimbul, câte 10 minute fiecare, în timp ce trimiteau frenetic mesaje gazdei prin care-i cereau să intervină pentru a fi lăsaţi înăuntru.

    În ziua cea mare, Camp şi Kalanick s-au trezit târziu. Kalanick închiriase o vilă aproape de Logan Circle pe site-ul de inchirieri pentru vacanţă VRBO, dar erau la câteva mile distanţă de locul în care ar fi trebuit să ajungă; niciun taxi nu era disponibil. În cele din urmă, au alergat în jos pe bulevard până în oraş. Când au ajuns la locurile lor, cocoţaţi, alături de Sacca şi de prietenii săi de mare calibru din Silicon Valley, deasupra platformei inaugurale, transpiraţia de pe ei s-a răcit, dându‑le o senzaţie de disconfort. „Până la sfârşitul zilei am intrat cu siguranţă într-un fel de stare de pre-hipotermie”, povesteşte Kalanick. „Toată lumea întreba: «Este ceva în neregulă cu tine?»”. La acea vreme, Camp încerca să-l impresioneze pe Kalanick cu o idee de afaceri pe care o dezvolta, care ar permite oricui are un smartphone să cheme printr-o simplă apăsare de de buton o maşină elegantă cu şofer. Kalanick era interesat, dar nu deosebit de entuziasmat, admiţând că este o idee bună, doar că nu una măreaţă. El avea propriile idei de start-up, printre care una pe care a numit-o Pad Pass, o reţea de apartamente de lux, mobilate.

    Cu toate acestea, acolo, la Washington, era clar că era nevoie de un serviciu în genul ideii lui Camp. O maşină care ar putea fi chemată, urmărită şi evaluată prin intermediul unui smartphone ar fi o mană cerească pentru deplasarea prin oraşele mari, mai ales în timpul evenimentelor importante cum sunt inaugurările.

    „Vezi?” i-a zis Kalanick lui Camp în timp ce mulţimea scanda „O-bam-a! O-bam-a!”, iar lumea aştepta ca Prima Familie a ţării să intre pe scenă. „Chiar avem nevoie de asta.” Camp găsise deja şi un nume pentru serviciul său de închirieri de maşini: Uber.

    Aşa era în urmă cu opt ani. De atunci multe s-au schimbat – de pildă preşedintele şi întreprinzătorii. Acum Uber se numără printre cele mai mari servicii de transport cu maşina de lume, dar nu are ca angajaţi şoferi auto profesionişti şi nici nu deţine autovehicule (cu excepţia unei mici flote experimentale de automobile care se conduc singure). Uber este evaluată la 69 miliarde dolari, mai mult decât oricare alt start-up de tehnologie privat. Kalanick şi Camp au averi nete estimate la aproximativ 6 miliarde dolari fiecare. Nu le-a fost uşor să ajungă aici, iar în drumul lor spre succes au stârnit nenumărate controverse; în unele cazuri au creat probleme atât de mari încât guverne din state puternice s-au văzut nevoite să croiască legi care să le interzică afacerea.

    Totul a început cu un tweet. Pe 11 ianuarie 2012, la aproape trei ani după ce Camp şi Kalanick au discutat, în timp ce îngheţau la inaugurarea lui Obama, despre ideea unei aplicaţii pentru smartphone sau tabletă care să pemită comandarea unei limuzine cu şofer, un mesaj al unei organizaţii care protejează drepturile călătorilor îi anunţa pe cei doi că vin necazuri. „Preşedinte Linton: @uber DC funcţionează ilegal.” Linton era reprezentantul taximetriştilor din capitala Americii. La acea vreme, Uber funcţiona în doar şase oraşe din Statele Unite şi se mişca cu prudenţă. Cu toate că Kalanick şi colegii săi ajunseseră să nu aibă încredere în reglementările privind activităţile de taximetrie, considerându-le doar modalităţi de a proteja firmele de profil şi serviciile slabe ale acestora de concurenţă nouă, ei examinau legile locale cu atenţie şi erau flexibili atunci când era necesar. Uber era mai degrabă un supus legii şi nu un răzvrătit. Dar aceasta avea să se schimbe. Mesajul de pe Tweeter fusese trimis din interiorul mohorâtului şi prăfuitului sediu al D.C. Taxicab Commission din Anacostia.

    Şoferii de taxi din oraş au aglomerat o audiere care în mod normal ar fi fost plictisitoare pentru a-şi face vocea auzită. Şoferii de la Uber, spuneau ei, îşi desfăşurau ilegal activitatea în ultimele două luni. Ron Linton, numit cu numai şase luni în urmă de primarul Vincent Gray la conducerea comisiei pentru taxiuri, tindea să-i credă pe taximetrişti. Linton, care avea în jur de 80 de ani, era un bun planificator şi de mult timp ofiţer în rezervă în departamentul de poliţie al oraşului. El însuşi s-a transformat într-un agent al schimbării şi era hotărât să modernizeze taxiurile demodate ale capitalei, care nu ajungeau niciodată în cartierele mici şi nici nu acceptau carduri de credit. Pe atunci, taxiurile nici măcar nu aveau semne luminoase specifice sau o culoare uniformă care să le distingă de alte maşini. Linton era hotărât să transforme industria din interior păstrând în acelaşi timp locurile de muncă ale celor 8.500 de şoferi licenţiaţi din regiune. Uber „funcţionează ilegal şi intenţionăm să luăm măsuri împotriva lor”, i-a asigurat Linton pe şoferii nervoşi de la şedinţă. Promisiunea a fost postată pe Twitter de D.C. Taxi Watch.

  • Cum a reuşit o moldoveancă de 33 de ani să vândă plăcinte de 600.000 de euro anul trecut

    „Sunt moldoveancă de la Soroca, de pe malul Nistrului”, se prezintă tânăra antreprenoare. „Lucrez la o transformare treptată din «moldoveancă», aşa cum mi se spunea în 2012, la «moldoveanca de la Cuptorul Moldovencei», aşa cum încep oamenii să-mi spună.”

    Nicoleta Hriţcu este absolventă a două facultăţi, respectiv Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor din cadrul Universităţii „Al.I. Cuza” şi Facultatea de Teatru, la Universitatea de Arte „George Enescu”, ambele în Iaşi. Ea îşi aminteşte momentul în care a ales calea antreprenoriatului: „Aveam 30 de ani, un copil, avusesem câteva joburi la care nu făcusem performanţă şi ştampila cu minimul pe economie, pe care mi-o puneau pe masă toţi potenţialii angajatori. Cu toate astea, nu mă descurajasem, aveam o părere bună despre mine”, povesteşte ea. „Rezultatele tot întârziau să apară, experienţele mele ca angajat de până atunci s-au dovedit a fi controversate. Fiecare colaborare începea extraordinar. Angajatorii mei aveau adesea aşteptări mari în ceea ce mă priveşte, iar eu, de asemenea, porneam la drum cu un entuziasm debordant şi multe, multe idei, la care se adăuga dorinţa de a schimba lumea. Până la final însă, nu reuşeam să conving pe nimeni, lumea rămânea neschimbată, iar eu sfârşeam prin a arăta, probabil, precum Don Quijote.”

    Prin urmare, a decis să rişte şi să investească propriile resurse financiare într-un nou business. „Am muncit, însă nu oricum, ci respectând regulile jocului în care mă aventuram. La momentul respectiv aveam o idee care prindea din ce în ce mai mult viaţă. Îmi doream să fac ceva mai bine decât vedeam că se face deja, altfel decât o făceau companiile care aveau să fie viitorii mei competitori. Aşa am ajuns să mă poziţionez în piaţă cu un criteriu concret: gustul”, povesteşte Nicoleta Hriţcu. A făcut un plan, fiind în primă fază sprijinită financiar de familie, iar apoi a făcut rost şi de finanţare externă.

    Antreprenoarea spune că în 2012, când a început businessul, concurenţa în domeniu nu era atât de serioasă ca acum. „Între timp, piaţa s-a mai aglomerat. Chiar şi aşa, sunt câţiva jucători importanţi care îşi fac bine treaba, gândesc lucrurile pe termen lung, au viziune şi e o reală plăcere să-i urmăreşti. Însă eu sunt de părere că încă mai este loc de surprize.” Odată cu creşterea puterii de cumpărare în România, crede ea, s-a schimbat şi comportamentul de consum, astfel că oamenii au început să iasă în oraş din ce în ce mai des. „Consider că în prezent piaţa încă nu este satisfacută pe toate segmentele. Mai ales în Iaşi, unde oferta nu este foarte puternică, fie că vorbim despre fast-food, restaurante gourmet, patiserii şi cofetării. Celelalte oraşe mari, cum ar fi Cluj, Timişoara şi mai ales Bucureşti, ne-au luat-o înainte în multe aspecte: diversitate, calitate, creativitate, design şi chiar unicitatea ofertelor.” Piaţa alimentaţiei publice este una dintre cele mai dinamice industrii, spune tânăra antreprenoare. „Este foarte primitoare, dar şi cea mai controversată. Iartă greu greşelile şi consecinţele pot fi însemnate. Cred că oricine poate intra în această industrie, sunt însă foarte puţini cei care reuşesc să construiască reale poveşti de succes.”

    Nu se plânge de birocraţie, de impozite prea mari sau de taxe. „Nu pot, pentru că am creat şi dezvoltat o afacere sănătoasă, care funcţionează bine chiar şi în cadrul legal şi fiscal din România”, comentează antreprenoarea. „Nici finanţarea nu a fost niciodată pentru noi o problemă. Sunt foarte multe locuri de unde îţi poţi lua resursele băneşti necesare. Sunt adepta ideii «cine caută, găseşte», însă nu înainte de a te asigura că ştii ce vrei, ai un plan bun şi, desigur, referinţe bune.”

    Nicoleta Hriţcu spune că nu s-a lovit de prejudecăţile care uneori urmăresc doamnele din business, dar drumul său în afaceri nu a fost lipsit de probleme. „Nu pot să spun că am avut probleme cu prejudecăţi legate de faptul că sunt femeie. Mai degrabă vârsta mi-a dat de furcă”, spune ea. „Când intram în contact cu potenţialii colaboratori sau cu reprezentanţi ai instituţiilor statului, le stârneam şi un zâmbet în colţul gurii, a neîncredere. Nu ştiu dacă şi în celelalte oraşe mari din ţară, precum în Capitală, se întâmplă la fel, dar la Iaşi sunt foarte multe femei antreprenor şi toate se simt foarte bine în pielea lor. La fel şi eu. Sunt însă probleme pe care le-aş menţiona, mai ales încercările de a împăca munca şi viaţa de familie.”

    În prezent, Cuptorul Moldovencei are 26 de angajaţi şi planurile vizează angajarea altor 7-8 persoane. „În 2012, când am început businessul, eram doar doi angajaţi: eu şi un patiser. În 2013, eram cinci, apoi a crescut echipa progresiv: în 2014 eram 9 persoane, în 2015, 15, în 2016 am depăşit numărul de 20 de angajaţi. În 2017 preconizez că vom avea 30-35 de angajaţi”, notează Nicoleta Hriţcu. La ora actuală, antreprenoarea gestionează un laborator şi trei puncte de desfacere. Un nou laborator şi un alt punct de desfacere se află în amenajări; va ajunge astfel să controleze două laboratoare specializate: unul pentru patiserie şi unul pentru produsele de cofetărie, şi patru magazine proprii în Iaşi. Obiectivul general pentru Cuptorul Moldovencei este unul simplu: dorinţa ca produsele lor să ajungă la un număr cât mai mare de persoane, cu un preţ corect, afirmă antreprenoarea. Anul trecut, Cuptorul Moldovencei a raportat o cifră de afaceri de aproape 600.000 de euro, iar pentru 2017 Nicoleta Hriţcu şi-a stabilit ca obiectiv venituri de 800.000 de euro.

    Atunci când vorbeşte despre Cuptorul Moldovencei, spune că  îi este greu să cuantifice succesele, pentru că, argumentează ea, motorul afacerii nu a fost câştigul financiar, ci recunoaşterea propriei sale puteri de a construi ceva adevărat, valoros, dar şi cu extrem de multă responsabilitate faţă de toţi cei implicaţi. „Aşa am început, aşa funcţionăm şi acum. Pe traseu, am văzut şi potenţialul pe care îl are piaţa – mai mare decât mă aşteptam eu. Aşa am crescut din 2013 şi până în prezent deopotrivă cifra de afaceri, numărul de angajaţi, profitul. Şi nu ne oprim aici.”

  • Replicarea unui model profitabil: Greenfield Băneasa se mută în Ghencea

    Atletic, aşezat confortabil în spatele biroului din clădirea Willbrook, aflată la o aruncătură de băţ de Băneasa Shopping City, Bartosz Puzdrowski povesteşte cum, după ce la scurt timp după ce a absolvit facultatea de filosofie şi sociologie, şi-a dat seama că i-ar plăcea mai degrabă un alt traseu în viaţă. A ales registrul mai concret, al afacerilor; şi-a completat studiile cu un master în business şi marketing la Universitatea din Varşovia, precum şi programului de Executive MBA Varşovia – Illinois, cu specializarea în administrarea afacerilor şi comerţ.

    Cariera sa numără 20 de ani în real estate, iar înainte de a fi numit la conducerea firmei româneşti a fost, country manager pentru Polonia şi ţările baltice în cadrul Avestus Real Estate (dezvoltator imobiliar comercial din regiunea Europei Centrale şi de Est), director al departamentului de dezvoltare al ECE Projektmanagement Polska (unul dintre cei mai mari dezvoltatori şi investitori în centre comerciale din Europa), precum şi manager de dezvoltare regională în cadrul McDonald’s Polonia.

    Polonezul vorbeşte chibzuit despre rezultatele şi proiectele companiei pe care o conduce din toamnă, când l-a înlocuit pe Liviu Stan, care a deţinut funcţia timp de circa un an. 2016 a fost un an bun pentru piaţa rezidenţială şi pentru Impact, compania înregistrând o creştere de 15% a numărului de apartamente vândute, potrivit lui Puzdrowski. În primele nouă luni ale anului trecut, compania vânduse 353 de case şi apartamente, cu 31% mai mult faţă de aceeaşi perioadă din 2015. Preţul mediu pentru o locuinţă a fost de 317.700 de lei (70.895 de euro), cu 17% mai mult faţă de aceeaşi perioadă în 2015, potrivit raportului oficial dat publicităţii la finalul lunii septembrie. În Bucureşti, preţul mediu al unui apartament vechi cu trei camere a crescut cu 2.450 de euro sau 3,14%, de la 77.950 de euro (350.324 de lei) în ianuarie 2016 la 80.400 de euro (361.334 de lei) în ianuarie 2017, după cum arată indexul imobiliar al ZF, realizat în colaborare cu firma de consulanţă imobiliară Coldwell Banker.

    În 2016, compania a înregistrat un profit de 28,87 mil. lei faţă de o pierdere de 4,4 mil. lei în 2015. Un avans important  a fost bifat şi la capitolul veniturilor operaţionale, care au ajuns la 144 mil. lei faţă de 106 mil. lei în 2015. Cea mai mare parte a veniturilor a fost generată de vânzările din cartierul Greenfield, unde în perioada ianuarie-septembrie au fost încheiate 429 contracte şi precontracte. Profitul din vânzarea acestor proprietăţi rezidenţiale a fost de 47,9 mil. lei. Profitul operational (EBITDA) a fost de 25,5 mil. lei faţă de 9,3 mil. lei în 2015. Compania a avut un rezultat financiar negativ de 1,5 mil. lei. La 31 decembrie 2016 capitalurile proprii ale companiei au fost de 390 mil. lei. Pe bursa acţiunile Impact au fost destul de stabile în ultima perioadă învârtindu-se în jurul a 0,7 lei / acţiune. În ultimele 52 de săptâmâni preţul maxim a fost de 0,93 lei, iar preţul minim de 0,56 lei. La preţul de închidere e marţi, Impact are o capitalizare bursieră de 196,1 mil. lei, sub capitalurile proprii.

    Polonezul spune că doreşte să menţină ritmul de creştere şi pentru 2017. „Tot anul acesta plănuim să începem să construim al doilea proiect, în sectorul 6, în Ghencea. Aşteptăm să primim autorizaţia de construcţie şi demarăm activitatea pe şantier.” Dacă totul merge cum trebuie, construcţia ar trebui să înceapă în vara lui 2017, iar primele clădiri ar fi astfel terminate în trimestrul al treilea al anului viitor.

    Noul proiect are drept model Greenfield Băneasa. „Vrem să replicăm conceptul din Bănesa în Ghencea, acelaşi principiu, aceeaşi calitate. Va fi o comunitate similară, designul va fi asemănător, dar apartamentele vor fi ceva mai mici”, spune el. În total, proiectul prevede construirea a 2.500 de apartamente, în special garsoniere şi apartamente cu două camere, mai puţine cu trei camere. „Bănesa este un proiect adresat mai cu seamă familiilor cu copii, deci clienţii noştri preferă trei-patru camere. Pe când în Ghencea ne orientăm mai mult către cupluri care nu au copii încă sau au doar un copil”, explică Puzdrowski. În Băneasa, apartamentele cu trei camere s-au vândut cel mai bine, urmate de cele cu două camere apoi cele cu patru camere. „Garsonierele au fost puţine, dar vom avea mai multe în fazele următoare.”

    În ansamblu, complexul din Băneasa are un grad de ocupare de 85% şi aproape 3.000 de rezidenţi în acest moment; proiectul are o suprafaţă de 60 ha şi reuneşte peste 6.000 de locuinţe. Început în 2007, Greenfield a fost planificat pentru a fi dezvoltat în mai multe faze, având ca termen de finalizare anul 2022. „Am dezvoltat fazele unu şi doi, iar acum terminăm o parte din faza trei. Vom începe vânzarea apartamentelor în primăvară şi am demarat construcţia ultimelor 18 clădiri din faza trei, pe care sper să le terminăm la sfârşitul anului 2017”, spune polonezul. 

    Greenfield are 500 de apartamente disponibile la vânzare, iar alte 500 vor fi gata să-şi primească proprietarii în primăvară. „Acum vindem, în medie, 40-50 de apartamente pe lună. Nu am avut nicio lună cu vânzări sub 40 de apartamente, iar in unele luni am ajuns şi la 60 de unităţi vândute.” Un calcul sumar arată că s-au vândut peste 480 de apartamente în Greenfield Băneasa, chiar dacă reprezentantul companiei nu a vrut să dea detalii concrete, deoarece compania încă nu şi-a publicat rezultatele oficiale, fiind cotată la bursă. Impact Developer este deţinută de omul de afaceri Gheorghe Iaciu (49%), Adrian Adrici (11,7%) şi de alţi acţionari. Compania a fost înfiinţată în 1991, prin subscripţie publică, iar din 1996 este listată la Bursa de Valori Bucureşti.

  • Cum a reuşit o moldoveancă de 33 de ani să vândă plăcinte de 600.000 de euro anul trecut

    „Sunt moldoveancă de la Soroca, de pe malul Nistrului”, se prezintă tânăra antreprenoare. „Lucrez la o transformare treptată din «moldoveancă», aşa cum mi se spunea în 2012, la «moldoveanca de la Cuptorul Moldovencei», aşa cum încep oamenii să-mi spună.”

    Nicoleta Hriţcu este absolventă a două facultăţi, respectiv Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor din cadrul Universităţii „Al.I. Cuza” şi Facultatea de Teatru, la Universitatea de Arte „George Enescu”, ambele în Iaşi. Ea îşi aminteşte momentul în care a ales calea antreprenoriatului: „Aveam 30 de ani, un copil, avusesem câteva joburi la care nu făcusem performanţă şi ştampila cu minimul pe economie, pe care mi-o puneau pe masă toţi potenţialii angajatori. Cu toate astea, nu mă descurajasem, aveam o părere bună despre mine”, povesteşte ea. „Rezultatele tot întârziau să apară, experienţele mele ca angajat de până atunci s-au dovedit a fi controversate. Fiecare colaborare începea extraordinar. Angajatorii mei aveau adesea aşteptări mari în ceea ce mă priveşte, iar eu, de asemenea, porneam la drum cu un entuziasm debordant şi multe, multe idei, la care se adăuga dorinţa de a schimba lumea. Până la final însă, nu reuşeam să conving pe nimeni, lumea rămânea neschimbată, iar eu sfârşeam prin a arăta, probabil, precum Don Quijote.”

    Prin urmare, a decis să rişte şi să investească propriile resurse financiare într-un nou business. „Am muncit, însă nu oricum, ci respectând regulile jocului în care mă aventuram. La momentul respectiv aveam o idee care prindea din ce în ce mai mult viaţă. Îmi doream să fac ceva mai bine decât vedeam că se face deja, altfel decât o făceau companiile care aveau să fie viitorii mei competitori. Aşa am ajuns să mă poziţionez în piaţă cu un criteriu concret: gustul”, povesteşte Nicoleta Hriţcu. A făcut un plan, fiind în primă fază sprijinită financiar de familie, iar apoi a făcut rost şi de finanţare externă.

    Antreprenoarea spune că în 2012, când a început businessul, concurenţa în domeniu nu era atât de serioasă ca acum. „Între timp, piaţa s-a mai aglomerat. Chiar şi aşa, sunt câţiva jucători importanţi care îşi fac bine treaba, gândesc lucrurile pe termen lung, au viziune şi e o reală plăcere să-i urmăreşti. Însă eu sunt de părere că încă mai este loc de surprize.” Odată cu creşterea puterii de cumpărare în România, crede ea, s-a schimbat şi comportamentul de consum, astfel că oamenii au început să iasă în oraş din ce în ce mai des. „Consider că în prezent piaţa încă nu este satisfacută pe toate segmentele. Mai ales în Iaşi, unde oferta nu este foarte puternică, fie că vorbim despre fast-food, restaurante gourmet, patiserii şi cofetării. Celelalte oraşe mari, cum ar fi Cluj, Timişoara şi mai ales Bucureşti, ne-au luat-o înainte în multe aspecte: diversitate, calitate, creativitate, design şi chiar unicitatea ofertelor.” Piaţa alimentaţiei publice este una dintre cele mai dinamice industrii, spune tânăra antreprenoare. „Este foarte primitoare, dar şi cea mai controversată. Iartă greu greşelile şi consecinţele pot fi însemnate. Cred că oricine poate intra în această industrie, sunt însă foarte puţini cei care reuşesc să construiască reale poveşti de succes.”

    Nu se plânge de birocraţie, de impozite prea mari sau de taxe. „Nu pot, pentru că am creat şi dezvoltat o afacere sănătoasă, care funcţionează bine chiar şi în cadrul legal şi fiscal din România”, comentează antreprenoarea. „Nici finanţarea nu a fost niciodată pentru noi o problemă. Sunt foarte multe locuri de unde îţi poţi lua resursele băneşti necesare. Sunt adepta ideii «cine caută, găseşte», însă nu înainte de a te asigura că ştii ce vrei, ai un plan bun şi, desigur, referinţe bune.”

    Nicoleta Hriţcu spune că nu s-a lovit de prejudecăţile care uneori urmăresc doamnele din business, dar drumul său în afaceri nu a fost lipsit de probleme. „Nu pot să spun că am avut probleme cu prejudecăţi legate de faptul că sunt femeie. Mai degrabă vârsta mi-a dat de furcă”, spune ea. „Când intram în contact cu potenţialii colaboratori sau cu reprezentanţi ai instituţiilor statului, le stârneam şi un zâmbet în colţul gurii, a neîncredere. Nu ştiu dacă şi în celelalte oraşe mari din ţară, precum în Capitală, se întâmplă la fel, dar la Iaşi sunt foarte multe femei antreprenor şi toate se simt foarte bine în pielea lor. La fel şi eu. Sunt însă probleme pe care le-aş menţiona, mai ales încercările de a împăca munca şi viaţa de familie.”

    În prezent, Cuptorul Moldovencei are 26 de angajaţi şi planurile vizează angajarea altor 7-8 persoane. „În 2012, când am început businessul, eram doar doi angajaţi: eu şi un patiser. În 2013, eram cinci, apoi a crescut echipa progresiv: în 2014 eram 9 persoane, în 2015, 15, în 2016 am depăşit numărul de 20 de angajaţi. În 2017 preconizez că vom avea 30-35 de angajaţi”, notează Nicoleta Hriţcu. La ora actuală, antreprenoarea gestionează un laborator şi trei puncte de desfacere. Un nou laborator şi un alt punct de desfacere se află în amenajări; va ajunge astfel să controleze două laboratoare specializate: unul pentru patiserie şi unul pentru produsele de cofetărie, şi patru magazine proprii în Iaşi. Obiectivul general pentru Cuptorul Moldovencei este unul simplu: dorinţa ca produsele lor să ajungă la un număr cât mai mare de persoane, cu un preţ corect, afirmă antreprenoarea. Anul trecut, Cuptorul Moldovencei a raportat o cifră de afaceri de aproape 600.000 de euro, iar pentru 2017 Nicoleta Hriţcu şi-a stabilit ca obiectiv venituri de 800.000 de euro.

    Atunci când vorbeşte despre Cuptorul Moldovencei, spune că  îi este greu să cuantifice succesele, pentru că, argumentează ea, motorul afacerii nu a fost câştigul financiar, ci recunoaşterea propriei sale puteri de a construi ceva adevărat, valoros, dar şi cu extrem de multă responsabilitate faţă de toţi cei implicaţi. „Aşa am început, aşa funcţionăm şi acum. Pe traseu, am văzut şi potenţialul pe care îl are piaţa – mai mare decât mă aşteptam eu. Aşa am crescut din 2013 şi până în prezent deopotrivă cifra de afaceri, numărul de angajaţi, profitul. Şi nu ne oprim aici.”

  • Încă un restaurant cu specific franţuzesc a deschis prima unitate în România

    Primul restaurant al fast-food-ului cu specific francez a reprezentat o investiţie estimată la 65.000 de euro, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei. Unitatea măsoară aproximativ 100 de metri pătraţi şi completează experienţa clienţilor centrului comercial cu un nou concept de fast food care îmbină bucătăria mexicană cu arta gastronomică franceză, aducând pe piaţa locală preparate cu totul deosebite.

    „Suntem încântaţi că Ploieşti Shopping City este destinaţia aleasă de Los Tacos pentru inaugurarea primei locatii, contribuind la consolidarea poziţiei noastre ca principală destinaţie de shopping din regiune. Prin această deschidere, reuşim să aducem un plus de valoare şi diversificare a experienţei pe care urmărim să le-o oferim clienţilor cu fiecare vizită pe care ne-o fac. Avem convingerea că cei care ne vor trece pragul se vor bucura de oferta noastră îmbogăţită pe segmentul fast food şi vor aprecia conceptul unic pe care Los Tacos îl aduce în România”, a declarat Marina Trifina, Marketing Manager Ploieşti Shopping City. 

    Deschiderea primei unităţi reprezintă un pas important în strategia de business a brandului de origine franceză, urmărind să îşi dezvolte activitatea prin deschiderea unei francize şi extinderea unei reţele locale la cel puţin zece locaţii.

    „Lansarea pe piaţa din România este un pas firesc în strategia de business. La fel de firească este şi alegerea Ploieşti Shopping City drept locaţie pentru prima unitate Los Tacos. Centrul comercial se bucură de un foarte important statut în peisajul de retail din judeţul Prahova şi în împrejurimi şi, totodată, prezintă o mare atracţie pentru categoria turistică. Această poziţionare se traduce prin ocazii numeroase pentru noi de a intra în contact cu un mix echilibrat al consumatorilor, care să aprecieze conceptul ce stă la baza brandului: o fuziune între două mari bucătarii care, aduse laolaltă, dau naştere unui gust pe care nu îl mai poţi uita. Los Tacos este un business, orientat spre a le oferi clienţilor o experienţă culinară specială care mizează pe gustul deosebit al sosurilor franceze, diferenţiindu-se astfel de fast-food-urile existente la ora actuală. Aşadar, îi invităm pe clienţii centrului comercial să ne viziteze şi să se bucure de preparatele noastre”, a declarat Ilie Coşereanu, Director Vânzări Los Tacos.

    Ploieşti Shopping City, primul şi cel mai mare centru comercial din judeţul Prahova, are o suprafaţă închiriabilă de 55.000 m2 şi pune la dispoziţia clienţilor săi aproximativ 2.000 locuri de parcare. Mall-ul găzduieşte unul dintre cele mai mari cinematografe din afara Capitalei, cu 12 săli de proiecţie dintre care 7 sunt dotate cu tehnologia 3D, dar şi peste 100 de magazine, varietatea  de chiriaşi incluzând branduri internaţionale precum Zara, H&M, Pull and Bear, Bershka, Stradivarius, Adidas, Orsay, Otter, LC Waikiki, Claire’s, Intersport, Noriel, B&B, Yves Rocher şi multe altele. Ploieşti Shopping City este un proiect dezvoltat de Carrefour Property România împreună cu New Europe Property Investments plc (NEPI).

      

  • Încă un restaurant cu specific franţuzesc a deschis prima unitate în România

    Primul restaurant al fast-food-ului cu specific francez a reprezentat o investiţie estimată la 65.000 de euro, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei. Unitatea măsoară aproximativ 100 de metri pătraţi şi completează experienţa clienţilor centrului comercial cu un nou concept de fast food care îmbină bucătăria mexicană cu arta gastronomică franceză, aducând pe piaţa locală preparate cu totul deosebite.

    „Suntem încântaţi că Ploieşti Shopping City este destinaţia aleasă de Los Tacos pentru inaugurarea primei locatii, contribuind la consolidarea poziţiei noastre ca principală destinaţie de shopping din regiune. Prin această deschidere, reuşim să aducem un plus de valoare şi diversificare a experienţei pe care urmărim să le-o oferim clienţilor cu fiecare vizită pe care ne-o fac. Avem convingerea că cei care ne vor trece pragul se vor bucura de oferta noastră îmbogăţită pe segmentul fast food şi vor aprecia conceptul unic pe care Los Tacos îl aduce în România”, a declarat Marina Trifina, Marketing Manager Ploieşti Shopping City. 

    Deschiderea primei unităţi reprezintă un pas important în strategia de business a brandului de origine franceză, urmărind să îşi dezvolte activitatea prin deschiderea unei francize şi extinderea unei reţele locale la cel puţin zece locaţii.

    „Lansarea pe piaţa din România este un pas firesc în strategia de business. La fel de firească este şi alegerea Ploieşti Shopping City drept locaţie pentru prima unitate Los Tacos. Centrul comercial se bucură de un foarte important statut în peisajul de retail din judeţul Prahova şi în împrejurimi şi, totodată, prezintă o mare atracţie pentru categoria turistică. Această poziţionare se traduce prin ocazii numeroase pentru noi de a intra în contact cu un mix echilibrat al consumatorilor, care să aprecieze conceptul ce stă la baza brandului: o fuziune între două mari bucătarii care, aduse laolaltă, dau naştere unui gust pe care nu îl mai poţi uita. Los Tacos este un business, orientat spre a le oferi clienţilor o experienţă culinară specială care mizează pe gustul deosebit al sosurilor franceze, diferenţiindu-se astfel de fast-food-urile existente la ora actuală. Aşadar, îi invităm pe clienţii centrului comercial să ne viziteze şi să se bucure de preparatele noastre”, a declarat Ilie Coşereanu, Director Vânzări Los Tacos.

    Ploieşti Shopping City, primul şi cel mai mare centru comercial din judeţul Prahova, are o suprafaţă închiriabilă de 55.000 m2 şi pune la dispoziţia clienţilor săi aproximativ 2.000 locuri de parcare. Mall-ul găzduieşte unul dintre cele mai mari cinematografe din afara Capitalei, cu 12 săli de proiecţie dintre care 7 sunt dotate cu tehnologia 3D, dar şi peste 100 de magazine, varietatea  de chiriaşi incluzând branduri internaţionale precum Zara, H&M, Pull and Bear, Bershka, Stradivarius, Adidas, Orsay, Otter, LC Waikiki, Claire’s, Intersport, Noriel, B&B, Yves Rocher şi multe altele. Ploieşti Shopping City este un proiect dezvoltat de Carrefour Property România împreună cu New Europe Property Investments plc (NEPI).

      

  • Încă un restaurant cu specific franţuzesc a deschis prima unitate în România

    Primul restaurant al fast-food-ului cu specific francez a reprezentat o investiţie estimată la 65.000 de euro, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei. Unitatea măsoară aproximativ 100 de metri pătraţi şi completează experienţa clienţilor centrului comercial cu un nou concept de fast food care îmbină bucătăria mexicană cu arta gastronomică franceză, aducând pe piaţa locală preparate cu totul deosebite.

    „Suntem încântaţi că Ploieşti Shopping City este destinaţia aleasă de Los Tacos pentru inaugurarea primei locatii, contribuind la consolidarea poziţiei noastre ca principală destinaţie de shopping din regiune. Prin această deschidere, reuşim să aducem un plus de valoare şi diversificare a experienţei pe care urmărim să le-o oferim clienţilor cu fiecare vizită pe care ne-o fac. Avem convingerea că cei care ne vor trece pragul se vor bucura de oferta noastră îmbogăţită pe segmentul fast food şi vor aprecia conceptul unic pe care Los Tacos îl aduce în România”, a declarat Marina Trifina, Marketing Manager Ploieşti Shopping City. 

    Deschiderea primei unităţi reprezintă un pas important în strategia de business a brandului de origine franceză, urmărind să îşi dezvolte activitatea prin deschiderea unei francize şi extinderea unei reţele locale la cel puţin zece locaţii.

    „Lansarea pe piaţa din România este un pas firesc în strategia de business. La fel de firească este şi alegerea Ploieşti Shopping City drept locaţie pentru prima unitate Los Tacos. Centrul comercial se bucură de un foarte important statut în peisajul de retail din judeţul Prahova şi în împrejurimi şi, totodată, prezintă o mare atracţie pentru categoria turistică. Această poziţionare se traduce prin ocazii numeroase pentru noi de a intra în contact cu un mix echilibrat al consumatorilor, care să aprecieze conceptul ce stă la baza brandului: o fuziune între două mari bucătarii care, aduse laolaltă, dau naştere unui gust pe care nu îl mai poţi uita. Los Tacos este un business, orientat spre a le oferi clienţilor o experienţă culinară specială care mizează pe gustul deosebit al sosurilor franceze, diferenţiindu-se astfel de fast-food-urile existente la ora actuală. Aşadar, îi invităm pe clienţii centrului comercial să ne viziteze şi să se bucure de preparatele noastre”, a declarat Ilie Coşereanu, Director Vânzări Los Tacos.

    Ploieşti Shopping City, primul şi cel mai mare centru comercial din judeţul Prahova, are o suprafaţă închiriabilă de 55.000 m2 şi pune la dispoziţia clienţilor săi aproximativ 2.000 locuri de parcare. Mall-ul găzduieşte unul dintre cele mai mari cinematografe din afara Capitalei, cu 12 săli de proiecţie dintre care 7 sunt dotate cu tehnologia 3D, dar şi peste 100 de magazine, varietatea  de chiriaşi incluzând branduri internaţionale precum Zara, H&M, Pull and Bear, Bershka, Stradivarius, Adidas, Orsay, Otter, LC Waikiki, Claire’s, Intersport, Noriel, B&B, Yves Rocher şi multe altele. Ploieşti Shopping City este un proiect dezvoltat de Carrefour Property România împreună cu New Europe Property Investments plc (NEPI).

      

  • Ţara unde preşedintele vrea să bage copiii de 9 ani la închisoare

    Aliaţii preşedintelui controversat, poreclit ”Duterte Harry” din cauza abordării sale în ce priveşte infracţiunile cu droguri, îşi doresc ca el să implementeze această schimbarea. Totodată, susţin, împreună cu el, reintroducerea pedepsei cu moartea. Această politică a stârnit numeroase comentaterii din partea Naţiunilor Unite, care au descris planul drept ”greşit din toate punctele de vedere”.
     
    ”Dacă cresc petrecându-şi anii adolescenţei în închisoare, vor fi afectaţi probabil pe viaţă”, spune într-un articol publicat de The Guardian Lotta Sylwander, reprezentantul Unicef în Filipine. Temerile sunt mari în contextul în care odată condamnaţi, copiii cu vârste de peste nouă ani ar putea să se confrunte şi cu pedeapsa cu moartea, mai ales dacă sunt implicaţi în traficul de droguri.
     
    Potrivit reprezentantului Unicef, copiii nu sunt capabili să înţeleagă consecinţele implicării lor în traficul cu droguri la o vârstă atât de mică. Duterte a fost ales preşedinte în luna mai a anului trecut. De atunci a dus un război împotriva traficului de droguri, multe dintre măsurile sale fiind controversate. Mai mult de 7.700 de oameni au murit, dintre aceştia, mai mult de 2.500 ca rezultat al unor confruntări armate cu poliţia. 

  • Cei mai puternici lideri din lume în prezent: Celebra revistă americană Forbes l-a ales pe Putin în faţa lui Donald Trump

    Pentru a realiza topul, revista Forbes a luat în considerare sute de candidaţi, examinând patru elemente cheie: numărul persoanelor asupra cărora îşi exercită influenţa, resursele financiare pe care le controlează, sferele de influenţă asupra cărora au impact şi cât de des îşi folosesc puterea pe care o au, scrie Ziarul Financiar.

    1.      Vladimir Putin, preşedintele Rusiei, 64 de ani

    Liderul Rusiei continuă să demonstreze că este unul dintre puţinii oameni din lume atât de puternic încât poate să facă ce vrea şi să scape basma curată. Acum că are şi un potenţial aliat la Casa Albă sunt câteva lucruri pe care le mai are de bifat pe lista sa.

    2.      Donald Trump, preşedintele ales al SUA, 70 de ani

    Magnatul Donald Trump a urcat 70 de poziţii în clasamentul din acest an, ceea ce demonstrează câtă putere şi influenţă poate aduce scaunul din Biroul Oval de la Washington D.C. Preşedintele SUA pare că este imun la scandaluri, are o avere estimată la 3,7 miliarde de dolari şi un singur scop :“Să facă America măreaţă din nou”.

    3.      Angela Merkel, cancelarul Germaniei, 62 de ani

    După Brexit, Angela Merkel este una dintre figurile cele mai importante din lume. Chiar dacă a fost afectată de pierderea lui Hillary Clinton, contra candidata lui Donald Trump în alegerile prezidenţiale din SUA din 2016, ea rămâne cea mai puternică femeie din lume. Angela Merkel a coborât o poziţie în clasament faţă de anul trecut.

    4.      Xi Jinping, secretar general al Partidului Comunist din China, 63 de ani

    Recent numit liderul principal al Partidului Comunist, o onoare acordată în trecut lui Deng Xiaoping şi Mao Zedong, preşedintele Xi are mai mult control asupra Chinei decât oricine altcineva.

    5.      Papa Francisc, lideul Bisericii Catolice, 80 de ani

    Liderul spiritual al peste 1,3 miliarde de catolici nu este lipsit de controverse. În 2016 a dat preoţilor “puterea” de a ierta femeile care fac avorturi, a continuat să facă presiuni în favoarea schimbărilor climatice, dar şi în avantajul gestionării crizei refugiaţilor la nivel mondial. El a ocupat locul patru în clasamentul din 2015.

    IATĂ CINE ÎNCHEIE TOPUL. CITEŞTE PE ZIARUL FINANCIAR