Peste 360.000 de salariati romani au disparut din statistici in
perioada octombrie 2008- octombrie 2009, in timp ce numarul
angajatilor din administratia publica a crescut cu mai mult de
26.000, arata date publicate joi de Institutul National de
Statistica (INS).
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro si pe
www.zf.ro
Documentul a fost aprobat marti de Guvern. “In 2010 vor fi
alocati 245,1 milioane de lei, in 2011 – 714,5 milioane de lei, in
2012 – 575,8 milioane de lei, iar in 2013 – 364,8 milioane de lei”,
a precizat conducerea ministerului.
La nivelul Produsului Intern Brut (PIB), contributia si efectele
informatizarii serviciilor publice se vor cifra la 90 milioane de
euro in 2010 si 190 milioane de euro in intervalul 2011-2013.
Cititi mai multe pe www.gandul.info
Biroul Executiv al FNSA a hotarat declansarea actiunilor de
protest. Astfel, in 2 februarie va avea loc greva de avertisment,
cu intreruperea activitatii timp de doua ore, la inceputul
programului de lucru, in 9 februarie va avea loc pichetarea
Ministerului Administratiei si Ministerului Muncii, iar in 12
februarie va avea loc declansarea grevei generale pe termen
nelimitat.
Mai multe pe www.mediafax.ro
"Problema Bucurestiului este ca a fost tratat cu indiferenta; dupa 1990 s-a facut o singura lege a administratiei publice locale si chiar daca a mai fost ea amendata, Bucurestiul a fost tratat in continuare ca un judet mai mare cu sase orase mai mici, nu ca o capitala.”
Astfel identifica specialistul in administratie publica Sorin Ionita, director executiv al Societatii Academice din Romania (SAR), principala problema de sistem care afecteaza capitala Romaniei si prima mare deficienta care trebuie corectata in mandatul urmatorului primar general: sapte viziuni de multe ori nu diferite, ci contradictorii de administrare a unui oras care creste, dupa cum spune viceprimarul Razvan Murgeanu, “mai repede decat China, cu 10,2% pe an”.
Pentru ca, dupa cum sunt de acord ambii, problema Bucurestiului nu sunt neaparat banii (Primaria Generala gestioneaza anual un buget de circa un miliard de euro, iar cele sase sectoare insumate tind si ele spre o valoare asemanatoare, la care se adauga alte cateva miliarde de euro care pot fi accesate de la UE prin diverse programe operationale), ci lipsa unei organizari administrative proprii unei capitale.
Aceasta face de multe ori ca un proiect urban sa nu aiba un traseu liniar, ci sa intre intr-un cerc vicios datorita suprapunerii de competente dintre Primaria Generala si cele de sector, spre exemplu in ce priveste regimul constructiilor.
Poate si din acest motiv, 24 de organizatii neguvernamentale au cerut cu doua saptamani in urma candidatilor la primariile de sectoare si la PMB sa-si asume in aceasta campanie electorala un “Pact pentru Bucuresti”, a carui coloana vertebrala este tocmai reglementarea unor raporturi de competenta in diverse domenii dintre sectoare si Primaria Generala, motiv care – afirma ONG-urile – a blocat sau sabotat inceperea unor proiecte urbanistice de amploare.
Spre exemplu, cele 24 de organizatii cer elaborarea unui nou plan de urbanism general (PUG – radiografia urbanistica a Bucurestiului) si trecerea dreptului de a elabora planuri de urbanism zonal (PUZ) in competenta exclusiva a Primariei Municipale, dupa ce experienta a aratat ca multe PUZ-uri elaborate de primariile de sector contravin cu strategia urbanistica convenita la centru.
Reprezentantul SAR merge insa si mai departe si anunta ca va lansa in aceasta perioada electorala chiar un proiect de “Constitutie pentru Bucuresti”, un document mai arid, dar care ar avea rolul sa decripteze un mecanism birocratic de functionare eficienta a Capitalei.
Cum ar trebui insa impartit Bucurestiul astfel incat sa poata fi guvernat unitar?
Sorin Ionita ar inclina spre exemplele capitalelor vecine, cu care Bucurestiul se poate compara ca numar de locuitori si ca suprafata: “Budapesta are 23 de sectoare, Bratislava si mai multe, spre 30, Varsovia are 11, mi se pare; decuparea in astfel de bucati mai mici, care sa tina cont si de specificitatile zonei, ar creste relatia de proximitate dintre sector si cetatean”.