BusinessMagazin

Tag: sistem

  • Intervenţie chirurgicală cu sistem de neuronavigaţie, premieră medicală la Spitalul Marie Curie

    Noul sistem de navigaţie a intrat de curând în dotarea secţiei de neurochirurgie de la Marie Curie, fiind achiziţionat de Asociaţia Inima Copiilor cu sprijin financiar oferit de Fundaţia Vodafone România. Finanţarea Fundaţiei Vodafone România, care se ridica la 250.000 euro, a permis pe lângă achiziţionarea aparatului de neuronavigaţie şi dotarea secţiei cu o coloană de endoscopie. Tot din acest buget, va fi achiziţionat pentru spital un sistem de electrofiziologie. Toate acestea vor permite echipei medicale de la Spitalul Clinic de Urgenţă pentru copii „Maria Sklodowska Curie” realizarea unor noi şi complexe intervenţii neuro-chirurgicale.

    “Acestă tehnologie reprezintă standardul în patologia neurochirurgicală pediatrică oriunde în lume şi înseamnă pentru copii incizii mai mici, recuperare rapidă, durată de spitalizare redusă, iar pentru noi, medicii, posibilitatea localizării exacte a proceselor tumorale şi reducerea la minim a riscului leziunilor asupra creierului”, a declarat dr. Sorin Târnoveanu, medic specialist Neurochirurgie.

    Pentru băieţelul în vârstă de doi ani diagnosticat cu ependimom anaplazic, o formă severă de tumoră cerebrală, operaţia – utilizând acest sistem computerizat de ghidaj – era singura soluţie viabilă. Micul pacient, ce cântărea doar 8 kilograme, trecuse anterior prin două intervenţii chirurgicale clasice de îndepărtare a tumorii ce măsura – potrivit investigaţiilor imagistice tridimensionale – 8 cm/ 7 cm/ 8 cm.

    Pe 13 ianuarie 2015, folosind sistemul de neuronavigaţie, medicii români Târnoveanu şi Gobej reuşesc, la capătul a 240 de minute de tensiune, să îndepărteze uriaşa tumoră  salvând funcţiile creierului şi reducând la minim impactul intervenţiei chirurgicale asupra structurilor cerebrale. Chiar şi incizia pe care neurochirurgii i-au făcut-o băieţelului la nivelul scalpului are dimensiuni reduse – de doar 5 cm, cu un volet osos de 4 cm diametru.

    În prezent, copilul se află sub supraveghere medicală, urmând să continue tratamentul oncologic de specialitate. El este primul pacient cu tumoră cerebrală operat la Marie Curie cu aceasta tehnologie minim-invazivă, neuronavigaţia. Acest tip de intervenţie reprezintă o şansă în plus la viaţă oferită copiilor români diagnosticaţi cu tumori cerebrale.   

    Neuronavigaţia este un sistem computerizat care constă în redarea pe un monitor a unei imagini 3D a structurilor cranio-cerebrale ale pacientului. Sistemul este de fapt un GPS al creierului, care oferă informaţii utile chirurgului despre poziţia instrumentelor sale.

    Utilizând acest sistem, neurochirurgul poate vizualiza pe baza investigaţiilor neuroimagistice prealabile (CT sau RMN) anatomia pacientului 3D şi poziţia instrumentelor chirurgicale în raport cu structurile cerebrale ale pacientului, putând astfel extirpa tumorile cerebrale cu o precizie deosebită, salvând funcţiile creierului şi reducând leziunile.

    Inciziile mari nu mai sunt necesare, pentru că precizia localizării unei tumori este de sub 1 mm cu o astfel de tehnologie. Astfel, printr-o gaură mică se pot scoate tumori foarte mari dacă voletul osos este poziţionat corect, cu atingerea tuturor punctelor tumorii, fără a leza ţesut sănătos. Totodată, scade şi timpul operator principal – într-o tumoră de 5 cm, chirurgul ştie permanent unde se află. Dacă este în centrul tumorii, viteza lui de lucru este foarte mare şi securitatea pacientului creşte semnificativ, pentru că ştie că nu există ţesut sănătos în jur care să poată fi lezat.

    În 2015, 250 de copii au fost operaţi în Secţia de Neurochirurgie de la Spitalul Marie Curie din Bucureşti, 10 % dintre micii pacienţi fiind diagnosticaţi cu tumori cerebrale. 

    Inima Copiilor ajută copiii bolnavi de inimă, şi nu doar pe ei, din 2006.

    Principalele proiecte ale Asociaţiei Inima Copiilor s-au derulat la Spitalul Marie Curie şi au constat în construirea Centrului de Cardiochirurgie pediatrică (2009 — 2011), renovarea Secţiei de Cardiologie (2012), construirea Secţiei de Terapie intensivă nou-născuţi, amenajarea Secţiei de Neurochirurgie (2015).

    Inima Copiilor îşi propune să organizeze în 2016 mai multe misiuni medicale pentru ca mai mulţi copii să poată fi operaţi în Centrul de Cardiochirurgie de la Marie Curie. Tot anul acesta va înfiinţa prima bancă de lapte matern din România în Secţia de Terapie intensivă nou-născuţi de la Marie Curie, construită cu ajutorul Fundaţiei Vodafone România.

    Fundaţia Vodafone România a finanţat, în cei 18 ani de activitate, peste 848 de programe în domeniile sănătăţii, educaţiei, serviciilor sociale, având că beneficiari copii, tineri, bătrâni, persoane defavorizate fizic, social sau economic. Până în prezent, Fundaţia Vodafone România a investit 20 milioane Euro în proiecte desfăşurate de organizaţiile non-profit partenere.

  • Scandalul care ar putea distruge Bitcoin

    Deşi ştiam că există posibilitatea ca moneda să fie un eşec, acum îmi dau seama că Bitcoin a eşuat cu adevărat şi mă întristează teribil acest lucru.“ Mike Hearn, unul dintre dezvoltatorii şi promotorii monedei virtuale Bitcoin, vorbeşte deja despre eşecul Bitcoin ca despre o certitudine. Declaraţiile lui au cu atât mai multă greutate cu cât Mike Hearn este unul dintre oamenii importanţi care au lucrat la dezvoltarea monedei virtuale, iar acum a anunţat într-un articol că nu mai crede în viitorul Bitcoin şi că şi-a vândut toate monedele virtuale.

    Mesajul său a făcut încojurul lumii şi a zguduit sistemul, moneda depreciindu‑se de la 429 de dolari la 360 de dolari, iar la momentul scrierii acestui material un bitcoin se învârte în jurul sumei de 380 de dolari. Înainte să vedem de ce ar fi dat Hearn declaraţia care a zguduit Bitcoin, mai ales după ce el şi-a marcat profitul, aş vrea să stabilim ce este şi cum funcţionează Bitcoin.

    DE UNDE A VENIT BITCOIN?

    Sub pseudonimul Satoshi Nakamoto, un dezvoltator de software – sau poate un grup de dezvoltatori – a pus bazele unei valute digitale criptografiate, descentralizate, în regim opensource, ca alternativă la sistemul monetar controlat de bănci centrale şi guverne, care tocmai trecuse printr-un eşec de proporţii istorice odată cu haosul propagat în întreaga lume de falimentul Lehman Brothers. Astfel, Bitcoinul a apărut pe piaţă în 2009, având ca scop să devină o monedă de referinţă care să fie reglementată transparent, corect şi fără compromisuri, nu de o bancă centrală sau de o autoritate de reglementare, ci de un sistem de modele matematice bine pus la punct. Cu tranzacţii efectuate direct între utilizatori, fără intermediari, şi cu securitatea asigurată de criptografie.

    Identitatea lui Nakamoto nu a fost dezvăluită nici până în ziua de azi, însă publicaţia Wired susţine că Satoshi Nakamoto este un pseudonim folosit de un criptolog australian în vârstă de 44 de ani cu numele de Craig Steven Wright. „Wright fie a inventat Bitcoinul, fie este un farsor strălucitor care vrea cu tărie să se creadă că el este inventatorul“, scriu Andry Greenberg şi Gwen Branwen. Revista Wired citează documente ieşite la suprafaţă despre care susţine că relevă discuţii între Wright şi avocaţii săi, în care acesta spune: „Am făcut tot posibilul să ascund că eu administrez Bitcoin din 2009“. Potrivit articolului lui Mike Hearn, Satoshi Nakamoto a renunţat să mai administreze Bitcoinul şi reţeaua i-a fost dată lui Gavin Andresen, care a mai cooptat alţi patru dezvoltatori, printre care şi Mike Hearn, şi au format un fel de consiliu numit Bitcoin-Core. Iar acest consiliu se ocupă de implementarea modificărilor asupra reţelei.

    CE ESTE BITCOIN?

    Bitcoin-ul este o monedă virtuală, adică o cheie de 34 de caractere, litere şi cifre, iar aceasta este stocată într-un portofel digital. Pentru a efectua transferuri, utilizatorii au nevoie de o altă cheie, de 51 de caractere. Toate tranzacţiile sunt publice, stocate într-un registru anonim (blockchain) care nu poate fi modificat decât prin efectuarea de noi tranzacţii.

    Monedele Bitcoin sunt „fabricate” pe baza unor modele matematice predeterminate: fiecare utilizator participă, cu puterea de procesare a computerului său, la rezolvarea unui sistem complex de ecuaţii, în urma căreia în reţeaua Bitcoin se naşte un nou bloc de cod criptografiat. Fiecare nou bloc apare aproximativ odată la 10 minute şi aduce pe piaţă 25 de unităţi Bitcoin noi. Pe măsură ce puterea de procesare direcţionată către minerit se schimbă, dificultatea creării de noi Bitcoin variază. În urma „mineritului”, utilizatorii primesc Bitcoinuri pe care le pot utiliza în reţea.

    Problema este că utilizatorii care deţin computere mai puternice îşi pot creşte suma din cont mai repede decât ceilalţi. După cum zice Hearn, în momentul de faţă sistemul este controlat de o mână de oameni din China, complet opus ideii unui sistem monetar descentralizat.

    Care este problema cu Bitcoin şi de ce nu mai crede unul dintre fondatori în moneda virtuală?

    În articolul menţionat, Mike Hearn scrie că pentru el Bitcoin a fost doar un experiment care, în cele din urmă, a eşuat din motive tehnice, dar şi din cauza comunităţii. Cele mai multe neînţelegeri sunt legate de o piesă-cheie din tehnologia Bitcoin, şi anume capacitatea de tranzacţionare a reţelei. Numărul de tranzacţii acceptate într-o perioadă de timp este prea mic, ceea ce face ca unele dintre ele să fie realizate cu întârziere sau să fie blocate. Astfel, Hearn cere o ajustare a tehnologiei pentru a permite mai multe tranzacţii.

    În prezent, un bloc de cod (ce conţine datele tranzacţiei) nu poate fi mai mare de 1 MB, însă de-a lungul timpului dimensiunea de blocuri care se adaugă la blockchain a crescut constant odată cu creşterea Bitcoinului. Ca urmare, rata la care tranzacţiile sunt procesate s-a diminuat. Astfel, unele tranzacţii eşuează, împiedicând să se realizeze plăţile. Unii se tem că reţeaua va deveni astfel suprasaturată şi nu o să mai poată fi utilizabilă.

    În mai 2015, Andresen a declarat că ar trebui folosite blocuri mai mari. „Este foarte probabil ca tot mai mulţi oameni să renunţe la Bitcoin deoarece confirmarea tranzacţiei este din ce în ce mai nesigură“, a spus el.

    Pe de altă parte, Nic Cary, membru al Bitcoin-Core, spune că această nevoie de a mări limita de dimensiune a unui bloc nu este urgentă cum spun unii: „Este o chestiune de perspectivă. Reţeaua Bitcoin a fost actualizată de zeci de ori şi va continua să fie cel mai de încredere şi eficient sistem pentru a trimite valoare, marfă pe glob“.

     

  • Opinie Dragoş Pătroi, consultant fiscal: Birocraţia fiscală la început de 2016

    Iată că a sosit şi data de 01 ianuarie 2016 şi – odată cu ea – au intrat în vigoare noile coduri ale legislaţiei fiscale, Codul fiscal şi cel de procedură fiscală. Anterior însă, doar în perioada 28 – 31 decembrie 2015, au fost publicate în Monitorul Oficial nu mai puţin de 30 de ordine ANAF şi MFP.

    Dincolo de toate speranţele mediului de afaceri, privind mult promisa şi mediatizata relaxare fiscală pe care o va aduce noul cod fiscal, ce constatăm însă mai întâi de toate? Că un sistem incapabil să-şi încaseze creanţele fiscale la nivelul decent al mediei Uniunii Europene apelează la reglementări conjuncturale, sistemul fiscal fiind dominat de modificări ale celor două coduri (respectiv fiscal şi de procedură fiscală) printr-o serie de ordonanţe de urgenţă, hotărâri de guvern şi ordine ANAF şi MFP.

    Nu neg că multe din aceste reglementări pot aduce un plus de consistenţă în aplicarea unitară a legislaţiei fiscale – în special din perspectiva conţinutului şi modelului unor formulare ce urmează a fi utilizate –  dar trebuie să admitem că ritmul acesta, extrem de alert, de emitere şi de publicare de acte normative este unul foarte supărător pentru mediul de afaceri. Iar astfel, stabilitatea şi predictibilitatea legislaţiei fiscale rămân, în continuare, doar la nivel de deziderat. Mai mult decât atât, toată această avalanşă de acte normative poate avea chiar un efect de bumerang, şi, în loc să reglementeze, să afecteze chiar coerenţa în aplicarea în practica fiscală de zi cu zi a noilor prevederi ale legislaţiei fiscale.

    Din păcate, sarabanda aşa-ziselor noutăţi din domeniul fiscal a continuat şi după data de 01 ianuarie 2016. Şi, din motive de spaţiu, o să mă refer doar la două dintre ele.

    Anul trecut, printr un ordin al ANAF, a fost introdusă obligativitatea agenţilor economici de a întocmi şi a depune formularul 088, în baza căruia organele fiscale să evalueze capacitatea acestuia de a desfăşura activitate economică, în vederea atribuirii unui cod valid de TVA. Şi asta inclusiv în situaţiile în care contribuabilii sunt obligaţi, prin efectul legii Codului fiscal, să solicite înregistrarea în scopuri de TVA, ca urmare a depăşirii plafonului de scutire al cifrei de afaceri de 220.000 lei. Păi atâta timp cât Codul fiscal prevede obligativitatea – şi nu opţiunea! – înregistrării în scopuri de TVA, ca urmare a depăşirii plafonului de scutire, poate veni un ordin ANAF să limiteze această înregistrare de îndeplinirea unor criterii suplimentare în acest sens? Dacă contribuabilul a atins cifra de afaceri respectivă, acest fapt nu presupune implicit că dispune de această capacitate? Şi iată că această reglementare – în loc să fie pusă în acord cu prevederile obligatorii ale Codului fiscal – tocmai a fost reiterată şi actualizată recent printr un alt Ordin al ANAF (respectiv nr. 3841), publicat în Monitorul Oficial în data de 06 ianuarie 2016.

    Cea mai spectaculoasă modificare fiscală a începutului de an este însă, în opinia mea, noul model şi conţinut al declaraţiei informative 394, reglementate prin Ordinul ANAF nr. 3769, publicat în Monitorul Oficial în ziua imediat următoare, adică în data de 07 ianuarie 2016. În noua accepţiune, completarea acestui formular devine extrem de complicată şi de greoaie şi – cu siguranţă – va antrena eforturi suplimentare considerabile din partea firmelor în vederea completării corecte a acestuia, iar dificultatea constă în faptul că tranzacţiile societăţii sunt supuse declarării defalcate conform posibilităţilor existente în Codul fiscal.

    Ca element de noutate apare obligaţia declarării inclusiv a unor situaţii ce nu ţin neapărat de aplicarea sistemului de TVA – cu titlu de exemplificare, precizez că se vor declara inclusiv achiziţii de bunuri şi servicii de la persoane fizice sau de la persoane impozabile neînregistrate în scopuri de TVA. Mai mult decât atât, dacă în decontul perioadei fiscale de raportare se înregistrează o sumă negativă a TVA (în termeni populari, TVA de rambursat), contribuabilul trebuie să completeze două tabele cu achiziţiile şi livrările pe categorii principale de tranzacţii, pentru a explica cauza înregistrării unei sume TVA de rambursat. Practic, o mare parte din decontul de TVA formular 300 îl regăsim astfel preluat şi în cuprinsul declaraţiei informative 394.

    Toate aceste obligaţii declarative la nivelul firmelor vin în contextul în care unele sectoare rămân în continuare dereglementate. Tocmai aici intervine contradicţia legislaţiei fiscale: oscilaţia între suprareglementare şi dereglementare. Am în vedere aici, în primul rând, lipsa nepermisă a unor norme procedurale, clare şi explicite, privind controalele efectuate de Direcţia Antifraudă Fiscală: o durată maximă a acestor controale sau a perioadelor în care acestea pot fi suspendate, un număr maxim al acestor controale pentru aceeaşi perioadă şi aceeaşi categorie de impozite, posibilitatea instituţionalizată a unei discuţii finale cu contribuabilul (similară celei din procedura inspecţiei fiscale) etc. Dar, cum anul este abia la început, nu ne rămâne decât să sperăm că vor apărea şi unele acte normative care să reglementeze şi aceste aspecte.

  • Cum vrea o companie să îşi monitorizeze angajaţii zi şi noapte

    Compania Jawbone, care produce dispozitive pentru monitorizarea activităţilor de fitness, a dezvoltat un sistem care permite unei companii să monitorizeze activitatea angajaţilor 24 de ore din 24.

    Sistemul se numeşte UP for Groups şi foloseşte o brăţară inteligentă pentru a colecta date privind mişcarea, timpul acordat meselor sau cel acordat somnului, relatează BBC. Datele preluate sunt apoi trimise reprezentanţilor companiei fără a include numele persoanei monitorizate, pentru a menţine anonimitatea.

    Jawbone, producătorul dispozitivului, speră că aceste informaţii vor ajuta companiile să lupte împotriva obezităţii prin promovarea unui regim sănătos la locul de muncă.

    “Dacă eu sunt cel care decide meniul de la cantină, spre exemplu, pot observa că în ziua în care servesc hamburgeri productivitatea scade. Drept urmare voi putea modifica meniul acelei zile”, a declarat Alexander Asseily, fondator al Jawbone.

    “Există o întreagă dezbatere referitoare la confidenţialitatea datelor personale”, a mai spus Asseily. “Din punctul meu de vedere, problema este ca cel care colectează datele să anunţe din timp ce vrea să facă cu informaţiile primite. Jawbone are o politică foarte strictă, nu oferim nimănui datele colectate de noi. Dar atunci când companiile vor începe să folosească aceste produse, atunci politica lor privind confidenţialitatea va intra în vigoare.”

    Câteva mii de accesorii wearable (dispozitive purtate pe corp) care monitorizează activitatea, caloriile arse şi somnul utilizatorilor sau care sunt utilizate ca o extensie a telefonului mobil au fost vândute în România la aproape un an de la lansarea lor, iar retailerii anticipează creşteri de peste 100%.

    Dispozitivele wearable includ brăţări de monitorizare a activităţilor sportive, a bătăilor inimii, precum şi a somnului, dar şi ceasuri inteligente care sunt practic o extensie a telefonului mobil – poţi vedea notificările, face poze sau vorbi la telefon.

    Pe piaţă sunt disponibile diferite gadget-uri pentru fitness care sunt compatibile cu diferite smartphone-uri şi tablete şi care se pot conecta chiar şi la calculator. Printre acestea se numără accesoriile produse de compania americană Fitbit – Fitbit Flex, Fitbit One, Fitbit Zip, sau modelele Jawbone UP24 şi Nike Fuel Band.

  • “Politician giurgiuvean, caut iubită”: Un lider PMP a anunţat într-o conferinţă de presă că îşi doreşte “o iubită atrăgătoare şi inteligentă”

    Liderul Partidului Mişcarea Populară Giurgiu, Marius Bogdan Crăcea, îşi caută iubită, el spunându-le jurnaliştilor, într-o conferinţă de presă, că oamenii nu sunt făcuţi să fie singuri şi că idealul său este ca viitoarea iubită să lucreze în sistemul de justiţie, să fie atrăgătoare şi inteligentă, scrie mediafax.ro

    Preşedintele organizaţiei municipale a Partidului Mişcarea Populară Giurgiu, Marius Bogdan Crăcea, a anunţat, într-o conferinţă de presă, că îşi caută iubită, în condiţiile în care alegerile locale se apropie şi trebuie să fie pregătit ”din toate punctele de vedere”.

    ”Anunţul meu pe scurt poate fi sintetizat astfel: politician giurgiuvean, caut iubită. Alegerile locale se apropie şi trebuie, chiar dacă nu sunt prima opţiune a partidului, să fiu pregătit din toate punctele de vedere. Oamenii nu sunt făcuţi să fie singuri, iar femeia spune multe despre bărbatul ei. Sper cu ajutorul presei să devin candidatul ideal pentru Primăria Giurgiu. Aş spune că viitoarea iubită ar fi ideal să lucreze în sistemul de justiţie, la judecătorie, tribunal, parchet, dar această condiţie ar fi prea restrictivă. Aşa încât criteriile de bază sunt să fie atrăgătoare şi inteligentă”, a afirmat Crăcea.

    El le-a transmis femeilor ”interesate” că îl pot contacta pe Facebook sau îşi pot lăsa datele de contact la sediul partidului.

  • Logistica revine la creşterile de două cifre şi la discursul optimist

    Suprafeţe de depozitare mai mari, investiţii în construcţia de noi clădiri, mai mulţi clienţi, volume de mărfuri în creştere, plusuri ale profitabilităţii. Este rezumatului lui 2015 în logistică; „surprinzător, pentru că deşi începutul de an nu părea să aducă vreo schimbare semnificativă, piaţa a crescut puternic”, afirmă Cătălin Olteanu, director general al FM România. În plus, în niciunul din ultimii 5-6 ani aşteptările nu s-au plasat într‑un registru aşa de pozitiv ca acum. „2016 este plin de aşteptări pozitive. Toată lumea este plină de entuziasm şi prognozează vânzări mai mari. Odată cu clienţii noştri, ne aşteptăm şi noi să facem mai multe afaceri. Va fi şi un an al provocărilor – creşterea salariului minim pe economie duce la nevoia unor ajustări de tarife, care să acopere aceste costuri nebugetate şi semnificative – or asta înseamnă renegocieri de tarife, pe care clienţii nu sunt pregătiţi să le accepte”, adaugă Cătălin Olteanu.

    2015 a adus un record în piaţa de real estate, în domeniul industrial, iar logistica joacă un rol esenţial în această ecuaţie. Volumul tranzacţiilor de închiriere de spaţii industriale şi logistice s-a ridicat la peste 230.000 de metri pătraţi în primele nouă luni ale anului trecut, iar suprafaţa totală de spaţii tranzacţionate va ajunge la peste 300.000 de metri pătraţi, potrivit datelor companiei de consultanţă imobiliară JLL. Proprietăţile industriale şi logistice s-au aflat în prim-planul pieţei de investiţii. O serie de companii străine, printre care compania cehă P3 Logistic Parks sau CTP, cu sediul central în Olanda, şi-au făcut intrarea pe piaţa locală. Cea mai mare tranzacţie din 2015 este cea prin care P3 a cumpărat parcul logistic Europolis de la austriecii de la CA Immo şi care s-a ridicat la aproximativ 120 de milioane de euro. Compania austriacă Immofinanz a încheiat un contract cu fondul american de investiţii Blackstone pentru vânzarea întregului său portofoliu logistic, inclusiv pe cel din România, pentru peste 500 de milioane de euro. Pe piaţa locală, Immofinanz deţine şase proiecte logistice.

    Jérôme Chevrolet, director general al Gefco România şi Bulgaria şi manager regional pentru zona Balcanilor, spune că 2015 a fost un an aglomerat. „Mai ales în a doua parte a anului am primit multe cereri pentru studierea unor proiecte complexe. Estimez pentru 2015 o creştere a volumului operat de industrie – provenind în special din dezvoltarea afacerilor în sectorul furnizorilor auto şi din e-commerce”. În ce priveşte profitul, el crede că situaţia în piaţă a rămas constantă faţă de anul trecut, deoarece clienţii caută optimizarea continuă a preţurilor, care nu este întotdeauna proporţională cu costurile de transport. 2015 a fost pentru Gefco România un an foarte bun, cu o creştere procentuală de două cifre faţă de rezultatele din 2014. La această creştere a contribuit, explică Jérôme Chevrolet, activitatea de logistică integrată pentru vehicule finite şi activitatea de transport maritim şi aerian, care a crescut cu 70% în primele şase luni ale anului faţă de prima jumătate a anului 2014. Compania a creat anul trecut un nou hub de cross-docking în Bacău (prin intermediul unui partener), care vizează partea de est a ţării, precum şi Moldova. „În modelul actual, avem trei huburi situate în Bucureşti, în estul şi în vestul ţării, care pot asigura costuri eficiente pentru clienţii noştri de distribuţie”, adaugă reprezentantul Gefco.

    De unde vine creşterea? În 2015, cu 2-3 excepţii, nu s-au înregistrat schimbări între parteneri (aceiaşi clienţi au folosit aceiaşi parteneri logistici), deci creşterea a venit oarecum organic; „cam toţi clienţii noştri din FMCG şi food şi-au crescut vânzările semnificativ, odată cu ele şi stocurile (ca să acopere nevoile) dar şi businessul pe distribuţie”, arată Cătălin Olteanu. Tot el spune că la începutul anului trecut erau multe spaţii goale de depozit în jurul Bucureştiului, iar acum se investeşte în noi spaţii. În cazul FM, 2015 a fost un an mult mai bun decât prognozele iniţiale. „Am avut un 2014 plin de surprize neplăcute, în 2015 ne-am repliat, şi cred că o să se vadă şi în rezultatele financiare. Cifra de afaceri va fi puţin afectată din cauza unor restructurări şi optimizări, de decizia de a opri colaborările toxice, care aduceau vânzări dar nu şi profit. Asta înseamnă că deşi scădem în cifra de afaceri, avem o rată a profitului mai bună.“

    Anul trecut, FM a extins depozitul de la Petreşti, Argeş, cu 10.000 mp, iar pentru 2016 şi-a propus să mai cumpere trailere, să mărească unul din depozite.
    Tot cu creşteri de două cifre a încheiat anul trecut şi DSV Solutions, care a investit în 2015 0,5 milioane de euro în echipamente şi maşini, software şi noile spaţii de depozitare. „Creşterea cifrei de afaceri şi a profitabilităţii pentru anul acesta se va încadra undeva între 10 şi 15%, iar capacitatea suprafeţei de depozitare a ajuns deja la 60.000 mp cu o creştere de 4.000 mp puşi la dispoziţia unui nou client din domeniul retail”, declară Cristian Negruţiu, director logistică la DSV Solutions. În 2014, cifra de afaceri a companiei a ajuns la 40 de milioane de euro, în creştere cu 25% faţă de 2013. Anul trecut, numărul de clienţi ai DSV a crescut cu noi nume din domeniile retail, FMCG şi automotive, iar cei existenţi în portofoliu au crescut rulajele. Între priorităţile pentru 2016 se numără extinderea spaţiului de depozitare, astfel încât până la sfârşitul lui 2016 suprafaţa se va apropia de 70.000 mp.

    „Multe oportunităţi oferă acum şi domeniul e-commerce şi bineînţeles nu dorim să le ratăm. Un magazin online are program nonstop şi nevoie de livrare rapidă. Acest lucru reprezintă cea mai importantă provocare pentru logisticieni, să ţină pasul cu acest ritm, printr-un serviciu 24/7”, mai spune Negruţiu. Tot el mai arată că clienţii îşi doresc servicii din ce în ce mai specializate, de pildă condiţii speciale de securitate în timpul transportului şi în depozite, condiţii speciale de livrare, servicii cu valoare adăugată specifice. „Noi transportăm mărfuri cu valori ridicate de foarte mult timp şi avem implementate sisteme de securitate pentru transporturi încă din 2013. Iar faptul că lucrăm pentru multe industrii (high tech, FMCG, automotive, farma etc.) ne conferă avantajul de a cunoaşte particularităţile fiecărui business, de a învăţa de la fiecare în parte şi de a aplica informaţia acumulată astfel, la nivelul întregii companii.”

     

  • Ziarul Financiar propune zece măsuri de transparentizare pentru guvernul Cioloş

    Guvernul Cioloş a venit pe valul schimbărilor în administraţie şi a promis că va trece la transparentizare, însă până acum nu a dat niciun semnal real în această direcţie. „Mimarea“ transparenţei de către instituţiile publice a fost recent evidenţiată şi de vicepremierul Vasile Dâncu, care a admis că rapoartele de monitorizare pe Legea 544 (a liberului acces la informaţiile de interes public“ arată că sunt probleme grave de transparenţă, pentru că liberul acces la informaţie este făcut discreţionar, iar uneori accesul la informaţiile publice este îngreunat intenţionat. Întrucât vicepremierul Dâncu şi Violeta Alexandru, ministrul pentru consultare publică şi dialog civic, vor să organizeze în următoarea perioadă o serie de consultări publice privind îmbunătăţirea legislaţiei în domeniul transparenţei, Ziarul Financiar propune astăzi zece măsuri de transparentizare a administraţiei publice.

    1. Generaţi automat rapoarte privind achiziţiile instituţiilor, simplificaţi căutarea şi eliminaţi restricţiile la interogarea datelor de pe e-licitatie.ro

    Sistemul e-licitaţie.ro, care oferă publicului ocazia de a accesa date despre o parte dintre achiziţiile realizate de instituţiile publice, are o interfaţă greoaie, îngheţată la nivelul anilor ’90, care pare special proiectată pentru a descuraja căutarea de date.

    Ministerul Comunicaţiilor ar trebui să ceară: o actualizare a interfeţei, care să simplifice căutarea de date; să elimine sistemul de coduri pe care un utilizator trebuie să le introducă la fiecare interogare a bazei de date pentru a facilita şi nu a bloca obţinerea de date şi analiza acestora; programarea sistemului astfel încât lunar să fie generate rapoarte pentru toate achiziţiile realizate de către fiecare instituţie.

    2. Publicaţi şi sinteze lunare şi trimestriale ale datelor despre plăţile realizate de fiecare instituţie, pentru a facilita identificarea şi analiza datelor şi impuneţi reguli de „design“

    Instituţiile şi companiile „de stat“ publică în prezent date despre plăţile realizate, însă de o manieră de­zordonată, neunitară, astfel că de multe ori obiectivul de a simplifica accesul la date nu este atins.

    Radiocom, o companie aflată în subordinea Ministerului Comunicaţiilor (MCSI), publică, spre exemplu, un fişier pdf cu plăţile realizate în fiecare zi lucrătoare, iar cineva care doreşte să analizeze ce cheltuieli a realizat compania în 2015 ar trebui să descarce unul câte unul cele câteva sute de fişiere şi apoi să găsească o modalitate de a centraliza datele.

    Poşta Română, companie aflată de asemenea în subordinea MCSI, are în principiu aceeaşi abordare – un fişier pentru fiecare zi lucrătoare. Doar că în 2015, aparent Poşta a făcut plăţi doar în perioada 1- 27 iulie şi 2-30 decembrie, pentru că pentru restul anului nu există date. Ministerul Comunicaţiilor a publicat o vreme date despre plăţi la nivel de lună, apoi a trecut la publicarea de date doar pentru zilele în care a realizat plăţi.

    Acest stil de lucru împiedică obţinerea unui răspuns rapid la în­trebări simple, cum ar fi: cât a plătit Ministerul Comunicaţiilor pe men­ţinerea online a inutilului site e-romania (portaleromania.ro) ? Sau cât cheltuie Radiocom pe închirierea de stâlpi sau achiziţia de carburanţi şi de la cine?

    O sinteză lunară, trimestrială şi apoi la nivel de semestru şi de an a plăţilor ar permite analiza datelor şi descoperirea eventualelor anomalii.

     

    3. Inserţia linkurilor către proiectele de lege la fiecare şedinţă de guvern

    Guvernul face în fiecare miercuri şedinţă de guvern, iar lista de proiecte este transmisă către presă fără să aibă vreo trimitere la proiectele de lege despre care s-a discutat. Inserarea linkurilor către aceste proiecte în documentele care sintetizează temele discutate în şedinţele de guvern este esenţială pentru accesul facil la informaţii al celor interesaţi şi pentru transparentizare. Aceasta în situaţia în care aceste proiecte există undeva publicate, pe vreun site al unui minister, pentru că de multe ori aceste proiecte sunt documente interne până la ora aprobării în guvern.

    4. Publicarea tuturor beneficiilor care vin „la pachet“ cu funcţia publică

    Cine sunt demnitarii, funcţionarii sau ceilalţi angajaţi de la stat care primesc în pachetul de beneficii casă, maşină, maşină cu şofer, telefon de serviciu, laptop sau sporuri pentru vestimentaţie? Mulţi bugetari au vorbit, de-a lungul timpului, de salariile foarte mici de la stat prin comparaţie cu mediul privat, însă puţini fac declaraţii referitoare la pachetul salarial complet care conţine şi beneficiile şi sporurile de pe lângă salariul de bază. Un prim pas ar fi „listarea“ tututor beneficiilor pe care le primesc angajaţii de la stat pe lângă salariul de bază, pentru fiecare funcţie în parte din fiecare instituţie.

     

    5.  Analiza parcului de maşini al statului şi a achiziţiilor acestora

    Pentru ce funcţii se primeşte maşină de serviciu, câte maşini şi ce tipuri de maşini există în prezent în patrimoniul statului, cât sunt de vechi şi ce instituţie a achiziţionat cele mai multe maşini şi la ce preţ – acestea sunt doar câteva dintre întrebările la care guvernul Cioloş ar trebui să răspundă pentru a aduce clarificări într-una dintre cele mai necunoscute arii din administraţia locală şi centrală.

     Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Dezvăluiri din „cuibul de viespi” de la Aeroportul Cluj: „Oricând poate avea loc o catastrofă”

    Aeroportul Internaţional „Avram Iancu” Cluj este un adevărat „cuib de viespi” şi oricând aici poate avea loc o „catastrofă”. O spune, sub protecţia anonimatului, o sursă apropiată Aeroportului Cluj. Potrivit acesteia, securitatea de la aeroport e atât de precară încât un om fără adăpost a reuşit să doarmă, timp de trei săptămâni, într-o clădire din perimetru.

    Sistemul de balizaj, o „catastrofă” pe cale să se producă

    Sursa Vocea Transilvaniei, care cunoaşte sistemul de balizaj instalat la Aeroportul Cluj, spune că acesta are „mari probleme”.

        „Aeroportul poate rămâne în pană cu sistemul de aterizare balizaj în orice moment. Ştiţi ce înseamnă asta când un avion e la finală să aterizeze şi e ceaţă? O catastrofă”, a declarat acesta pentru Vocea Transilvaniei.

    Potrivit sursei, sistemul de mentenanţă al sistemului de balizaj a fost preluat, în prezent, de o altă firmă decât cea care l-a realizat, însă aceasta nu se poate atinge de aparatura aflată încă în garanţie. Sursa susţine că cei din departamentul tehnic al Aeroportului nu au curajul să acuze firma care a realizat sistemul de balizaj, deoarece ar fi luat „comisioane mari”.

    Cititi mai multe pe www.voceatransilvaniei.ro

     

  • Retrospectivă 2015: Tragedia din clubul Colectiv sau demascarea sistemului corupt din România

    În seara zilei de 30 octombrie, un incendiu cuprindea unul din cluburile populare ale Capitalei.Într-o seară de vineri, la concertul trupei Goodbye to Gravity, care îşi lansa un nou album în prezenţa mai multor prieteni, jurnalişti, fotografi, a altor muzicieni şi a sute de fani a avut loc o tragedie. Concertul a inclus artificii, după aprinderea cărora a luat foc unul din stâlpii pe care erau puse şi apoi tot tavanul localului, ambele acoperite cu burete de antifonare care nu era ignifug. Focul s-a extins rapid, în doar 10 secunde, în timp ce spectatorii se îndreptau, iniţial în ordine, spre ieşire. Au urmat panica şi haosul.

    Autorităţile au anunţat iniţial 26 de morţi. O altă victimă a murit în drum spre spital. Dintre cei 172 de răniţi care au ajuns la spital, au fost internaţi 147, aproape 100 fiind în stare critică şi gravă. La o lună după incendiu, numărul morţilor a ajuns la 62, în timp ce în spitale din Bucureşti şi din străinătate se mai aflau internaţi 67 de răniţi. Un număr de 39 de răniţi au fost transportaţi în străinătate, însă 11 dintre ei au murit. Şi la Bucureşti au murit alţi 23 dintre răniţi în zilele şi săptămânile ce au urmat.

    Clubul din incinta fostei fabrici Pionierul a devenit loc de pelerinaj, unde mii de oameni au depus lumânări şi flori. Printre ei au fost preşedintele Klaus Iohannis, reprezentanţii Casei Regale, preşedintele Poloniei, ambasadorul Franţei şi arhiepiscopul romano-catolic Ioan Robu. Guvernul a declarat trei zile de doliu naţional, şi un marş al tăcerii, cu aproape 10.000 de participanţi, a avut loc în 1 noiembrie în Capitală, din Piaţa Universităţii până la Colectiv.

    După cele trei zile de doliu însă, oamenii au ieşit în stradă, în Capitală şi mai multe oraşe din ţară, cerând demisii, după ce incendiul din Colectiv a relevat atât sistemul corupt, prin care clubul fusese autorizat fără a respecta normele de apărare împotriva incendiilor, dar şi carenţe în rândul serviciilor de intervenţie, puse tot pe seama corupţiei. În seara de 3 noiembrie, ieşeau în stradă zeci de mii de oameni cerând demisia premierului Victor Ponta, a ministrului de interne Gabriel Oprea şi a primarului sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, pentru emiterea autorizaţiei clubului Colectiv fără un aviz al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă. În ziua următoare, Victor Ponta îşi depunea mandatul, întreg guvernul urmând a fi schimbat, iar Piedone îşi dădea demisia.

    Ancheta a fost preluată de Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care face cercetări pentru ucidere şi vătămare corporală din culpă. Procurorii au început urmărirea penală pe numele celor trei patroni ai clubului Colectiv, Alin Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu. De asemenea, au fost puşi sub urmărire patronii firmei care a furnizat artificiile folosite în Colectiv în seara de 30 octombrie, Daniela şi Cristian Niţă, şi pirotehnicianul Viorel Zaharia, care le-a montat. Aceştia au fost arestaţi, în 8 noiembrie, şi plasaţi în arest la domiciliu nouă zile mai târziu.

    Procurorii anticorupţie au deschis la rândul lor un dosar în care anchetează modul în care a fost autorizat şi îşi desfăşura activitatea clubul Colectiv. Primăria Sectorului 4 a emis un acord şi autorizaţie de funcţionare pentru local fără a cere avizul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă privind respectarea normelor de prevenirea şi stingerea incendiilor (PSI), conform unei hotărâri de consiliu local. Clubul a fost autorizat în baza unei declaraţii pe propria răspundere a proprietarilor, care au indicat activităţile desfăşurate în local şi capacitatea acestuia de 80 de locuri pe scaun. Potrivit procurorilor DNA, declaraţia pe proprie răspundere nu mai putea să fie luată în considerare de autorităţile competente să elibereze autorizaţia de funcţionare în anul 2015, deoarece din anul 2007, pentru avizul PSI, solicitanţii aveau obligaţia legală să aducă acte doveditoare.

    Astfel, procurorii DNA i-au pus sub urmărire pe fostul primar al sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, şi pe Aurelia Iofciu şi Luminiţa Larisa Ganea, angajate ale primăriei, implicate în emiterea autorizaţiei. Piedone şi cele două angajate au fost arestaţi în 7 noiembrie, de Tribunalul Bucureşti, şi puşi în libertate în 11 noiembrie, de Curtea de Apel, printr-o decizie ce a atras autosesizarea Inspecţiei Judiciare, criticată pentru aceasta de Uniunea Judecătorilor.

    Tot pentru abuz în serviciu au fost puşi sub acuzare de DNA şi ofiţerii ISU Bucureşti Antonina Radu şi Petrică George Matei, care, deşi au făcut mai multe deplasări la Colectiv, nu au întocmit niciun act de control, cu niciun prilej, şi nici nu au întreprins vreo măsură pentru ca societatea să fie luată în evidenţă de către ISU Bucureşti, ca funcţionând fără aviz sau autorizaţie de securitate la incendiu, aşa cum erau obligaţi de actele normative ce reglementează activitatea în domeniu. Mai mult, potrivit referatului procurorilor, cei doi angajaţi ai ISU s-ar fi oferit să-i ajute pe patronii clubului cu întocmirea dosarului pentru obţinerea avizului PSI. Ancheta în cazul lor a relevat o practică a sponsorizărilor inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă de către firmele controlate, prin care se ajungea ca angajaţii instituţiilor de control să presteze servicii pentru aceste firme, cu ştiinţa şefilor.

    La scurt timp după incident, secretarul de stat Raed Arafat declara că la ISU Bucureşti nu figura niciun document, nicio solicitare, pentru autorizarea activităţii care se desfăşura în Colectiv sau pentru un punct de vedere. Ulterior, în presă au apărut informaţii potrivit cărora instituţia a primit o adresă de la organizatorul de evenimente Emagic, la sfârşitul lunii septembrie, prin care era informată că în local urma să aibă loc un festival de muzică cu 2.000 de participanţi şi i se cerea un punct de vedere. În urma apariţiei informaţiilor privind adresa Emagic, a fost făcut un control de urgenţă la ISU Bucureşti, dovedindu-se că instituţia primise adresa şi dăduse şi un răspuns. Şefii ISU Bucureşti-Ilfov, inspectorul-şef colonel Mihai Mirel Guţă, prim-adjunctul Orlando Şchiopu şi adjunctul Giani Aldoiu, au fost suspendaţi din funcţie. Ei au fost şi audiaţi la DNA, în calitate de martori, în dosarul privind autorizarea clubului Colectiv.

    ISU Bucureşti şi celelalte inspectorate din ţară au făcut în săptămânile ce au urmat tragediei controale la localuri şi în alte spaţii publice. Aproape 40 de cluburi, restaurante, discoteci şi alte localuri din Capitală şi din mai multe judeţe au fost închise până în 18 noiembrie. Cu această ocazie s-a constat că instituţii de cultură importante precum Castelul Peleş, Ateneul Român, Teatrul Naţional şi Opera Naţională din Cluj-Napoca funcţionează fără autorizaţie de securitate la incendiu din partea ISU. Până la intrarea în legalitate sau adaptarea reglementărilor, sunt sigilate localuri, spaţii comerciale şi săli de spectacole. Case de cultură şi alte spaţii de spectacole din toată ţara şi-au întrerupt activitatea.

    După controalele privind siguranţa la incendiu, au urmat măsurile de siguranţă la cutremur. Pe 17 noiembrie a fost promulgată de preşedinte legea care prevede interzicerea desfăşurării de activităţi în spaţiile comerciale precum magazine, săli de spectacole şi structuri turistice, în clădirile cu risc seismic ridicat, până la consolidarea acestora. Drept urmare, numai în Capitală au fost notificaţi să-şi înceteze activitatea, în 24 de ore, utilizatorii a nu mai puţin de 162 de imobile încadrate în clasa I de risc seismic. Aflat în această situaţie, Teatrul Nottara a primit o sală pentru spectacole la Cotroceni. În Centrul Vechi al Capitalei, cel mai căutat loc de distracţie şi unul dintre principalele obiective turistice, cluburile, dar şi magazine şi alte spaţii se închid rând pe rând.
     

  • Primii paşi în AeRO

    Pe ringul principal al bursei de la Bucureşti, băncile au fost cele care au dat investitorilor motivede satisfacţie, în timp ce companiile din energie au jucat în tragedia petrolului ieftin.
    Bursa de la Bucureşti se pregăteşte să închidă anul 2015 cu un minus de 3%, aceasta fiind cea mai slabă evoluţie din ultimii patru ani. Indicele BET, al celor mai lichide zece acţiuni, are un minus de 3% pentru perioada cuprinsă între 31 decembrie 2014 şi 17 decembrie 2015. În timp ce indicele companiilor din energie a adus investitorilor care au mizat pe acest sector de activitate pierderi mai mari, de peste 15%.

    Vedetele anului pe bursă au fost în acest an băncile  – BRD şi Banca Transilvania, care au marcat randamente şi de peste 60%. Îmbunătăţirea rezultatelor financiare alături de tranzacţia dintre Banca Transilvania şi Volksbank România au fost motoarele care au alimentat raliul acestor acţiuni pe bursă.

    La extrema opusă se situează acţiunile companiilor din energie. Titlurile OMV Petrom, cel mai mare producător de hidrocarburi din Europa de Sud-Est, s-au depreciat cu peste 25% în acest an, marcând astfel cea mai slabă evoluţie din indicele BET. Deprecierea acţiunilor Petrom a fost cauzată de rezultatele financiare în scădere ale companiei, trase în jos de prăbuşirea la minimele ultimilor şapte ani a cotaţiei barilului de petrol. Scăderi importante au marcat în acest an şi titlurile Romgaz, cel mai mare producător local de gaze, care s-au depreciat cu 25%. Scăderea consumului de gaze în acest an cu circa 9% a afectat negativ rezultatele financiare ale companiei. Deşi Romgaz a fost în acest an cel mai bun plătitor de dividende din rândul acţiunilor lichide de la bursă, scăderea acţiunilor Romgaz a fost mai mare decât randamentul adus de dividende.

    În ultimii doi ani, investitorii au avut parte de listări din partea statului (Nuclearelectrica, Romgaz în 2013 şi Electrica în 2014), însă în anul 2015 nu a avut loc nicio listare a vreunei companii de stat, deşi lista de promisiuni ar fi plină – Hidroelectrica, Portul Constanţa, Aeroporturile Bucureşti şi Romtelecom.
    Pentru prima oară însă după mulţi ani s-au listat companii private, pentru acest motiv anul 2015 putând fi declarat cel mai bun din 2008 încoace. Micile companii, businessurile antreprenoriale au fost cele care au avut curaj în 2015 să se deschidă către investitori, devenind companii publice. Pentru prima oară antreprenori din IT sau curierat au obţinut o evaluare publică şi transparentă a businessurilor proprii, graţie cotării la bursă.

    Este vorba despre companiile care s-au listat pe sistemul alternativ de tranzacţionare AeRO operat de Bursa de Valori Bucureşti. Producătorul de software Life is Hard, fondul de investiţii polonez Carpathia Capital, firma de curierat Sameday şi firma de ITţC Bittnet Systems, dar şi Chronos Curier s-au listat în acest an pe AeRO.

    Miza din spatele AeRO, sistem de tranzacţionare relansat de BVB la începutul acestui an, este pe de-o parte revitalizarea pieţei locale de capital prin atragerea de investitori de retail şi a micilor companii care cu greu găsesc finanţare la bănci şi care nu se califică pentru o listare pe piaţa principală. Pe de altă parte, speranţele sunt că AeRO va asigura mai târziu necesarul de marfă pentru piaţa principală a bursei, în cazul în care companiile listate se vor dezvolta şi vor îndeplini criteriile de listare la cota bursei, mai dure şi mai stricte decât cele de pe sistemul alternativ. Regulile de listare pe AeRO sunt flexibile, iar compania are parte de ajutorul unui consultant specializat care o sprijină în pregătirea listării şi îi acordă asistenţă şi după intrarea la tranzacţionare.

    Acţiunile producătorului de software Life is Hard, intrate la tranzacţionare pe 8 decembrie, au avut cel mai bun debut, cu un avans de peste 50% în primele două zile. La cotaţia de 12,45 lei/unitate, întreaga companie este evaluată la 8,8 mil. lei. Life is Hard este controlată de antreprenorul clujean Cătălin Chiş, care deţine 66% din capital. Participaţia sa este evaluată la 5,8 mil. lei. El a văndut în şedinţa de tranzacţionare de marţi un pachet de 37.200 de acţiuni (5,3% din companie) la un preţ de 9,05 lei/titlu, în cadrul angajamentului luat de a asigura lichiditate companiei în prima perioadă de tranzacţionare.

    La 38 de ani, antreprenorul clujean Cătălin Chiş conduce grupul de firme Active Power Solutions, cu activităţi în domeniul tehnologiei, din care face parte şi compania Life is Hard. El a construit de la zero un grup de firme care are acum 300 de angajaţi, un birou la Londra şi o cifră de afaceri de circa 20 mil. lei.
    Primele două companii listate pe sistemul alternativ de tranzacţionare AeRO, Sameday Courier şi fondul polonez Carpathia Capital, au fost validate de piaţă cu o valoare cumulată de peste 13 milioane de lei, demonstrând astfel că şi antreprenorii, şi start-up-urile pot folosi bursa locală pentru a atrage parteneri sau pentru a obţine un preţ transparent pentru propria afacere.
    Delivery Solutions, firma care deţine brandul Sameday, a fost fondată de omul de afaceri Octavian Bădescu.

    Tot pe AeRO a avut loc prima listare a unei companii româneşti din IT. Fraţii Logofătu, proprietarii Bittnet Systems, au fost primii milionari din IT pe care i-a produs bursa. SRL-ul înfiinţat de cei doi fraţi Logofătu în 2007 este acum o companie listată, cu o valoare pe bursă de 8 milioane de lei.

    „Ideea de a fi la un moment dat o companie publică a făcut dintotdeauna parte din cum vedeam noi evoluţia companiei. Noi credem că AeRO adresează un gol de finanţare pe care îl simţeau antreprenorii“, a declarat în ziua listării Mihai Logofătu, directorul general al Bittnet.
    Dacă pentru cei doi fondatori poziţia de companie listată la bursă înseamnă şi marketing gratuit, Bursa de Valori Bucureşti speră ca listarea furnizorului de servicii de training IT să încurajeze şi alte firme start-up să‑şi caute pe piaţa de capital „sponsori“ pentru dezvoltare şi, la un moment dat în viitor, să se alăture numelor grele de pe piaţa principală.

    Deşi IT&C-ul este frecvent propus ca motor de dezvoltare, iar firmele din acest sector sunt văzute a fi competitive şi inovatoare, înainte de listarea Bittnet niciun antreprenor din domeniu nu s-a uitat către bursă pentru a atrage capital sau pentru a-şi vinde afacerea. Un rateu al AeRO a fost firma de curierat Chronos, care a intrat în insolvenţă la scurt timp de la listare. Companiile listate pe AeRO sunt firme de mici dimensiuni, iar regulile de listare sunt mai flexibile, motiv pentru care investiţiile în acţiunile acestor firme sunt mai riscante decât cele în acţiunilor companiilor listate pe piaţa principală a bursei, precum Petrom sau Romgaz.

    Pe AeRO s-au transferat în acest mare parte din firmele listate pe piaţa RASDAQ, care s-a desfiinţat în octombrie. Doar cinci firme listate pe RASDAQ s-au transferat pe piaţa principală a bursei – Albalact, IAR Braşov, Romcab, Mecanică Fină şi Prebet Aiud.