BusinessMagazin

Tag: razboi

  • Facebook permite postări despre război care îndeamnă la violenţă împotriva ruşilor şi a lui Putin

    Platformele Meta vor permite utilizatorilor Facebook şi Instagram din unele ţări să îndemne la violenţă împotriva ruşilor şi soldaţilor ruşi în contextul invaziei din Ucraina, potrivit unor e-mailuri interne consultate de Reuters, într-o modificare temporară a politicii companiei.

    De asemenea, compania de socializare permite temporar unele postări care îndeamnă la moartea preşedintelui rus Vladimir Putin sau a preşedintelui belarus Alexander Lukaşenko, potrivit e-mailurilor interne adresate moderatorilor săi de conţinut.

    “Ca urmare a invaziei ruseşti din Ucraina, am permis temporar forme de exprimare politică care în mod normal ar încălca regulile noastre, cum ar fi discursuri violente precum “moarte invadatorilor ruşi”. În continuare nu vom permite apeluri la violenţă împotriva civililor ruşi”, a declarat un purtător de cuvânt al Meta.

    Apelurile la moartea liderilor vor fi permise dacă nu conţin alte ţinte sau locaţia şi metoda, se arată într-un e-mail, într-o modificare recentă a regulilor companiei privind violenţa şi incitarea la violenţă.

    Citând articolul Reuters, ambasada Rusiei în Statele Unite a cerut Washingtonului să oprească “activităţile extremiste” ale Meta.

    Modificările temporare ale politicii privind apelurile la violenţă la adresa soldaţilor ruşi se aplică în Armenia, Azerbaidjan, Estonia, Georgia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România, Rusia, Slovacia şi Ucraina, potrivit unui e-mail.

    În e-mailul trimis recent moderatorilor, Meta a evidenţiat modificarea politicii sale privind instigarea la ură care se referă atât la soldaţii ruşi, cât şi la poporul rus, în contextul invaziei.

    Săptămâna trecută, Rusia a declarat că interzice Facebook în ţară ca răspuns la ceea ce a spus că sunt restricţii de acces la mass-media rusă pe platformă. Moscova a luat măsuri drastice împotriva companiilor de tehnologie, inclusiv Twitter, care a declarat că are restricţii în ţară, în timpul invaziei sale în Ucraina.

  • Vânătoarea de oligarhi ruşi a ajuns la miliardarul Roman Abramovici. Lovitură în plin pentru Chelsea, clubul pe care îl deţine: Nu are voie să vândă echipa, contractele jucătorilor nu pot fi reînoite, iar finanţarea clubului va fi întreruptă

    Roman Abramovici nu mai poate vinde clubul Chelsea în urma sancţiunilor aplicate de guvernul britanic, scrie The Sun.

    Clubul sportiv a fost lovit de sancţiuni în această dimineaţă, după ce oligarhului i s-au îngheţat bunurile şi i s-a interzis să circule sau să facă afaceri în Marea Britanie.

    Chelsea a primit o licenţă specială de la guvern pentru a continua să joace, permiţând începerea meciului din această seară împotriva lui Norwich.

    Fanii care au cumpărat deja bilete vor putea participa în continuare la meciuri, dar clubului i se va interzice să vândă bilete.

    De asemenea, Chelsea nu va mai putea vinde niciun produs oficial direct din shopurile sale. 

    Unele dintre singurele surse de venit rămase vor fi vânzarea de produse alimentare fanilor de la Stamford Bridge şi drepturile de difuzare.

    Umbrit de prietenia cu Vladimir Putin, Abramovic a scos clubul pe piaţă săptămâna trecută şi a promis că va dona încasările pentru conflictul din Ucraina.

    Noua rundă de sancţiuni de astăzi va împiedica vânzarea clubului, cu excepţia cazului în care miniştrii o vor permite în mod expres.

    Conform termenilor licenţei – care expiră pe 31 mai – jucătorii şi personalul pot fi încă plătiţi, dar lui Abramovici i se interzice să mai pompeze bani în club, lăsând viitorul echipei Chelsea sub semnul întrebării.

    Acest lucru va însemna probabil o îngheţare efectivă a salariilor pentru vedetele cărora nu li se vor acorda noi contracte.

    Abramovici se numără printre cei şapte apropiaţi ai lui Putin sancţionaţi astăzi într-un efort colectiv din partea Occidentului de a stopa războiul din Ucraina.

    Afaceristul are o avere netă de 9,4 miliarde de lire sterline şi un portofoliu extins de proprietăţi în Marea Britanie – pe care nu le mai poate vizita după ce i s-a interzis călătoria în Regat.

    Abramovici – care a vândut un pachet de 73% din compania petrolieră rusă Sibneft pentru 9,87 miliarde de lire sterline în 2005 – nu a fost încă sancţionat de SUA sau UE.

    În ultima perioadă, miniştrii Regatului Unit au fost supuşi unei presiuni enorme să-l lovească pe miliardarul rus ca parte a reacţiei occidentale împotriva lui Vladimir Putin şi cercului său intim.

  • O nouă ameninţare se ridică în Est: Din umbră, China învaţă fără încetare din războaiele Vestului cum să îşi distrugă inamicii

    Războiul din Ucraina a devenit subiect de studiu pentru Beijing. Armata chineză, care nu a mai participat la un conflict armat de aproape 50 de ani, urmăreşte cu mare atenţie modul de desfăşurare al luptelor din interiorul Ucrainei, scrie Financial Times.

    Decenii la rând analiştii militari chinezi au continuat să studieze războaiele de pe glob şi să noteze cele mai importrante aspecte strategice ale războiului. Războiului Golfului din 1991 i-au învăţat importanţa bătăliilor aeriene, dar şi cum ar trebui să-şi folosească rachetele pentru a anihila centrele militare de defensivă aeriană ale inamicului.

    „Armata Chinei a studiat intens războaiele moderne în care s-au implicat Rusia şi SUA. Ştim că au urmărit cu mare atenţie modul în care Rusia a acţionat în Siria şi ne aşteptăm să urmărească intens şi războiul din Ucraina”, a declarat Ian Burns McCaslin, cercetător militar.

    Beijingul nu s-a mulţumit doar cu studierea războielor ci îşi pregăteşte armata în cadrul unor exerciţii militare care sunt menite să imite inamicul şi tacticile sale de război.

    Pentru armata Chinei războiul din Ucraina reprezintă o lecţie mai importantă decât tot ce a văzut până acum. Trupele chinezeşti sunt create după modelul celor din Rusia, iar mare parte din echipamentul militar ar armatei este de provenienţă rusească. Mai mult, cele două ţară desfăşoară împreună ample exerciţii militare, motiv pentru care studierea greşelilor din Ucraina este crucială pentru Beijing.

    Pe plan militar Rusia care în ultimi 15 ani a fost implicată în două războaie şi o invazie, a lăsat impresia că deţine o forţă armată foarte bine organizată. Totuşi, problemele de care armata roşie s-a lovit în invazia asupra Ucrainei au trimis o undă de şoc către Beijing şi a stârnit îngrijorare printre generalii chinezi.

    Problemele de comunicare ale trupelor terestre ruse din Ucraina, demonstrează slăbiciunile unei structuri de comandă centralizată. Atunci când structura cade, trupele rămân fără ajutor.

    Răspunsul Chinei la această problemă este descentralizarea. În cadrul armatei se încearcă divizarea puterii de comandă către rangurile inferioare, însă controlul politic pe care Partidul Comunist Chinez continuă să îl exercite, la care se adaugă problema loialităţii unor cadre militare, îngreunează procesul.

    „Este vital pentru noi să observăm modul de desfăşurare al operaţiunii din Ucraina. Strategiile noastre vor fi modificate în funcţie succesul sau eşecul armatei ruse”, a mai spus McCaslin.

  • Romanian Business Leaders: Suntem în pericol grav de dezinformare. Este singurul război în care ne aflăm deja, acela al informaţiilor false, al fake-news-urilor. Cu acesta ne vom bate. Şi va fi un război greu

    Avem încredere în economia românească.

    Avem încredere în companiile româneşti şi străine, în antreprenori şi corporaţii că vor lua măsurile necesare pentru a traversa această nouă criză globală. Stăm umăr la umăr, organizaţii de afaceri şi confederaţii patronale, pentru a discuta în permanenţă cu Guvernul măsuri necesare pentru gestionarea situaţiilor care apar, de la lanţul de aprovizionare, la cel de desfacere. Continuăm să investim în România, nu plecăm nicăieri.

    Avem încredere în români şi societatea civilă.

    Românii au dat dovadă în ultimele săptămâni că suntem o naţiune de oameni curajoşi şi altruişti. Am dovedit că ne pasă de semenii noştri. Şi da, nu ne pasă doar de copiii ucraineni loviţi crunt de război, ci şi de copiii români mai puţin norocoşi. Iar societatea civilă, companiile, organizaţiile neguvernamentale şi miile de voluntari sunt eroii acestor zile.

    Avem încredere în capacitatea energetică a României.

    Sigur că este criză energetică, o vedem cu toţii în portofele. Dar România nu va rămâne nici fără gaze, nici fără energie şi nici fără benzină. Iar preţurile vor fi ţinute sub control. România va accelera investiţiile în energie regenerabilă şi vom acoperi deficitul de energie pe care îl mai avem.

    Avem încredere în sistemul bancar românesc.

    Sistemul bancar este unul stabil. Fiecare bancă din România este garantată separat de băncile surori din alte state. Banii cetăţenilor şi ai companiilor sunt garantaţi de stat. Banca Naţională a României a gestionat dintotdeauna exemplar crizele financiare. 

    Avem încredere în Uniunea Europeană.

    România nu este singură. Suntem una din cele 27 de ţări care împreună caută fără odihnă soluţii pentru ca cetăţenii lor să fie protejaţi fizic, social şi economic. Dovadă stau cele 30 de miliarde de euro care au început să vină în România pentru implementarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi solidaritatea UE de când a început războiul din Ucraina.

    Să fim clari. În istoria sa, România nu a fost niciodată mai bine apărată decât este astăzi. Aliaţii noştri sunt cu noi, aici, prezenţi şi alerţi. Nu avem motive de frică.

    Există vreun pericol imediat?

    Da, suntem în pericol grav de dezinformare. Este singurul război în care ne aflăm deja – acela al informaţiilor false, al fake-news-urilor. Cu acesta ne vom bate. Şi va fi un război greu.

    Există în România grupuri care propagă informaţii false sau pe jumătate adevărate, care împrăştie panica pentru câştiguri politice, de imagine sau pentru a ajuta Rusia putinistă.

    Trebuie să ne mobilizăm rapid cu toţii: Guvern, mediu de afaceri, societate civilă şi presă responsabilă. Trebuie să ne înarmăm cu toate resursele de comunicare de care dispunem pentru a contracara informaţiile false care ar putea destabiliza ţara noastră. Războiul informaţiilor este un război greu, în care e nevoie de resurse, de profesionalism, de răbdare şi de discernământ. Şi e nevoie de fiecare dintre noi pentru a învinge.

    Romanian Business Leaders este cea mai cunoscută organizaţie antreprenorială din România, care alătură peste 1.000 de antreprenori şi executivi de top din mediul de business privat.

    RBL este membru fondator al Coaliţiei pentru Dezvoltarea României (CDR), o iniţiativă privată care oferă o bază coerentă pentru consultare cu Guvernul şi alte instituţii publice pe teme care au impact asupra climatului economic şi de afaceri din România.

     

  • Concordia, asociaţia patronală a marilor companii: Care este impactul războiului din Ucraina asupra economiei României – Sunt sectoare care vor avea de suferit. Consumul a frânat brusc. Avem un deficit de competitvitate în regiune. Trebuie accelerate toate programele pentru a lua banii europeni

    Organizaţia Patronală Concordia, care are printre membrii cele mai mari companii din România, a avut miercuri o discuţie cu premierul Nicolae Ciucă despre impactul războiului din Ucraina asupra economiei româneşti şi care sunt punctele vulnerabile.

    Radu Burnete, directorul executiv al Concordia a prezentat la discuţie mai multe puncte vulnerabile identificate:

    ·       „Consumul a frânat brusc, asta este ceea ne spun membri noştri din marile reţele de retail non-alimentar sau din industria hotelieră.  Este de altfel ceea ce auzim şi de la alte confederaţii din Europa. Am pornit anul cu o prognoză de 4.2% creştere economică, dar în clipa de faţă trebuie să fim conştienţi că e posibil să ne confruntăm cu o recesiune sau într-un caz bun cu o creştere mult mai mică.  

    ·       Ne aşteptăm ca inflaţia să rămână o problemă şi din ceea ce ne spun membri noştri că văd în lanţurile de aprovizionare, dar ştim că aici BNR se uită cu atenţie şi vor lua măsurile potrivite.  

    ·       Sunt sectoare care vor avea de suferit din cauza războiului şi a restricţiilor, industria auto este doar un exemplu, dar unul crucial pentru România având în vedere cât de importantă este ca număr de angajaţi şi ce contribuţie are la exporturi. La nivel European industria se va confrunta cu probleme datorită lipsei unor materii prime sau componente din Rusia şi Ucraina, dar sperăm ca el să poată fi substituite repede.  

    ·       România a intrat în această nouă criză cu un deficit de competitivitate în regiune. Firmele noastre concurează din ce în ce mai greu altele din Europa de SE. Mai mult, Cehia, Polonia, Ungaria au avut programe de înlocuire a locurilor de muncă şi industriilor cu valoare adăugată mică, în timp ce România nu. Timpul să acţionăm aici era deja ieri.  

    ·       Deficitul de competitivitate este agravat şi felul în care am ales să adresăm criza energetică. Toate celelalte ţări îşi subvenţionează companiile puternic, iar România ar trebui să adopte măsuri similare. Este nevoie de subvenţii ţintite companii, nu neapărat de intervenţii masive în preţuri. Consumatorii casnici trebuie şi ei ajutaţi în mod simplu şi direct cu vouchere.   

    ·       Trebuie accelerate toate axele şi liniile din PNRR, Fondul de Tranziţie Justă şi cadrul multianual 2021-2027 astfel încât să aibă prioritate investiţiile în energie regenerabilă şi eficienţă energetică. Fondurile europene acoperă multe fronturi importante, dar acesta a devenit vital. ”

     

     

     

     

     

  • Ce se întâmplă cu Ucraina dacă Zelenski este capturat sau ucis de ruşi? Oficialii discută despre succesiunea prezidenţială a statului

    Chiar dacă armata rusă continuă să înconjoare capitala Ucrainei, preşedintele ţării şi unul dintre eroii naţionali din timpul războiului, Volodimir Zelenski, a spus fără echivoc că nu are de gând să părăsească Kievul pentru instaurarea unui guvern în exil, scrie Business Insider.

    Joi se vor marca două săptămâni de când preşedintele rus Vladimir Putin a lansat un atac pe scară largă asupra Ucrainei; un atac care a dus deja la mii de pierderi estimate de ambele părţi, milioane de refugiaţi şi o serie de sancţiuni internaţionale.

    Rapoartele sugerează că Zelenski a refuzat ofertele SUA de a fi evacuat de la Kiev, chiar şi după ce i-a alertat pe aliaţi cu privire la incursiunea „grupurilor de sabotaj inamice” în oraş, care îl văd pe preşedinte şi familia sa drept „ţinta numărul unu a Rusiei. “

    „Rămân în capitală, stau cu oamenii mei”, a declarat Zelenski în timpul unei înregistrări video de la sfârşitul lunii trecute.

    În câteva zile, Zelenski – un fost comedian şi actor devenit om de stat – a cules laude la nivel mondial pentru prezenţa sa fermă şi comportamentul sfidător în faţa pericolului tot mai mare. Liderul şi-a câştigat respectul atât în faţa oamenilor săi, cât şi a observatorilor internaţionali, pentru că a respins oferta SUA de a-l evacua din oraş, declarând oficialilor că are „nevoie de muniţie, nu de o plimbare”.

    Preşedintele în vârstă de 44 de ani a rămas în capitală, susţinând discursuri video şi conducând eforturile militare ale ţării sale zile întregi dintr-o locaţie nedezvăluită, puternic păzită, în apropiere de centrul oraşului.

    Dar, în ciuda unei serii de eşecuri din stadiul iniţial al invaziei, mai mulţi analişti militari au declarat pentru The Guardian săptămâna aceasta că Moscova îşi rezolvă încet problemele logistice şi ar putea fi gata să organizeze un atac de succes asupra Kievului în zilele următoare.

    Astfel de evoluţii militare recente, împreună cu intenţia clară a Rusiei de a înlocui actualul guvern ucrainean cu un regim marionetă loial Moscovei, au forţat ţara şi aliaţii săi occidentali să ia în considerare următoarea întrebare: ce se întâmplă cu guvernul Ucrainei, cu eforturile sale de război şi cu ţara însăşi dacă Zelenski este capturat sau ucis?

    Conform constituţiei ţării, preşedintele Parlamentului Ucrainei (Radei Supreme) este următorul în linie pentru a-i succeda preşedintelui. Acest rol este ocupat în prezent de Ruslan Stefanchuk, un fost consilier de top al lui Zelenski, de meserie avocat.

    Stefanchuk a rămas o prezenţă publică vizibilă pe fondul invaziei Rusiei, pledând pentru mai multă asistenţă internaţională şi fiind alături de Zelenski săptămâna trecută, când liderii au semnat cererea oficială a Ucrainei de aderare la Uniunea Europeană.

    În timpul unei întâlniri video de săptămâna trecută, Stefanchuk s-a adresat direct Uniunii Europene, spunând că „cel mai bun sprijin pentru poporul Ucrainei în aceste momente întunecate va fi recunoaşterea reală a aspiraţiei noastre europene. Ne dorim calitatea de membru al Uniunii Europene”.

    Oficialii americani şi europeni au declarat pentru The New York Times în acest weekend că Stefanchuk şi alţi posibili succesori ucraineni vor continua să se opună cu fermitate invaziei lui Putin.

    Oficialii occidentali i-au îndemnat, de asemenea, pe liderii ucraineni să-l mute pe Stefanchuk de la Kiev într-o locaţie mai sigură, ca măsură de precauţie – sfat care nu a fost pus în aplicare, potrivit The Times. Surse media susţin că oficialii americani îi descurajează pe înalţii lideri ucraineni din linia succesiunii să rămână prea mult timp în acelaşi loc.

    În ciuda unor rezistenţe de lungă durată, oficialii ucraineni au arătat clar că înţeleg importanţa unui plan de succesiune legal bine definit.

    Dar după Stefanchuk, în constituţia ţării nu este clar menţionat cine urmează pe scaunul prezidenţial. Documentul stabileşte clar succesiunea în funcţia de preşedinte al parlamentului, dar nu o menţionează în mod explicit în rândul preşedinţiei statului.

    Între timp, când atât Zelenski, cât şi Stefanchuk s-au îmbolnăvit de COVID-19 în 2020, juriştii ucraineni au postulat că prim-ministrul Denys Shmyhal va fi pe punte pentru a prelua conducerea, potrivit The Times.

    Într-un eseu de opinie pentru The Hill, publicat luna trecută, Khrystyna Holynska, cercetător ucrainean la organizaţia nonprofit RAND Corporation, şi William Courtney, un membru principal al organizaţiei, au sugerat că parlamentul ţării ar trebui să ia măsuri pentru a valida rapid un program mai bine definit în ceea ce priveşte linia de succesiune dincolo de Stefanchuk. 

    Duminică, secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a declarat că oficialii ucraineni au construit planurile pentru a menţine guvernul în cazul în care Zelenski va fi ucis. Blinken a refuzat să ofere detalii privitoare la planurile liderilor din Ucraina.

  • Maioreanu, eToro: Istoria ne-a învăţat că pieţele au ieşit mai puternice din fiecare război

    Incertitudinea economică şi creşterile semnificative ale preţurilor materiilor prime ca urmare a crizei ucrainene au reaprins temerile legate de “stagflaţie”, o combinaţie toxică de încetinire economică bruscă şi inflaţie mare, scrie Bogdan Maioreanu, analist şi comentator de piaţă al eToro. 

    Pieţele sunt nervoase, încercând să ia în calcul orice veste despre conflict, preţul petrolului crescând pentru scurt timp la peste 130 de dolari pe baril. Pieţele financiare arată roşu, ceea ce face ca investitorii optimişti de anul trecut să privească consternaţi la portofoliile lor care acum pierd bani. Investiţiile în timpul conflictelor şi războaielor geopolitice au fost întotdeauna dificile, dar pieţele au rezistat de fiecare dată.

    Istoria ne-a învăţat că pieţele au ieşit mai puternice din fiecare război care a avut loc în ultimii 100 de ani. În cele şase luni care au urmat izbucnirii Primului Război Mondial, indicele Dow Jones Industrial Average a pierdut 30%. Pentru că războiul afectase grav lumea financiară, s-a decis închiderea Bursei de Valori din SUA. Putem face o paralelă cu închiderea bursei ruseşti în prezent. Bursa s-a deschis după şase luni de închidere, iar Dow Jones a urcat în acel an cu 88%. La finalul conflictului, care a durat din 1914 până în 1918, indicele american a câştigat în
    total 43%, adică 8,7% pe an. În cel de-al Doilea Război Mondial, la finalul conflictului, care a durat din 1939 până în 1945, Dow Jones a câştigat în total 50%, sau 7% anualizat. La sfârşitul războiului din Vietnam, care a durat din 1965 până în 1973, piaţa americană a realizat o performanţă globală de 43%, sau 5% anualizat.

    Mai recent, atacul terorist din 11 septembrie 2001 a adus un declin de 15% la câteva zile după eveniment. De data aceasta, piaţa americană nu şi-a atins minimul până în 2002. Dar motivul nu a fost atacul în sine, ci criza bulei Dotcom care a început cu un an înainte. Piaţa bear (în scădere) de atunci a fost cauzată de prăbuşirea rapidă a preţurilor acţiunilor de tehnologie care fuseseră cumpărate la valori mari, în condiţiile în care unele companii au dat faliment şi au fost scoase de pe bursă. A urmat apoi o piaţă bull (în creştere) care a durat până în 2008. În momentul invadării Irakului de către SUA, acţiunile au crescut cu 2,3% în ziua invaziei şi au încheiat anul cu o creştere de 30%. Prin urmare, există dovezi solide că, dacă este convenţional, războiul afectează bursele de valori pe o perioadă limitată de timp, creând condiţiile pentru o creştere explozivă.

    Toate creşterile bursiere de mai sus nu au fost lipsite şi de scăderi abrupte ale pieţelor. Cea mai mare scădere istorică datorată războiului a avut loc odată cu intrarea Germaniei naziste pe teritoriul Cehoslovaciei în 1939 şi cu atacul asupra Franţei în 1940. S&P 500 a scăzut cu 20,5% şi, respectiv, 25,8% în următoarele 22 de zile de tranzacţionare. În timpul Crizei petrolului din 1973, S&P 500 a scăzut cu peste 17%. Atunci când Uniunea Sovietică a invadat Afganistanul în 1979, a avut loc o scădere consecutivă a indicelui timp de 12 zile, de aproximativ 3,8% în total. Când Rusia a cucerit ulterior Crimeea, în 2014, s-a înregistrat o scădere de 2%.

    Istoria arată, de asemenea, că pieţele reacţionează iniţial prost la creşterea incertitudinii, aşa cum vedem şi în prezent, investitorii mai întâi vând şi apoi pun întrebări. Acest lucru reduce evaluările şi aşteptările şi contribuie la crearea premiselor pentru o redresare a pieţei. De asemenea, guvernele reacţionează şi ele şi ne aşteptăm să vedem acest lucru acum. De exemplu, în Europa, cea mai afectată dintre regiunile majore, există o serie de “amortizoare” puternice de criză. De la un euro mai slab, care face ca ţările şi companiile europene să fie mai competitive pe piaţa internaţională în ceea ce priveşte preţurile mărfurilor, la o creştere a cheltuielilor guvernamentale, condusă de apărare şi de ajutorul pentru refugiaţi şi o Bancă Centrală Europeană care este pe cale să menţină ratele dobânzilor la zero pentru mai mult timp, toate acestea vor contribui la protejarea economiei şi în cele din urmă, a pieţelor.

    Conflictul din Ucraina şi efectele sale produc îngrijorări cu privire la stagflaţie. Ultima perioadă de stagflaţie în Occident a fost în anii 1970. Manualul de investiţii de atunci era reprezentat de “activele dure”, cum ar fi materiile prime (DJP, XLE), bunurile imobiliare (XLRE) şi “activele defensive” a căror cerere nu depinde de fluctuaţiile preţurilor, cum ar fi sănătatea (XLV), utilităţile şi produsele de bază pentru consumatori (XLP). Software-ul, care nu exista în anii ’70, ar putea avea rezultate bune ca fiind un “nou segment defensiv” în domeniul tehnologiei. Din punctul de vedere al investiţiilor, potenţialii perdanţi pot fi companiile expuse la scăderea cererii din partea consumatorilor, cum ar fi industria auto, bunurile de folosinţă îndelungată şi producătorii de tehnologie hardware. Sectorul financiar (XLF) este, de asemenea, afectat de o curbă de randament a obligaţiunilor aplatizată şi de reducerea apetitului pentru credite.

    Astfel, este important să aveţi un portofoliu diversificat. În 1917, Forbes a publicat o listă cu cele mai mari 100 de companii americane. Când Forbes a revizuit lista originală în 1987, după Marea Depresiune, războaie, inflaţia din anii 1970 şi boom-ul postbelic, 61 dintre companii nu mai existau. Dintre cele 39 rămase, 21 erau încă în activitate, dar nu mai figurau în top 100. Doar 18 se mai aflau în Top 100 şi cu excepţia General Electric şi Kodak, toate au avut performanţe inferioare indicilor de piaţă.

  • Banca Transilvania: Leul românesc este cea mai performantă valută din regiune în perioada recentă

    Leul românesc s-a dovedit a fi cea mai performantă valută din regiune în perioada recentă, scrie într-o analiză dr. Andrei Rădulescu, Director Analiză Macroeconomică, Banca Transilvania. 

    În a doua lună a anului curent s-a intensificat semnificaativ percepţia de risc pe pieţele financiare internaţionale, în contextul evenimentelor din Ucraina, aspect evidenţiat de scăderile semnificative ale indicilor bursieri, creşterea costurilor de finanţare şi aprecierea cursului dolarului american.

    În acest context, se evidenţiază retrageri punctuale de fluxuri de capital din ţările Europei Centrale şi de Est, aflate în proximitatea teatrului de operaţiuni militare şi la intersecţia dintre Uniunea Europeană/NATO şi Rusia.

    Astfel, s-au acumulat presiuni de depreciere pentru monedele din regiune, dar cu menţiunea că se evidenţiază stabilitatea cursului leului românesc, cu toate că România se confruntă cu persistenţa deficitelor gemene.

    De la debutul conflictului din Ucraina cursul EUR/RON a crescut cu doar 0,1%, în timp ce cursul EUR/HUF s-a apreciat cu 7,3% între 23 februarie şi 8 martie iar cursul EUR/PLN a crescut cu 6,8% în perioada 23 februarie – 8 martie. Nu în ultimul rând, EUR/CZK s-a apreciat cu 3,5% în intervalul 23 februarie – 8 martie.

    Între final de ianuarie şi sfârşitul lunii februarie cursul EUR/RON s-a consolidat, performanţă mai bună a monedei naţionale raportat la dinamica valutelor din regiune: EUR/PLN, EUR/CZK şi EUR/HUF s-au apreciat cu 2,6%, 3,4%, respectiv 4,5%.

    În ceea ce priveşte valorile medii lunare se evidenţiază consolidarea EUR/PLN şi EUR/RON în februarie comparativ cu ianuarie.

    Pe de altă parte, cursurile medii lunare EUR/CZK şi EUR/HUF s-au depreciat cu ritmuri lunare de 0,1%, respectiv 0,3% în februarie, conform datelor Bloomberg.

    În dinamică an/an cursurile medii lunare EUR/PLN şi EUR/RON s-au apreciat cu 1,3%, respectiv 1,4%.

    La polul opus, cursurile medii lunare EUR/HUF şi EUR/CZK s-au depreciat cu ritmuri anuale de 0,2%, respectiv 5,5% în februarie.

    Cele mai recente previziuni macroeconomice BT indică perspectiva creşterii cursului mediu anual EUR/RON de la 4,92 în 2021 la 5,00 în 2022, 5,05 în 2023, respectiv 5,08 în 2024.

    Pe de altă parte, prognozele Bloomberg indică niveluri pentru cursul EUR/PLN de 4,61 în 2022, 4,52 în 2023, respectiv 4,46 în 2024.

    Pentru cursul EUR/CZK previziunile Bloomberg exprimă niveluri de 25,19 în 2022, 25,48 în 2023, respectiv 25,91 în 2024.

    Nu în ultimul rând, în scenariul Bloomberg cursul EUR/HUF ar putea înregistra niveluri de 366,85 în 2022, 364,62 în 2023, respectiv 346,80 în 2024.

  • IBM îşi suspendă afacerile din Rusia

    Reprezentanţii companiei IBM au anunţat că îşi suspendă toate activităţile din Rusia, anunţă Sky News.

    IBM este ultima de pe lista companiilor de tehnologie care au ales să răspundă invadării Ucrainei de către Rusia.

    Ca urmare, IBM îşi suspendă toate activităţile din Rusia.

    Anterior, Microsoft a anunţat că a oprit comercializarea noilor sale produse şi a serviciilor în Rusia, în timp ce Apple a făcut o pauză la comerţul cu produsele sale şi a limitat Apple Pay şi alte servicii.

  • Oficial ucrainean: 1.500 de imobile rezidenţiale şi 34 de spitale, lovite de rachetele ruseşti

    Un oficial ucrainean a declarat că rachetele trase de armată rusă au lovit 1.500 de imobile rezidenţiale şi 34 de spitale, anunţă Sky News.

    Mykhailo Podoliyak, un consilier al preşedintelui ucrainean, i-a numit pe ruşi „barbarii secolului 21” într-un mesaj public.

    El susţine că trupele din Rusia au avariat sau distrus 202 şcoli şi 34 de spitale într-un atac violent început în urmă cu 12 zile.

    De asemenea, 1.500 de clădiri rezidenţiale au fost lovite şi sute de aşezări sunt „lipsite de lumină, apă şi încălzire”.

    „Armata rusă nu ştie cum să lupte împotriva altei armate. Dar este bună la ucis civili”, a precizat Mykhailo Podoliyak.